Page 71 - 1898-02

Nr. 39 — 1898. GAZETA TRANSILVANIEI Pagina 3.

prins. El e de origine macedonean şi se D-l Disescu protesteză în contra în­ focat al duelului. Ar fi o strigătore neega- treprinderi a Beuniunei şi în fine On. Domni
vinuirii, că nu s’au păstrat tote regulile în litate, ca unii cari se bat în duel, să fiă
numesce Giorgis. Giorgis confrontat cu Kar- arangerî, cari s’au ostenit şi au jertfit din
I duel. Deposiţiile martorilor au spulberat condamnaţi, er alţii să fiă achitaţi.
ditzi a recunoscut, că a fost părtaş la aten­ timp pentru-ca să aranjeze o petrecere
afirmaţiunile, că Victor Ionescu era certat Datoria autorităţilor era să împedece
tat. Poliţia din Atena a ajuns pe urma şi demnă de societatea românâscă din loc.
cu Lahovari. Constată, că martorii lui Fi- delictul, der e'e au privit cu nepăsare cum
Agnes Duşoiu, Lazar Nastasi,
a celorlalţi membri din banda secretă, care lipescu au făcut totul pentru a împedeca o s’au petrecut duelul şi au intervenit numai
plănuise uciderea regelui. eşire pe teren. Ei au cerut o esplicare după ce a venit nenorocirea. Adevăraţii presidentă Reun. actuarul Reun.
onorabilă şi Lahovari n’a dat’o. Atunci, vinovaţi sunt dâr autorităţile.
Un sfat creştinesc. Este sciut, că Un- natural, a urmat duelul, care n’a fost ab­
y
gurii vor serba diua de 1B Martie cu mare solut de loc impus. Pentru prima oră se urmăresc adi
asemeni delicte de cătră justiţiă. Cum voiţi NECROLOG. Subscrişii cu inima în­
alaiă în tote părţile terii. Sunt proiectate S’a vorbit de inegalitate. Intr’un duel ca totă responsabilitatea duelelor făcute frântă de durere aducem la cunoscinţa tu­
fel şi fel de serbări, baluri, serate cu dans lupta este hazardul, care decide. Lahovari pănă acuma în Bomânia, să cadă numai
n’a fost inferior lui Filipescu, căci a tras turor rudeniilor, amicilor şi cunoscuţilor,
etc. „Alkotmany", organul partidei popo­ ! asupra acestor cinci omeni? Acâsta ar fi
în asalturi publice cu cei mai buni trăgă­ că prea iubitul nostru fiu, frate, cumnat şi
rale, dă catolicilor maghiari creştinescul o mare nedreptate.
tori, primind chiar menţiune onorabilă. unchiu, Dr. Alesandru Silaşi, medic cercual
sfat, ea acei catolici, cari vor să rămână înţeleg să aplicaţi legea, dâr atunci
Contestă, că Lahovari ar fi spus cu­ în Cella, comitatul Severinului, după un
nreştini cinstiţi, să nu ia parte la astfel de vintele: „M’au asasinat ! Lacheul Boudet numai, când autorităţile vor interveni pen­ morb greu şi îndelungat Luni în 28 Febr.
u
serbări cu joc, căci în postul-mare nu se şi-a schimbat cuvintele şi declară acum, că tru a opri duelurile. n. c. la 3 / ore d. a., împărtăşit cu ss. sa­
3
cuvine a-se dansa şi bălui nici de dragul Lahovari ar fi dis, „că este un omor“. * 4
cramente, în etate de 33 ani, şi-a dat su­
lui „15 Martie“. — Sfat forte creştinesc. Lahovari, un suflet bun şi creştinesc, Pledoaria d-lui Cernescu, (Apărătorul
un putea să moră ca un păgân. Este o d-lui Isvoranu) începe cu cuvintele pri­ fletul în mânile Creatorului.
Emigrări în massă. Din Eperjes se insultă, ce se aduce memoriei sale, când se mului procuror: „Nimic în contra onorei . Fiă-i ţărîna uşoră şi amintirea bine­
u
anunţă, că emigrarea a luat proporţii mari afirmă, că murind ar fi spus adversarului Aveţi în faţă 5 preveniţi de o perfectă cuvântată !
său legal şi leal: „M’ai asasinat! onorabilitate şi din desbaterile orale se
printre bieţii locuitori slovaci din părţile Bistriţa, 1 Martie 1898.
Trecând la cestiunea de drept, d-l constată, că tote cele spuse pănă acum în
nordice ale Ungariei. Numărul emigranţilor
Disescu (jice, că părţii civile îi lipsesce cliare sunt calumnii astăclî spulberate. Alesandru Silaşi, paroch-protopop gr.-cat.,
slovaci cresce în mod înspăimântător. Au­
temeinicia juridică de a figura în acest
torităţile le pun tote piedecele, der de proces. G-eorge Lahovari a primit să se D-l Cernescu spune, că partea privi- lulia Silaşi născ. Alexi, ca părinţi; Aurelia
tore la duel a fost introdusă în codul ro­ Sopon născ. Silaşi, Helena Hosu născ. Şi-
geba, căci fomea şi miseria e mai mare bată; pote veni acum cine-va în numele
mân la 1874. Proiectul prevedea şi pedep­
domnă, decât porunca solgăbiraelor şi no­ lui să ceră vre-o reparaţiune? Acei, cari sirea martorilor, der articulul privitor la laşi ca surori; Ion Sopon, notar cerc. în
admit tribunalul de onore, contestă acest Budatclec, Pompeiu Hosu, şef inginer al
tarilor, cari jupuesc pe bietul ţăran fără pedepsirea acestora a fost suprimat cu mo­
drept. Şi Lahovari l’a admis. Decă Laho­ oficiului de edile din comitatul Cluşiului,
milă. tivarea, că martorii şi doctoi’ii sunt o ne­
vari mar fi fost decât rănit, putea el ore
cesitate ca omeni de control în duel. ca cumnaţi; Iosif Hosu, ca nepot.
să ceră despăgubiri? Desigur, că nu.
Prinţul'de Orlean despre Jidani. Henric, Din punct de vedere juridic arată cu
D-na Maria Lahovari nu se pote con­
prinţul de Orlean, într’una din dilele per­ codul penal în mână, că rău şi greşit mar­
stitui parte civilă, decât pentru prejudiţiul
tractării procesului-Zola, s’a dus la majo­ torii sunt daţi în judecată. Cetesce o sen­ ULTIME SOIRI.
produs in afecţiunea sa. Dâr legiuitorul nu
rul Walsin, pe care l’a îmbrăţişat şi săru- ţine cont de-asemeni afecţiuni separate ; tinţă a curţii de cassaţie, care respinge în
drept şi fapt, un recurs al procurorului ge­
rat. Foile jidovescl s’au supărat grozav d-sa cu atât mai puţin se pote constitui Constantinopol, 2 Martie. In ces­
neral făcut într’o afacere de duel relativ
pentru acesta şi una dintre ele „Officiel" parte civilă, cu cât soţia răposatului, fraţii la pedepsirea martorilor. tiunea candidaturei la postul de gu-
şi mama lui, nu s’au presentat ca parte
a dat espresiune scandalisărei sale, că un vernor al Cretei se ivesc noue pro­
civilă. Vorbijid despre duel, fără să-l aprobe,
principe creştin a îmbrăţişat pe acel ofiţer, îl esplică ca o necesitate, adusă de rafi­ puneri. In palatul Sultanului se ocupă
In ceea ce privesce culpabilitatea
pe care Alianţa israelită şi sindicatul ar fi naţii societăţii pentru cultul şi apărarea cu ideia, se fiă recomandat Kamp-
martorilor, d-l Disescu spune, că ei nu pot
voit să-l osendescă în locul lui Dreyfus. fi pedepsiţi, ca co-autori, după cum cere onorei. Duelul, după cum o spun marii hovener-paşa, care înse nu e prea
măiestrii, este suplimentul insuficienţei le­
îndată după cele scrise în „OfficieU, prin­ prim-procurorul, ci ca complici, şi în caşul gilor; nici codul penal şi nimic altceva agreat de curţile europene. Alt can­
ţul Henric a adresat acestei foi următorea acesta nuli-se poteda, decât minimul pedep­ didat e prinţul rusesc Czartorisky,
sei. Nu se comitea însă fără martori un nu-1 pote suprima
scrisore: „Nu vreu se fiu causa unei misti­ care stă în relaţii de rudire cu Bur-
delict şi mai mare, căci fără ei duelul s’ar Arată, că martorii au fost cât se pote
ficări. Da, am fost de faţă la pertractarea bonii şi Coburgii. Se mai vorbesce
fi săvârşit în neregulă. de concilianţi şi leali. Terminând c^ice, că
tribunalului în 18 Februarie. Ou durere a Conchide, spunând, că ori care ar fi are încredere în justiţia ţării şi aşteptă cu şi despre un ai treilea candidat, prin­
trebuit să aud, cum o haită de jidani inter­ pedepsa, ce s’ar da clientului său Săuleseu, linişte cuvântul magistraţilor, care nu pote ţul Dadian de Mingrelia — cu tote
naţionali a insultat armata. Mă ardea ru­ acesta pote fi mândru, că şi-a făcut dato­ decât să achite pe clientul său Isvoreanu. că Rusia n’a renunţat încă la pla­
şinea, că a trebuit să aud pănă la sfîrşit ria pe terenul de onore. Şedinţa se suspendă. La redeschidere nul de-a fi numit guvernator prinţul
■cum Jidovii fără patriă murdăresc epole- Urmed& pledoaria d-lui N. Fleva, care pledeză d-l Delavraticea în apărarea lui George al Greciei.
Victor Ionescu.
tele ofiţerilor noştri, stelele generalilor şi apără pe Al. Săuleseu.
Londra, 2 Martie. Scirî din Cons­
■crucile de merite ale omenilor noştri. Nu Eu, clLe d-l Fleva, sunt duşman al
tantinopol afirmă, că un consiliu de
■cunosc pe majorul "Walsin şi n’am nimic duelului, cu tote astea am fost nevoit să
mă bat şi eu, în contra consciinţei mele, Dare de semă şi mulţămită publică. miniştri ţinut sub presidenţia Sul­
■comun cu viaţa lui privată. Când a eşit
pentru că aşa a voit mediul, societatea în tanului, s’a ocupat temeinic cu pur­
dela palatul justiţiei, i-am strîns mâna şi Braşov, 18 Febr. v. 1898.
care trăim. M’am duelat c’un ministru (D-l tarea provocătore a Bulgarilor în
a ofiţerilor, uniforma franeesă şi armata D. M. Ferechide). Acel ministru lovea rân­
La petrecerea cu dans arangiată de Macedonia. Sultanul e fdrte neliniştit
:şi am voit să-l felicit“. dunica în sbor, er eu n’am tras nici odată
Beuniunea femeilor române din loc în diua de mişcările bulgare.
cu pistolul. Dintr’o întâmplare fericită
Cu ocasiunea esposiţiunei milenare a glonţul s’a oprit în mână. Decă lăsam mâna de 31 Ian. v. c. s’au făcut unnătorele su-
fost premiat isvorul Apei minerale „Franz în jos, mă lovea în pept. Ei, bine, acel prasolviri în folosul scopurilor umanitare,
Iosif , între apele omogene, cu medalia cea ministru n’a fost urmărit pentru duelul cu ce le urmăresce Beuniunea: D I V E R S E .
u
mare milenară şi cu o prea înaltă distinc- rănire gravă. Ba a fost încă felicitat în
ţiune din partea Majestăţii Sale. Ca dosă consiliul de miniştri. D-nul Schutz comerciant 8 fi. BO cr., Presenţa de spirit uimitore. Conducă­
normală este de-ajuns a-se lua dimineţa un In faţa unor astfel de fenomene totă D-na Elena A. Popovici 7 fl., D-nii Dr. torul espediţiei în Samonia, sublocotenentul
pahar pe stomacul gol. 1 lumea este autorisată a crede, că .'legea Şerfcan advocat şi deputat 5 fl., Erdely
contra duelului a căclut în desuetutidine, caffetier şi restaurateur 3 fl. 50 cr., Dr. Henderson, a arătat o uimitore presenţă
Procesul duelului Filipescu-Lahovari. ceea ce de alt-mintrelea a declarat şi un Amos Frâneu advocat în Sibiiu 3 fl. 50 cr de spirit, care l’a scăpat în două rânduri
ministru în plin parlament de pe banca
Virgil Oniţiu direc. gimn. 3 fl., Gr. Nica dela morte sigură. In Waban indigenii l’au
In şedinţa de Luni advocatul Disescu ministerială. comerciant 3 fl. 50 cr., Laurenţiu Macsi- prins pe sublocot. Henderson, şi ţineau
& continuat pledoaria sa. însuşi Lahovari era un partisan în-
milian comissar 2 fl., Ilustritatea Sa loan sfat, că prin ce fel de morte să pună ca­
Bran de Lemeny senior 2 fl., d-nii loan păt curagiosului sublocotenent Henderson
de Lemeny junior 2 fl., loan Pricu prof. asculta câtva timp, cum sălbaticii se sfă­
plete, al căror înţeles puteai să-l ghîcesci repede la un felinar şi începu a ceti cu tuiau, apoi dise cătră preşedintele lor: „Să
1 fl. 50 cr., Dr. loan David când. de ad­
numai din espresiunea feţii şi din mişcări. sete. Câţi-va inşi îl încunjurară.
vocat 1 fl. 50 cr., Iordan Popovici prof. mă ierţi cumetre, der mie mi-e somn, eu
Intre pause ea esaminâ pe privitorii din — I-au bătut! Laudă Domnului! dise 1 fl. 50 cr., Dr. Arpad Papp 50 cr., Dr. mă culc. După ce aţi adus sentinţa, deş-
rândurile de dinainte, observa pe Bacalin,
în ton apăsat sfîrşind lectura, apoi trânti Adolf Mandel 50 cr. teptaţi-mă şi-mi spuneţi ce-aţi hotarît.
şi-i făcu o grimasă ameninţătore. Bacalin o straşnică cruce. După acesta Henderson se culca, fiind cu­
Prin D-na Agnes JDuşoiu dela D-iiii:
după obiceiă, voia să-i răspundă c’un surîs, Bacalin se uita involuntar într’acolo. Ştefan Hagi Tudorache Bucuresci 30 fr., prins câteva clipite de un somn dulce. Pe
însă el o găsi de astă-dată grozav de urîtă. In grădina Demidov un cavaler al modei sălbateci întru atâta i-a cuprins mirarea,
Moldovan din Bucuresci 30 fr., Sabin Pan-
îşi puse mâna pe ochi şi începu să moţăe. să-şi facă cruce în public! Când se mai încât n’au îndrăsnit a-1 omori, deorece vă-
filie direct. Craiova 7 fl. 10 cr., D-na Maria
Intre acte s’a sculat să fumeze o ţi­ întemplă astfel de lucru ? dură, că n’au de lucru c’un om de rând,
Dima Brăila 7 fl. 50 cr.
gară. Publicul se îmbulejia pe cărările — „I-au bătut! laudă Domnului ! Ce ci c’un erou. Henderson a fost escortat din
u
Prin d-na Elena Săbâdeanu dela d-nii •
•strimte şi prăfose ale grădinei. Mulţi cu­ însemneză acesta? Serbii au bătut pe Turci. Waban în oraşul Samori, la regele sălba­
Dr. Donstantin Andrinescu Bucuresci 30
noscuţi se întâlniră şi toţi începură a vorbi Dintr’odată simţi, că acestă soire îl agita ticilor, ca el să-l judece. Când sublocote­
fr., Colţescu comerc. Bucuresci 30 fr., G.
■despre Serbia, comunicându-şi scirile mai şi pe el. Se duse la domnul cel cu oche­ nentul fu condus înaintea regelui, voiră
Bidu Bucuresci 1 fl. 50 cr.
nouă, planurile şi întâmplările. Numele lui larii de aur şi-i ceru diarul. Acesta îl în­ să-l silescă a-se tîri pe mâni înaintea re­
Prin D-l Lazar Nastasi dela d-nii Nae
Cernaiev puteai să-l aucjl pretutindeni. Chiar tinse murmurând: Bune sciri ! gelui, după cum era obiceiul indigenilor.
Mihaileanu Bucuresci 10 fl., Vasilie N. Or-
şi femeile de rând vorbiau despre Şerbi şi Bacalin ceti noutatea pănă la fine... Henderson însă curagios, cu paşi siguri sui
ghidan comerciant Bucuresci 2 fl., Dr. Nea-
Turci. „Mulţămită lui Dumnezeu ! îşi (fi el. scările tronului, se aşedâ lângă rege, scu-
w
se
goe Bucuresci 1 fl. 50 cr., Alexandru Mi-
— Aţi aurlit! Baiewski a cădut... Ba­ S’a întors apoi erăşi la locul său lângă turându-i amicabil mâna. Begele numai
clescu consilier comunal 1 fl. 50 cr.
ie wski ! scenă, der după câte-va minute pleca de­ decât văclu, că n’are de-a face c’un pri-
Şi toţi aceşti domni de variat calibru, odată din grădină. In fine dela d 1 loan Sântu, şeful vămei soner ordinar, ci c’un representant al unei
pe cari altă-dată nu-i mişca de loc mortea Pe stradă îl împresurară birjarii. Se din Predeal 16 fl. naţiuni puternice. Luâ în apărare pe Hen­
nimănui, acum vorbiau despre Baiewski, îl urca într’o trăsură şi striga: strada Bolî- Subscrisul birou în humele comite­ derson şi-l scăpa de ori-ce năcaz. Astfel
compătimiau, sejjagitau, ca şi când toţi l’ar saga-Koniusna. Pe drum birjarul îl întrebă: tului Beuniunei femeilor române îşi îm­ marea presenţă de spirit a scăpat pe Hen­
fi cunoscut de aprope... — E adevărat, d-le, — mi-a spus un poli­ plinise o plăcută datorie esprimând adânc derson în două rânduri dela morte sigură.
— Sunt depeşi de sera? Ce e nou? ţist — că ai noştri au bătut pe Turci? — simţită sa mulţămită On. public, care cu
întreba pe vecinul seu un domn înalt, gras, Adevărat amice, ai noştri au învins! răs­ presenţa sa a contribuit la reuşita acestei
îmbrăcat fără gust, cu ochilarf aurii pe nas. punse Bacalin. petreceri românesc!, apoi On. Domni şi Proprietar: Dr. Aurei Mureşianu.
— Poftim, cetesce... (Va urma). Domne, cari prin suprasolvirile făcute au
Domnul cel curios luă diarul, se duse asigurat resultatul material al acestei în­ Redactor responsabil -• G-rcg©rî« Maî«r.