Page 73 - 1898-02

fetauta Mantisfli&n, „Sassta" iese în fia-care Hi.
Aaonamsaie pentru Anstio-Uugaila:
lm»î. 'pfeŞ* 35»?* Ef-. 88- Fe un an 12 11.. pe şese ioni
iaz ftMVwesâţ »« »j S fl., pe trei luni 3 ti.
■-hMmimir. — 51itî>.fc2«:;îiîîi i-'.s CC îî-rii de DumlneoA 2 fl. pe an.
îKsv’«aei- Peniro România si străinătate;
ÎHS0ÎATE Ho r>«m«sr ia ASwi» Pe an an +0 fronol, pe ţaae
ristrstlune te Jfcaşov ?i la a?» luni 20 fr., pe trei luni 10 fr.
s>M6i\tlo SlrcM!’! <!s «MiMiurî î S-rii de Duminecă 8 frânei.
în Vioria; M. Aj««, ifiiwuh
Bahattk. tiudolf Mnsac, -î. Oggitiika Se prenumără la tâte odoiui®
,Q'a.ohibltţer; /nlow tewiii, /. poştale din Intru şi din arară
Smnebcr, In Budapsste: P. si la dd. eoieotori.
foWtergtrg, SrksUin Strimţ i în s imainsMl pentru Brasot
BaouroBCi: igenca Batal, Snc» administraţionea, piaţa mare.
eurasie de Ronmanie; în Hani- târgul Inului Nr. 30 etaeiu
biiîj,: Ktiroiyt A Liabman», I.: pe nu an 10 fl., pe şlse
Preţul Isserţlimllur: o «crin luni 5 fl., pe trei luni 2 fl. 50 er.
jtirraoaii p® » eoidnă fi tt. fi Cu dusul tn casă: Pe un an
BOor. simbsu pentru o publi­ 12 fl., pe 6 luni 8 11., pe trei luni
cară. Publicări mai deEt după 3 fl. Un esemplar 6 or. v. a.
teşită ei învoială. său 15 bani. Atftt abonamen­
Reoiamo po pagina R 8-» o tele căt şi inserţiunile sunt
ocnă 10 ez. sen 80 bani. a se plăti înainte.
Nr. 40. Braşov, Sâmbătă 21 Februarie (5 Martie) 1898.

Sistemul de deminciaţiune. nară dela „Liga română", şi în legă­ mult, că campania adversarilor s’a rol invers. De-1 vor susţine Germanii, îl
tură cu ea o straşnică percbisiţiă îndreptat acum în contra bisericei vor combate Cehii.
In aceste cjile alarmate de me- domiciliară. române şi uneltirile ce le vedem ne *
surile escepţionale reacţionare ce Aici înse vedem, că s’a presen­ indică, că se prepară nouă lovitură Ordonanţa privitore la purtarea colo­
se iau de cătră guvern, când este tat şi un jude investigator din Alba- în contra, ei.
rilor, a fost retrasă din partea poliţiei din
mobilisata totă poliţia şi gendarme- Iulia pe lângă alţi vre-o trei func­
Praga. Măsura acâsta a făcut bună impresiă
ria, nu-i mirare, că a ajuns se fia ţionari administrativ! şi trei gen-
la Germani.
ca nict-odată în fibre spionajul, şi darmî. Situaţia în Austria. *
denuncianţii de tot soiul îşî găsesc In celelalte resultatul a fost egal.
un teren fbrte roditor pentru unelti­ Au scormonit tot, pănă şi arcbiva Soirile ce vin din metropola imperiu­ „Politiie“ din Praga, vorbind despre
rile lor scandalbse şi periculbse. parocbială, der „scrisbre revoluţio­ lui austriac marchiză situaţia ca fiind per­ situaţiă dice, că privirile Austriei întregi
N’a trecut mult de când cu fai- nară" n’au aflat. Aicî s’a mai luat manent critică. sunt îndreptate acum asupra deputaţilor
rnbsele perchisiţiunî domiciliare din şi proces verbal şi probabil, că afa­ Un politic distins austriac publică în cehi. Dela aceştia atârnă, ca majoritatea
comunele vecine cu oraşul nostru, cerea va mai avâ un epilog la ju­ „JV. Vr. Tagblatt“ o lungă scrisore, în care parlamentară să dăinuescă şi pe viitor, ori
cari s’au făcut la preoţii noştri în decătoria de cerc. dice între altele: „Austria a ajuns la un nu. O parte mare a Cehilor accentuâză
ieşirea deputaţilor cehi din majoritate şi in­
urma unei denunciaţiunî făuriteanume Ar fi pote naiv din parte ne, punct de întorcere important. Scirile despre
trarea lor în oposiţiă, parte din causă, că
de poliţia secretă din Peşta pentru dâcă am întreba, ce sunt acestea? crisa acută sunt premature, ce-i drept, e
descoperirea unui „complot revolu­ Ce scop au tote acestea? sigur însă, că crisa cronică, ce datâză dela guvernul dă acum nouă ordonanţe de limbă,
ţionar valah" — şi âtă, acum aflăm Denunciaţiunile în contra Ro­ edarea ordonanţelor de limbă ale lui Ba- parte pentru că, după declaraţia locţiito­
despre un nou cas de perchisiţie, mânilor şi a preoţimei lor nu sunt deni, n’a încetat nici pe un moment, şi rului Coudenhove, guvernul nu stă pe punc­
tul de vedere al dreptului de stat boem.
care semenă ca ou cu ou cu cele numai de eri de alaltăerî, ci au o acestă crisă va lua un caracter estrem acut
amintite. sorginte veche: ura Daţională şi pla­ îndată-ce se va adeveri, că parlamentul nu Oportuniştii califică declaraţia lui Couden­
Din corespondenţa ce-o publi­ nul diavolesc de a afla mereu pre­ va fi capabil de acţiune. Totul va atârna hove de-o simplă gugumăniă, şi nu vor să
căm mai jos după „Telegraful Ro­ texte şi învinuiri pentru a pute lovi dela aceea, dâcă guvernului îi va succede se lapede de Gautsch. Numărul acestora
însă este disparent.
mân" se vede lămurit, că perchisi- şi mai aspru în cei persecutaţi. Aceste să înduplece pe Germani la o conlucrare
ţia domiciliară cu care a fost sur­ denunciaţiunî au luat în timpul cel positivă, prin măsurile ce le va lua în ces-
prins preotul român din Decea mu- mai nou un avânt fbrte ameninţător, tiunea ordonanţelor de limbă; la cas că Turburărî in Balcani. In Penin-
reşană, s’a făcut după acelaşi plan şi pare-că pentru moment tendinţa da, atunci catastrofa va putâ fi evitată; la sula-balcanică se ivesc din nou turburărî
şi cu întrebuinţarea aceloraşi apu­ este de a suspiţiona preoţimea ro­ cas, că nu-i va succede, — catastrofa va provocate mai ales de Bulgarii din Mace­
cături, ca şi cele din Bacîfaleu şi mână gr. or. cu înclinări resvreti- fi inevitabilă". donia. Rolul, care l’a jucat în primăvara
Purcărenî. Deosebirea este numai, tore. * anului trecut Grecia în Creta, vrâsă-ljoce
că la Decea-mureşană planul de a-1 Numai de curând s’a ridicat în Bulgaria în Macedenia. Turburările, ce au
scote pe preot complice al unui contra preoţimei greco-or. pănă şi Pe astăcjl se aştâptă publicarea ordo­ isbucnit în vilaetul Kossova sunt esploatate
„complot revoluţionar" urcjit de Liga învinuirea, că ar fi contribuit la lăţi­ nanţelor de limbă modificate. O parte a Ger­ de Bulgari contra Turciei. Guvernul din
română, a fost esecutat mai încet. rea socialismului, şi 4i aru l clerical manilor — după cum asigură o soire tele­ Constantinopol este forte îngrijat de ma-
Gei-ce a fost trimis la preot ca maghiar „Magyar Allam" s’a încer­ grafică mai nouă — nu legă nici o spe­ chinaţiunile bulgare, şi pregătesce în stil
iscoditor şi denunciant, s’a presentat cat a pune în spinarea clerului ro­ ranţă de ordonanţele modificate, mai ales mare măsuri pentru a sugruma mişcarea
ca servitor sosit prbspet din Româ­ mân gr. or. de pildă lăţirea socia­ acum după cele ce s’au întâmplat în dieta revoluţionară. jTurcia transportă mereu ar­
nia, a apelat la mila preotului ca lismului şi nazarenismului în comi­ din Praga. mate din Tesalia în Macedonia şi între
să-l lase se dbrmă în casa lui şi s’a tatul Aradului. De altă parte se asigură, că în urma Monastir-Salonic şi Salonic-Uskiib circulă
folosit de ospitalitatea stăpânului Monstruositatea acestor reută- publicării ordonanţelor modificate şefii par­ dilnic trenuri militare. Se vorbesce, că sta-
casei pentru a-1 trage într’o conver- cidse insinuări, nici că are lipsă de tidelor din oposiţiă se vor întruni în con- tul-major de sub conducerea lui Edhem-
saţiune tendenţibsă şi a-i pune în comentar. Der ele dovedesc, că sis­ ferenţe, unde le vor discuta. In cercurile paşa va fi strămutat din Tesalia în Salo­
vedere mari ajutâre pentru biserică, temul de denunciaţiune ce se prac­ guvernamentale se crede, că deputaţii ger­ nic, ori în Monastir, ca la vreme de nevoie
ce le-ar putâ primi din România. tică în (filele nostre urmăresce un mani nu vor mai face oposiţiă ordonanţe­ se potă ajunge în timp de 24 ore la fron­
Acest spion a avut aici cam acelaşi plan machiavelic, care trebue se lor; e temere însă, că partidele autono­ tiera bulgară. Diplomaţia turcescă este
rol, ca faimosul „neguţător de deştepte atenţiunea ndstră în gra­ miste îşi vor manifesta nemulţămirea, le mult îngrijată de rolul ce-1 jocă Rusia în
lemne" din Săcele. dul cel mai mare, ca se fim pregă­ vor combate şi vor crea nouă greutăţi acţiunea Bulgarilor. Pănă când Rusia mer­
Urmarea a fost o denunţare fă­ tiţi pentru a înfrunta periculele ce guvernului. In urma acesta, ministeriul gea mână în mână cu Austro-Ungaria în
cută la Alba Iulia, că la amintitul ne mai ameninţă. Gautsch va ave în parlament o posiţiă ana­ afacerile din Balcani, Turcia n’avea causă
preot s’ar afla o scrisbre revoluţio­ Am putut se ne convingem de logă celeia ce a avut’o Badeni — însă cu de a-se nelinişti. De când însă conciliantul

FOILETONUL „GAZ. TRANS." tat’o după un marchis frances cu senti­ Cu tote acestea Bacalin n’a justificat răspunde. In şcolă a primit o educaţiă
mente roialiste, dâr cu stare materială sdrun- aşteptările, ce se legau de persona lui, nu forte superficială, — adevărat, că mai târ-
(2) cinată. le-a justificat cel puţin din punct de vedere diu a cetit mult, dâr totuşi cu nimic nu
Pagini din istoria rgsboinlni Anii de studiu ai lui Bacalin i-au tre­ al carierei şi al succeselor. Anii treceau, s’a ocupat serios.
cut ca în sbor. In vârstă de 19 ani el şi-a (lece au sburat ca un vis. Dintre colegii A ajuns din întâmplare într’un anu­
slavo-turcesc, încheiat cu strălucit succes studiile în classa lui unul a murit, altul a făcut o căsătoria mit cerc de omeni, aici trăia dilnic, s’arăta

(Naraţiune, de G. Veririgen.) a noua, şi era în ajuns a-şl crea o carieră. norocosă şi s’a retras în linişte neturbu­ şi ici şi colo, şi din an în an i-se uria tot
Tatăl său s’a îngrijit bine să-i garanteze o rată, al treilea a ajuns în posiţiune dis­ mai mult. N’avea nici un scop, nici o re­
III.
„posiţiune socială"; s’a reîntors însuşi acasă, tinsă. Bacalin însă a rămas tot acelaşi laţia mai seriosă, nici o luptă, care să-l fi
Bacalin era locuitor băştinaş al Pe- a umblat în interesul fiiului său, a bătut „ataohe", în aceeaşi locuinţă artistică — smuls din lâncedâla sa sufletâscă. Viaţa lui
tersburgului. Aici s’a născut şi aici a cres­ pe la tote uşile unde numai a putut, şi tî- consoţii lui nu-1 mai invidiau şi privindu-1 curgea liniştit, fără regrete şi bucurii, stârpă
cut. Când i-a venit timpul, părinţii săi, nărul om a fost aplicat după o lună de dau cel mult din umeri dicend: cu desăvârşire.
omeni avuţi şi distinşi, l’au trimis la un dile în despărţământul unui oficiu mai
— Cât a promis şi nimic nu s’a ales S’a amoresat ca din întâmplare de o
bun institut, âr ei s’au dus în străinătate, înalt. Tatăl său i-a dat apoi o rentă anuală
de el! fată frumosă din societatea înaltă. Curtea
unde s’au aşedat, aducând ca motiv starea corespundătore şi s’a dus ârăşl în Elveţia, ce i-o făcea nu i s’a luat în nume de rău,
El însuşi nu-şl bătea capul cu acesta,
sănătăţii lor ruinate şi „clima ruseseă ne- având plăcuta consciinţă, că şi-a împlinit însă a observat încă de timpuriu, că el —
îutâmpina cu monotomiă înaintarea cole­
suferibilă". Băiatul lor mergea în fiecare cu sfinţeniă datorinţa de părinte. durere — nu pote să joee decât rolul de
gilor săi în oficiu, nu visa despre nici o
vară, acum în Francia, acum în Elveţia, seu Acum viitorul era în mâna lui Baca­ paravan; a fost destul de cuminte, ca fără
distincţiune ori succese, îi lipsia cu desă­
pe la diferitele băi germane... lin, el putea să şi-l prepare cât se pote de a face sgomot să-şî retacă sentimentele.
vârşire pofta de glorii. In tot decursul
Se întorcea la şcolă destul de bine mai bine. Diploma lui ’i servia de mărtu­ La finea anului al cjeceloa urîtul îi deveni
celor cjece ani s’a nisuit să cerceteze cât
dispus — „Europa" însă, însuşi nu sciea ria pentru destoinicia, sîrguinţa esemplară bolă cronică. Acest urît se manifesta chiar
mai rar biroul şi tot aşa de rar să dea faţă
din care causă, nu-i plăcea, âr de părinţii şi buna-i purtare. Esteriorul plăcut, ţinuta şi în esteriorul lui Bacalin; se dicea des­
cu superiorii săi. Salar nu primea, astfel
săi nu era prea ataşat. Bine sciea şi simţia, neescepţionabilă, locuinţa sa de holteifi ar­ pre el, că are înfăţişarea unui om somnu-
consciinţă îi era liniştită.
că părinţii sunt aprope indiferenţi faţă de tistic arangeatâ şi buzunarul plin cu bani. ros. In cele din urmă a recunoscut şi el,
el şi că totă iubirea o păstrau pentru plă­ Mulţi dintre tovaroşii săi îl pismuiau şi-i Dâr cum şi cu ce îşi petrecea timpul? că nu mai merge, că nu-i este iertat a
cuta, der capriţiosa lor fiică. Ei au mări­ profeţiau mari succese. La întrebarea asta el însuşi n’ar fi putut mai trăi astfel, că neapărat trebuia să afle