Page 74 - 1898-02

Pagina 2. GAZETA TRANSILVANIEI Nr. 40—1889.

Nelidov a fost rechiămat din Constantino- In 24 Ianuarie a. c. st. v. venind eu paturile cu > vestminte au fost visitate de gen­ nu s’a produs încă nici o schimbare. Peste
pol, înlocuit fiind cu Sinoviev, relaţiile din­ pedestru dela Murăş-Uiora, fiind la cate- darml cu cea mai sevei'ă atenţiune. Insă du- nopte a durmit neliniştită. Regina Belgiei,
tre Constantinopol şi Petersburg au deve­ chisaţiunea elevilor şi fiind cam depărtişor, rerea lor, nu au aflat nimic. Numai decât mama archiducesei, este aşteptată la Viena.
nit forte reci şi nimeni nu p6te sci, că ce am întârdiat, şi având acolo şi alte afaceri s’a luat protocol despre tot ce s’a întâm­
u
Fundaţiunea „losif Crişîanu . Din Abrud
se pregâtesce după culise. spirituali, abia am sosit acasă în Decea pe plat în decursul perchisiţiunei domiciliare
11
i-se comunică „Tribunei o copiă a testa­
la 7 ore sera obosit de drum. Şi acasă am şi acum aştept a fi chemat la judecătoria
mentului regretatului advocat de-acolo losif
aflat pe un străin îmbrăcat în vestminte cercuală în presenţa străinului din cestiune,
Guvernul, socialiştii şi preşsa. românescl, ca pe la Turda, care îndată care el însuşi m’a acusat, voind ’a-ml ţese Crişianu. El a lăsat prin testament, ca din
banii săi să se depună 500 fi., ca legat în
mi-s’a recomandat cu numele de Vasilie cursa. Insă scie bunul Dumnedeu, că eu
11
Ministrul de interne Perczel a adresat cassa de păstrare „Auraria din Abrud, în
Popa din Berchiş şi mi-a arătat şi docu­ cu de aceste nu sunt vinovat Dâr nu pot
o nouă ordonanţă autorităţilor administra­ ale căruia interese să se ţină în tot anul
mentele din cari m’am convins pe cum s’a dice alta decât să mă rog din tot sufletul
tive în cestiunea agitaţiunilor socialiste, alternativ în biserica greco-catolică şi în
recomandat, cum că a fost servitor în Ro­ şi din tot cugetul: „Pădesce-mă Domne de
fită acâstă ordonanţă: cea greco-orientală din Abrud câte-un pa­
mânia în 1897. Mi-a vorbit mai multe din cursa, care mi-au pus mie şi de smintelele
„Provoc pe autorităţile administrative, rastas în diua morţii sale. Din restul ave-
România şi una şi alta, der mai întâiu mi-a celor ce fac fărădelege .
11
ca se îndrumeze pe organele lor de-a ur- rei sale a lăsat să se constitue o funda-
spus cum a venit din Sibiiu. Eu, ce e drept,
mări cu cea mai trâză atenţiune pe agita­ ţiune, din ale căreia interese 6°/ să se în­
la început am fost în dubietate, că ore 0
torii socialişti; pe cei ce aparţin locului, trebuinţeze pentru administrare, 25°/ se se
da-i-voiu cuartir pănă diminâţa ori nu; SCIRILE BILEI. 0
să-i ţină mereu sub inspecţiune, pe cei capitaliseze, âr restul de 70°/ să se dea
l'am îndreptat să mârgă la judele comunal i 0
străini să-i depărteze imediat pe teritoriul în tot anul stipendii familiare de câte 200
să-şi câră voie, spre a-1 pute lăsa în cuar­ — 20 Februarie v.
autorităţii lor, ba la cas de necesitate să-i fl., âr mai târziu şi mai mai’I. Stipendii
tir, la ce el mi-a clis: „atunci eu suntgata Prelegeri publice în Braşov. Ni-se co­
deţină, âr dâcă totu-şl s’ar reîntorce con­ vor pute primi numai descendenţii fami­
de drum ; astfel mie mi-a fost milă şi munică, că la iniţiativa comitetului Reu-
u
tra ordinului de oprire, atunci să purcădă liilor Crişianu şi Boeriu din Abrud, pe cât
m’am şi genat a-1 ţipa afară în timp de niunei femeilor române din loc seria con-
faţă cu ei în sensul §. 70 a art. de lege timp aceştia se vor ţinâ de naţiunea şi bise­
nopte pe la 8 ore sera, cugetând că, e om ferenţelor publice începute în postul Cră­
XI din 1879". Mai spune ministrul, că din rica română; în cas însă, când familiile
de omenie, pe cum se arăta de pe vorbe. ciunului se va continua acuma. începutul
parte-i a luat tote măsurile, ca călătoriile beneficiate s’ar stinge, totă averea funda-
L’am mai întrebat, că unde merge? la care îl va face Dumineca viitore d-1 Arseniu
agitatorilor socialişti din capitală în pro­ ţiunei este a-se întrebuinţa pentru ridica­
mi-a răspuns, că merge acasă, că e tatăl Vlaicu, profesor şi director la seola co­
vincie să le urmărâscă pe cale poliţială şi rea unui gimnasiu român gr. cat. în Abrud.
său greu bolnav, apoi făcându-mi-se milă mercială. D-sa va vorbi despre „Rolul clie-
să informeze despre ele imediat pe respec­ Administrarea fundaţiunei, care adl dă un
de densul m’am'hotărît a-1 lua în cuartir miei în vieţa omenescă . Prelegerile se vor
u
tiva autoritate. pănă Duminecă diminâţa. venit anual de 1300 fl., o concrede testa­
* ţinâ în sala festivă a gimnasiului nostru,
torul Consistoriului din Blaşiu, âr în cas,
Dâcă s’a vădut aşedat, a început a-ml începutul la 3‘/ ore p. m. — Atragem
O altă ordonanţă a adresat ministrul 2 când acesta n’ar voi să ia asupră-şî admi­
spune despre fraţii noştri din România şi atenţiunea publicului român asupra acestui
Perczel cătră vice-fişpanii tuturor comita­ nistrarea, Consistoriului din Sibiiu. Cu ese-
despre „Liga română , despre boerl cum nouă ciclu de prelegeri, în firma aşteptare,
11
telor, prin care îi provocă, să îndrumeze cutarea testamentului, testatorul a încre­
sunt de avuţi, ceea-ce eu le-am ascultat că va sprijini nobila iniţiativă a Reuniunei
pe fisolgăbirăii, respective primarii orăşe­ dinţat pe d-1 advocat din Abrud Dr. Lau-
fără a ave temă, că mi-se pune cursă cu femeilor române şi scopul de binefacere
nesc! şi cei ai comunelor mari de sub au­ renţiu Pop. Biblioteca şl-a testat’o răposa­
vorbele câte mi le-a înşirat. ce-1 urmăresce, prin cercetarea cât mai nu-
toritatea lor, se satisfacă fără amânare cere­ tul gimnasiului român din Blaşiu.
rilor procurorilor publici privitore la esecu- Totuşi după ce mi-a spus, că unii mărosă a acestor prelegeri. Medalii comemorative. Dela magistra­
tarea măsurilor luate de ordonanţa ministrului boerl din România sunt şi milostivi când tul orăşenesc din Braşov (secţia militară)
de justiţiă în cestiunile de pressâ. e vorba de ceva ajutor la o biserică, m’am Mortea unui vechiu diarist. piarele de
bucurat sciind, că poporul nostru gr.-or. din dincolo anunţă, că Alex. V. Belăiman, di­ primim următorele : Conform împărtăşirei
*
11
Murăş-Uiora tocmai ar ave lipsă de atare rectorul diarului „Adevărul a răposat Marţi primite dela comanda cercului de reîntre­
Ou tote măsurile luate de guvern, so­ sâra în BucurescI în etate de 64 de ani. gire a regim. ces. şi reg. de inf. Nr. 2 din
ajutor. L’am rugat, că pe când merge er
cialiştii totu-şl nu se astâmpără. Din Al- loc, se aduce la cunoscinţa celor interesaţi,
acolo să-mi facă cunoscut, ca să ne con­ El era nepotul vornicului A. Beldiman din
fold se anunţă, că în Megyeshaza socialiştii Moldova. A fost prefect al poliţiei capitalei că din incidentul jubileului de 60 de ani
ducă în ataii locuri, decă am ave trebuinţă
se adună în cete mari de câte 6000, ca să când s’a detronat principele Ouza. La 1872 al domniei Majestăţii Sale Francisc losif,
pentru zidire. Duminecă diminâţa i-am dat
se consulte asupra celor ce au de făcut. a fundat (parul „Adevărul în Iaşi, care se vor bate nisce medalii comemorative,
11
adresa mea, când a şi plecat la drum, eu
Activitatea socialiştilor este îndreptată mai avu însă o scurtă durată. La 1888 a scos cari se vor împărţi la toţi aceia, cari au
am plecat la s. biserică la serviciul divin.
ales contra domnilor din apropiere, şi spi­ din nou „Adevărul la BucurescI ca (par servit un anumit timp activ în armata co­
11
De atunci nu mi-am adus aminte, că
ritele sunt atât de iritate, încât e temere cotidian. A. V. Beldiman a dus mai întâiă mună, marină, gardă sâu honvedime în
doră s’ar mai întâmpla ceva. Insă etă ce
de-o turburare generală în acele părţi. Co­ o companiă anti-dinastică, declarându-se restimpul dela 2 Decemvre 1848 pănă în-
mi-s’a întâmplat:
manda gendarmeriei din Arad a primit or­ partisan a domniei pământene. De câţl-va clusive 2 Decemvre 1898. Aceste medalii
Tocmai astăcjl, când eram ocupat eu
din să stea gata în tot momentul pentru ani însă a părăsit acâstă idee şi „Adevă­ sunt de două categorii: una de aur pentru
completarea raţiociniilor bisericei nostre
a-se arunca asupra socialiştilor şi a su­ 11 11 personele, cari au servit activ peste 50 ani
din Decea, mă tredesc numai cu judele rul a devenit organ „republican şi „de­
gruma mişcarea lor. mocrat . De vr’un an activitatea sa ca clia- şi alta de bronz, pentru acei, cari au serviţ
11
comunal din M. Decea, cu sub-judele
rist încetase aprope cu totul. Dintre cei pănă la 50 de ani. Dintre soldaţii de rând
cercual şi pretorele însoţiţi de 3 gendarml,
doi fii ai săi Alesandru şi Eduard Beldi­ vor primi medalia comemorativă: 1) aceia,
0 noua perchisiţiă domiciliară. caii au aşteptat a-sâ scobori de pe tren man, cel dintâiu ocupă postul de ministru cari fără consideraţiune la timpul de ser­
alţi 3 domni din Alba-Iulia, judele cerce­
plenipotenţiar român la Berlin. viciu, posed medalia de răsboih; 2) aceia,
In 5 Febr. n. c. (24 Ian. v.) s’a tător şi alţi doi şi mi-s’a făcut o visită ne­
cari pe basa fostelor legi de apărare s’au
făcut şi la preotul român Vasiliu aşteptată. Şi anume am fost acusat de
Predici. Duminecă, în 22 Febr. v. va asentat cu al 8-lea an de serviciu şi dâcă
Crişan din Decea-mureşiană o per­ străinul de care mi-a fost milă şi l’am pri­
predica în Biserica Sf. Nicolae din Scheiu ei nu posed medalia de răsboiti; 3) aceia,
chisiţiă domiciliară şi încă în ni3ce mit în casă cu aceea, că eu aşi fi primit
părintele capelan militar, d-1 Nicolae Fize- cari pe basa legilor de apărare din 5 De­
împrejurări, cari probeză cea mai dela el ceva scrisore revoluţionară dela
şianu. cemvre 1868 au fost asentaţî pe 3 ani, în
ordinară sistemă de spionagiu, in­ „Liga română . M’au luat la întrebări, la
14
caşul când nu posed medalia de răsboiti,
trodusă de guvernul unguresc faţă cari numai drept am putut răspunde; mS Arcliiducesa Stefania, văduva răposa­
şi vor fi servit toţi anii (3). De es. acei,
cu noi Românii. siliau din fundul pământului se le dau scri- tului principe moştenitor Rudolf, este greu
cari au fost asentaţî pe 3 ani şi n’au pres­
Etă cum descrie acest cas preo­ sorea aceea, despre care nu aveam nici idee. bolnavă. A avut influenză din care s’a năs­
tat acest serviciu, nu pot reflecta la me­
tul amintit într’o corespondenţă pu­ Insă totuşi cugetam, că mi-se va fi arun­ cut o bronchită acută. Buletinul ce l’au
blicată în numărul de acjl al „Te cat undeva să nu sciu eu de ea. Au scor­ dat medicii ieri spune, că fierbinţâla prin- dalia comemorativă, âr cei ce au împlinit
3 ani de slujbă, — da. Toţi acei foşti mi­
legrafului Român“ : monit tote scrisorile mele şi arcliiva parochialâ, cesei este încă mare şi în starea sănătăţ i
litari, cari, după cele spuse mai sus, au
drept de a căpăta medalia comemorativă
se provocă, ca pe lângă aşternerea docu­
în viaţă ceva, ce să-l răpâscă şi să-i deş­ tâmplare în distinsa societate, ea însă nu-i întruparea vieţii şi sănătăţii, în perfect
mentelor asupra serviciului militar prestat,
tepte sufletul. aparţine, ci e orfană şi trăesce la un unchiîi contrast cu palidul şi obositul Bacalin.
să se anunţe pănă la 15 Martie n. la des­
Şi a început să privâscă în juru-i al ei pe insula Vasiljev. După prima visită Bacalin începu să părţământul militar, al magistratului ora­
căutând cu sete se afle ce-i lipsea. Cerce­ Bacalin a vorbit cam două ore cu ea, se gândâscă la ea; nu putea să n’o invi­ şului Braşov.
tările lui însă n’au avut resultat. O singură fără de-a sci cum au trecut. Peste două dieze. Fata era fără îndoâlă înţelâptă, mai
Ungurii şi italienii. Partida kossuthistă
dată şi pe-o clipă numai a tresărit ceva în luni s’au îptâlnit la teatru. In societatea înţelâptă decât tote fetele şi femeile tinere,
a hotărît, într’o conferenţă ţinută alaltăerl,
el. A fost o întâlnire cam prospătă şi ne­ fetei se afla mătuşa ei, o damă forte gene- ce le cunoscea el. înţelepciunea acesta era
să felicite parlamentul italian din inciden­
aşteptată. rosă, căreia Bacalin i-a fost presentat. I-ar împreunată c’o naivitate sinceră. Pe lângă
tul jubileului de 50 ani al proclamării con­
In casa rudeniilor lui din depărtare fi plăcut mult să-şi ceră permisiunea de-a-i acâsta iubirea de viaţă şi credinţa ei era
stituţiei italiene, jubileu, care se ţine ac]I
a vădut o fată, pe care înainte de asta nu-o face o visită, der simţia ore-care nelinişte, atât de mare — caracter cu adevărat feri­
4 Martie. In sensul acesta Francisc Kossuth
mai văduse acolo. Fata era frumosă; frum- lucru ce cu el nu se mai întâmplase pănă cit!... I-ar fi plăcut s’o întâlnâscă mai ade­
va face şi în camera ungară o propunere
seţea ei pote nici n’ar fi luat’o în sâmă — acum. Insă tote şl-au venit dela sine în seori, ba nutrea chiar convingerea, că visi-
de urgenţă.
dâr alt-ceva l’a răpit. Fără ca fata să fi ordine şi în mod simplu, precum simplii tele lui sunt privite cu ochi răi... Unde
fost de spirit, totu-şl ea se deosebia de so­ erau şi omenii. El li-a făcut încurend o vor duce însă tote astea? Nu-şl închipuia Un semn al timpului. Mai dilele tre­
cietatea ce-o încunjura. Era simplă.şi na­ visită şi a inceput să-şî studieze mai de- să fiâ cu putinţă a-o îndrăgi şi a deştepta cute pe peronul gării de Nord din Peşta
turală ; vorbind întâiaşl dată cu ea, deja aprope cunoscinţa. Prima impresiune i-a în ea contra-iubire... ca s’o potă lua de se preumbla în sus şi ’n jos un tînăr pa­
d
ţi-se părea, că o cunosc! de mult şi bine ; rămas nealterată. Natalia Alexiewna acasă, soţiă. Ea nu era fată din cercul societăţii lid la faţă şi cu nisce haine negre sdren^
tot cuvântul ei deştepta încredere.’ ca şi în societate, era aceeaşi. L’a privit în care se învârtea el, amândoi aveau căi ţose. De-odată se opresce dinaintea unui
Nicl-odată Bacalin n’a cunoscut o c’un surîs generos şi senin, în care nu se diferite! Astfel Bacalin trăi şi mai departe ţăran, care sta pe o bancă şi mânca pâne
astfel de fată. Viaţa şi bucuria vieţii stră- afla nici umbră de cocbetăriă. Bucuros vor- viaţa lui distrasă şi rar numai se întâlnia şi slănină. Tînărul sdrenţos cu ochii scăl­
luciau în abondenţă din faţa ei; era aşa bia cu el despre orl-şi-ce, despre trecutul cu ea pe insula Vasilijev. Pe la finea anu­ daţi în lacrămî privesce duios la ţăran, dâr
dâr tocmai aceea ce Bacalin căuta. şi presentul ei. Viitorul nu-1 atingea, pla­ lui s’a dus să visiteze din nou pe Natalia se pare, că n’a avut curaj să-l agrăâscă,
Cine şi de unde este ea? — La în­ nuri nu ţesea. Ea trăia dedicată cu desă­ Alexiewna — der n’a mai aflat’o, ea ple­ apoi dispare între mulţime. După acâsta
trebarea acâsta i-s’a spus o lungă şi încur­ vârşire presentului. T6te o interesau, pen­ case ca soră de caritate în Serbia. ţăranul îşi închide bricâgul, ce-1 cu prăsele
cată istoriă, din care n’a putut scote de­ tru ori-şi-ce lucru jertfea din atenţiunea, (Va urma). de lemn şi se duce să-şi cumpere bilet, âr
cât atâta, că fata a ajuns numai din în- sentimentele şi gândirile sale. Ea de fapt era traista şi-o lasă pe bancă. Tînărul sdrenţos