Page 75 - 1898-02

Nr. 40—1898. GAZETA TRANSILVANIEI Pagina 3.

-observă, acesta, se apropiă de bancă, caută Un mijloc principal la înmulţirea fon­ liară, 4ice că ar fi absurd 'să credem că un pescu-Lahovari. „Epoca" declară, că
în drepta şi ’n stânga, că ore nu-1 vede dului a fost şi este arangiarea de baluri. om ca Lahovari, s’ar fi gândit să insulte ori-care va fi sentinţa în acest pro­
cinstea privată a lui Filipescu. El a in­
cine-va, pune traista sub suoră şi dispare. Precum în ceilalţi ani, aşa şi în anul acesta ces, d-1 Filipescu nu va face apel.
sultat cinstea politică şi acăstă cinste este
Nu se duse depai’te, numai în grădina gării, Reuniunea a arangiat un bal în sera de 7
mai principală, căci politica este activi­
unde desfăcu traista şi cu o poftă nespusă Ianuarie. Resultatul atât din punct de ve­ tatea care îl pune în legătură cu lumea.
de mare, mânca la pâne negră cu slănină. dere moral cât şi material a fost peste aş Prin rolul politic pe care îl jocă Fi­ D I V E R S E .
Un detectiv îl păzea din depărtare şi din teptările nostre în împrejurările de a4l. lipescu în partidul conservator şi pe care
curiositate aştepta pănă sărmanul flămând Sala cea mare a şcolei era plină de public. îl va juca şi do a4l înainte, tocmai de Altoirea insectelor. Pe răvaşul inven-
cinste politică are nevoie. Dăcă acăstă
se sătura. După aceea l’a deţinut şi-l es­ Cu o mică escepţiune întrega inteligenţă ţiunilor s’a mai tras încă o crestătură.
cinste nu o are, atunci ce-i mai rămâne ?
cortă la căpitănia orăşenâscă, unde căpi­ din Zernesci era întrunită, cu un frumos Crampton, profesorul universităţii din Co­
D. Delavrancea arată apoi că este
tanul de poliţiă îl întrebă cine e şi pentru număr de fruntaşi ai comunei. Din împre­ lumbia, a descoperit minunea cum se pot
extrem de monstruos să crădă cine-va că
Q
s
•ce a furat? — „Mă chiamă X sunt calfă jurime încă am avut onorea a avă câte va atât d-1 Filipescu cât şi martorii ambilor altoi gândacii, seu mai la înţeles 4i i "
de prăvăliă din Ursekujvar. N’am mâncat Onorabile familii. combatanţi, au târât pe Lahovari în sala sectele Dăcă acestă invenţie se va afla,
de două 4fi ŞÎ mirosul slănine.i ţăranului Folosul material al balului încă a fost de arme ca să fiă ucis! într’adevăr ca bună, atunci insectologii de
0
w
m’a ameţit cu totul . Apoi mai sptise, că destul de mulţămitor, resultând un venit D-sa spulberă de asemenea acusaţiunea, adfl şi de mâne vor face mari minuni. Cramp­
că d-1 Victor Ioeescu ar fi fost duşman lui
n’are pe nimeni, nici părinţi, nici rudenii curat de 83 fl. Reuniunea şi pe acestă cale ton a aflat metoda, cum o insectă se pote
Lahovari.
şi de 15 dile umblă prin Peşta fără nici îşi ţine de datorinţă a aduce cele mai vii altoi deja în stare de desvoltare. Numitul
Asupră martorilor, spune că ei au un
• o ocupaţiune. Căpitanului îi fu milă de el mulţămirl On. public, care a participat la profesor ia insectele pe cari voesce să le
mandat legal şi chiar legiuitori îl prevede,
şi cu vorbe blânde îi dise: „Du-te în soi­ bal, atât pentru onorea dată prin presenţă, altoăscă, şi ca să le înceteze circulaţia sân­
spre a nu se comite asasinate.
rea lui Dumnedeu . Tînărul palid ca mortea cât şi pentru frumosele cohtribiiirl. gelui, le pune să îngheţe, apoi cu ajutorul
u
Termină 4i G0nc b ca justiţia îşi va
nu se mişcă. — „Pentru ce nu te duci?" I. Strevoiu face datoria si că hotărîrea pe care o va cerei de parafin ia capul unei insecte şi-l
îl întrebă căpitanul. — „Mă rog frumos, not. reuniunei. da, va fi astfel încât să nu atingă pe cei pune la trupul altei insecte de altă speciă.
lasă-mă să mă culc în arest, : pentru-că cari sunt în faţa justiţiei, şi că onorea lor După metoda acesta Crampton a creat o
n’am locuinţă". Cererea i-s’a împlinit — nu va eşi îndoliată. mulţime de insecte-monstri, d. e. fluturi cu
Trist semn al timpului! Procesul duelului Filipescu-Laîiovari. A vorbit mai departe d-1 A. Constan- cap de moliă, rădaşcă cu cap de nascorn
tinescu în apărarea locot. Drossu, tratând
Pledoaria d-lui Delavrancea: Ne adu­ şi câte şi mai câte minuni. Apoi să mai
Liferare. Dela camera comercială şi ceşti unea numai din punct de vedere ju­
cem aminte ce patimă fără frâu s’a des- 4ică cineva, că omul nu-i cu „spirituş" ?
de industria din loc primim următorele: ridic. Încheie prin a constata, că Drossu
lănţuit în acestă afacere. Astă4î cerem
Direcţiunea generală a monopolului din dreptate şi să se pue frâu pasiunei. Repre- ca martor în duel a făcut tot, ce a putut
face un om onorabil. Oraşul pisicelor. Pănă acuma seim,
România a publicat concurs pe cale de sentantul părţei civile a 4is, că duelul este că avem un oraş, numit „porco-polis"
oferte pentru liferarea materialului de lemne o rămăşiţă a barbarismului. V. Păltineanu vrea să lămurăscă câ­
teva puncte în ceea ce privesce rechisito- (Steinbruch), unul „cano-polis" (Constan-
trebuincios. — Pentru direcţiunea r. u. a Der profesorul de drept roman, d-1 rul procurorului şi ia în apărare în deo­ tinopol); acest fel de oraşe s’au sporit încă
Daniileanu, ar pute să găsescă originea
■regiei tutunului sunt a se lifera dulapuri. sebi pe V. Ionescu, faţă cu imputările ce
duelului în legendele poporului român, în cu unul, numit „pisico-polis", adecă ma­
Terminul de concurs e pănă la 15 Martie se îndrăptă mai mult în contra lui.
basmele nostre, în poesia nostră poporală: rele oraş Londra. După statistica cea mai
n. c. Amănunte se pot căpăta la camera Ce însemneză trenta drepta, lovitura de bus- Şedinţa se suspendă. La redeschidere nouă s’a aflat, că în nici un oraş din lume
comerc. din loc. dugane, tăiat în sabie? Ce însemneză atunci se dă cuvântul d-lui Petre Grădişteanu, în nu sunt atâtea pisici, ca în Londra, anume
legenda când doi se luptă şi femeea susţinerea replicei din partea civilă.
4. Un mijloc de casă ieftin. Pentru regularea 400,000. Dintre aceste pisici numai o parte
spune: „Ori care va birui, tot un bărbăţel
-şi conservarea unei mistuiri bune se recomandă D-1 Grădişteanu motivăză pretenţiunea au stăpâni, celelalte tote duc o viăţă „pro­
mi-o fi?"
cunoscutele prafuri Seidlitz ale lui Moli. Cutii ori­ părţei civile de a sta în causă, prin faptul,
Constată, că acestă instituţie a due­ letară", nutrindu-se cu ce pot şi pe unde
ginale 1 fl. bucata. Se pote căpăta dilnic prin că dăcă unele rude renunţă la o succesiune
lului a fost totdeuna la noi, constată că apucă. O parte din pisici se nutresc cu
postă de cătră farmacistul A- Moli, liferentul calea este deschisă pentru celelalte care
este şi a4l, şi e' sigur că va mai fi. Indi­
curţii (Un Viena Tuchlauben 9. In farmaciile din rămân. cloţanii, ce-i prind prin canalurile oraşului,
ferent dăcă instituţia este bună său nu,
provincii se se ceră preparatul lui Moli provădut Se miră cum d-1 Disescu a putut face altele sunt hrănite de berari, er cele mai
dăcă morala socială este său nu satisfăcută,
«cu marca de contravenţie şi subscriere. apologia duelului. Cităză mai mulţi autori multe vagabundăză pe strade furând câte
acăsta nu o discută.
străini, cari arată duelul ca ceva sălbatic
Onorea este partea gloriosă a fiă-că- şi nelegal. un os de prin măcelării.
Reuniunea femeilor române din ruia dintre noi. Ce ar ajunge o societate,
care n’ar mai avea nimic de distincţiune, Recunosce, că sunt caşuri când in­ Schimbarea jurământului în Anglia. Se
Zernesci şi jur. decât ceea ce a distins condica civilă şi sulta nu se pote repara decât prin duel, şi pote ca justiţia din Anglia să fiă nevoită
care insultă nu pote fi mărturisită în totul
condica penală? şi când cineva îşi apără în viitor să schimbe forma prestărei jură­
Zernesci, 16 (28) Faur 1898. nici chiar martorilor, — der acele caşuri
onorea cu viaţa, însemnăză că a comis un mântului, Pănă acum cei chemaţi de a
„Reuniunea femeilor române din Zâr- omor, un asasinat? sunt forte rari.
depune, înainte de a pronunţa formula ju­
nescl şi jur" este cunoscută publicului ro­ Calomniile cădeau ca o grindină pe D-1 Delavrancea a spus, că duelul a rământului, sărutau exemplarul unei biblii.
mân. sub înţelâpta conducere 'a demnei şi capul a cinci omeni onorabili, dăr ele Tau existat de mult la noi, probă basmele, po­
fost spulberate printr’un cuvânt spus de esia nostră populară etc. Acesta însă nu Acest obiceiu a ridicat deja mai multe
energicei presidente Maria Garoin, acestă
d-1 prim-procuror. D-sa a 4i ) că nu bă- dovedesce existenţa duelului, ci că a fost opuneri, precum e cea, de exemplu, a unui
s
reuniune, faţă cu referinţele locale, a făcut
nuesce întru nimic onorabilitatea preveni­ totdeuna rău şi a căutat să-şi cucerâscă medic, care a refusat anul trecut, să sărute
progrese destul de mulţămitdre. Din rapor- ţilor, cari sunt de o cinste perfectă. ceva fiă cu buzduganul, sabie, cuţit său
biblia pe motiv, că nu pote să-şi alipăscă
tele ultimei adunări generale se pote vede Vorbitorul trece apoi la luptele poli­ chiar cu ciomagul. buzele de o carte de care s’au atins atâtea
mulţămitorjil progres, atât în ce privesce tice din ţără. „Ori cât ar fi de tare Duelul a fost importat, şi pe lângă guri. Cum, însă, a fost ameninţat cu o
înmulţirea fondului, cât şi faţă de scopul, cine-va, din aceste lupte ese rănit şi des- multe idei mari aduse din occident, s’a
ilusionat." luat pe haina nostră şi microbul duelului. amendă decă nu va jura, prudentul doctor
ce-1 urmăresee. a cerut ca cel puţin să se desinfecteze bi­
Starea fondului cu finea anului 1897 D-1 Filipescu este un luptător de Vorbind despre nelegitimitatea due­
frunte în politică. Om care are tot, dăr lului spune, că duelul se pedepsesce de blia. Şi curtea având în vedere că nici un
a ajuns la suma de 3145 fl. 58 cr.; er aju­ lege. Dăcă în caşul de faţă, când aveţi un
absolut tot ce-i trebue pentru a fi fericit. text de lege nu se opune la acest antisep­
torarea fetiţelor sărace, al cărui scop este, cadavru înaintea d-vostră, veţi da mini­
A lăsat mulţumirile de cari se putea bu­ tic — biblia a fost stropită cu acid fenic;
s’a estins în anul acesta la 75 copile, cari cura şi a întrat în aceste lupte politice, mum pedepsei, atunci cum veţi pedepsi
un duel din care a resultat o rănire gravă er doctorii după ce a dat cărţei sfinte să­
tote au primit materia pentru a se putea de unde nu culege şi nu va culege, decât
seu o rănire uşoră ? rutarea rituală, a făcut şi depunerea măr­
îmbrăca. dureri.
Trece apoi la faptul decă martorii turiei. Acest incident a făcut să se formu­
A fost adevărat serbătorescă adunarea Din aceeaşi causă a îndurat două luni
calomnii odiose, pănă a4l, când înaintea unui duel se pedepsesc de lege seu nu. leze mai multe propuneri pentru a se cere
acesteia din 23 Ianuarie a. c., la care a fost
d-vostră aştăptă sentinţa. Aştăptă sentinţa Legiuitorul, dice d-sa, a pus la adăpost pe parlamentului schimbarea jurământului ju­
întrunite aprope tote membrele reuniunei martorii, cari şi-au făcut întrega datorie
d-vostră, căci cealaltă sentinţă a opiniei diciar. O faptă nouă, însă’ vine în aju­
cu deosebire fiind împreunată şi cu distribui­ publice e dată deja. Ori cine a au4it şi a într’un duel. Dăcă martorii lui Lahovari torul acestor legi — şi de astă dată cu
rea ajurorelor copilelor sărace. cetit desbaterile acestui proces, s’a putut au făcut tot ce era omenesce posibil, nu oreţul unei vieţi omenesc!. Un poliţai a
La 2 ore Domna presidentă deschide convinge, că Filipescu, ca în totdăuna om tot aşa au făcut ceilalţi doi martori ai
0 0
de onore, în mod leal şi demn a fost în d-lui Filipescu. apărut 4fi l trecute înaintea curţei de po-
adunarea în presenţa membrilor şi a unui pu­
acăstă nenorocire. D-sa deduce, că în caşul de faţă iţie din Wareham. Două ore după acesta
blic frumos. S’a cetit raportul general al aceşti doi din urmă nu mai sunt martori
Dăr nu numai Filipescu este în joc întorcându-se la postul său, poliţaiul se
comitetului şi raţiocinul fondului, cari s’au său secondanţi, ci coautori.
în acăstă afacere, sunt şi ceilaţl copărtaşl olânse de-o apăsătore durere în gâtlej şi
luat la . cunoscinţă dându-se absolutoriul
la acăstă nenorocire. Şi pe socotăla d-lui după un sfert de oră muri. Autopsia con­
cerut. V. Ionescu s’au debitat calomnii şi enor­ NECROLOG, luliana Cheresteş n. stata, că mortea a provenit dintr’o infla-
In fine, espirând periodul, pentru care mităţi. D-1 V. Ionescu este adevăratul tip
Faraga, preotăsă în Imbaz, a răposat în maţie purulentă a mucoaselor — şi se 4i 0ea
i fost constituit comitetul Reuniuni ei, a al Românului neaoş. Repede, vioi, cu o 26 Febr. n. în al 69-lea an al vieţei şi al că acâsta a provenit din infecţiune. Cer-
francheţă de cuvânt adesea criticabilă. Şi
urmat reconstituirea aceluia, 'realegându-se
naturei lui de Român neaoş, datoresce V. 50-lea al căsătoriei. O jălesce întristatul eetându-se exemplarul bibliei sărutată de
de presidentă D-na Maria Garoiu, vice-
Ionescu tote calomniile cari s’au pus pe soţ Ion Cheresteş; Dr. Alexandru Cheres­ ooliţai, se constătâ în adevăr, că acesta a
presidentă D-na Anastasia Strevoiu, cassieră socotăla lui. teş, Ana Cheresteş cu soţul Auxentiu Mu- fost causa morţei. Acest nou incident a
D-na Maria N. Vană, notar părintele Ioan *
răşan, Aurel Cheresteş cu fraţi şi surori, oro dus o vie emoţiune şi meetingurl de
Strevoiu, er membre în comitet Domnele:
In şedinţa de Marţi, 17 Februarie st. împreună cu alte numărose rudenii.
orotesţare contra jurământul judiciar.
Ana Şenchea, Stana Podar iu, Otilia loanovicî v. d-1 Delavrancea şi-a continuat pledoaria.
Dumne4eu s’o odihnescă în pace!
şi Maria 1. Sperchez. Arată mai întâifi, că în articulul scris de
Ca închiere a urmat distribuirea aju- Lahovari în „Independenţă", a fost ofensă L i 4 e a 4 u r ă.
de asemenea natură, încât să legitimeze
torelor. Multamirea membrelor, cari au con­ ULTIME SCIRÎ.
eşirea pe teren. ,,Juvenilia“ este titlul unei voluminose
tribuit la acestă nobilă faptă de-o parte,
s
c
S’a 4i ) & Filipescu este violent. Bucuresci, 8 Martie. Din Mace­ aroşurl, scrisă de d-1 Sextil Puşcariu, şi
şi bucuria copilelor, cari s’au împărtăşit de apărută tocmai acum în editura librăriei
Cei cari nu fac politică pot avea donia 80868C acirî grave. Agitaţia
acăstă binefacere de altă parte, era ade­ N. I. Ciurcu din Braşov. Conţine vre-o
asâmnea credinţe. Dăr acei cari fac poli­ printre Bulgari cresce şi Albanesii
vărat înălţătdre de inimă. 14 piese în prosă şi vre-o 20 pagine de
tică pot vedea că Filipescu este un om
de abia aşteptă momentul se tăbă- ooesii. Cartea se estinde pe 264 pag. şi e
Ajunse Reuniunea în stadiul present pasionat în politică, cum sunt pasionaţi de-un esterior plăcut, tipar frumos. Preţul
toţi acei cari fac politică de convingeri. rască asupra lor. Comitetele revolu­
se spereză cu siguranţă, că progresul va 80 cr. său 2 lei.
El este un excelent luptător în politică, ţionare din Sofia sunt în deplina ac­
fi tot mai mare, aşa că nu peste mult va
şi acăsta este o mare calitate, în faţa atâtor tivitate pentru a pregăti o acţiune
sosi timpul de a-şl pute împlini ar4ătorea
omeni cari se încovoae. îu Macedonia.
dorinţă faţă de partea a doua a scopului, Respinge cu indignare aserţiunile că Proprietar: l&r. Aurel Mureşlanu.
adecă ca din venitele fondului să se sus­ acest duel ar fi fost un asasinat. Bucuresci’, 3 Martie. Astăcjî se
ţină şi invăţătore pentru copile. Iu ceea ce privesce actul de conci­ va termina procesul duelului Fili- Redactor responsabil: Gregoriu Maior.
I