Page 77 - 1898-02
P. 77
,6ageta'‘ iese în Sâ-care si.
;
ii ssajisi Abonamenie pentii Austro-Ungariz:
'■Rma*? jm» 9'?, 38 Pe un an 12 fi., pe şeao ioni
6 fl., pe trei luni 3 fl.
9r»»okS ia»P'-«asa*i|i 2« ao N-rii do Oumlnooă 2 fl. pe an.
!»V9j»J« •>• tfesiMOSipiM SU 3*
-.Ot-Oi.AOP.O'C Pentru România sl străinătate:
ISSEB/1TE un wfMtiaBolt ASml- Pe un an 40 franol, pe şine
«intpaţiaftslx» iksijov î» «i- luni 20 fr., pe trei luni 10 fr.
ts\IA<Vreio Klrev?! iG sRiiflOlur!: N-rii de Duminecă 8 franol.
în Viwia; if. Mw, .Ultimiii
/ludo!/ Mana, A. OayiWka Se prenumără la tbto ofioieio
B'aokfolger; .iniot. Opptiik, J. poştale din întru şi din uiani
JJamubcr, în Sadapasxa: A. Y, ţi la dd. aoieotori.
ik> Hbergarc;, ftskşbtin Utmat; te imamemi psatm Brasoî
BaournBoî; Adjunct Br.voj, Sua- administraţinnoa, piaţa mare,
en.tatils de Boamani»; te I£xm- t6rgul Inului Nr. 30 etagiu
btcj,; Karoiyt & Lit'oniaw,. I.: pe un an 10 fl., pe şese
Preţul Inaerţiuelier: o neriă. lnnî 5 fl., pe trei luni 2 fl. 50 or.
goimond pe e ool6nă i! c«. ţi Cu dusul în casă: Pe un an
BOox. tirnbju pentta o publi (I^umei ele 0) 12 fl., pe 6 luni 6 fl., pe trei luni
cate, Publicări mu» <la»« da 3 fl. Un osemplar o or. v. a.
fl&rifă ţi Învoială. său 15 bani. Atât abonamen
Heoiame pe partea a 8-a o tele oât şi inserţiunile sunt
Benă 10 os. aba 80 boci. a se plăti înainte.
Nr. 41.—Anul LXI. Braşov, Duminecă 22 Februarie (6 Martie) 1898.
c}ice, că unii âspeţî din Bucurescî neîncrederei între cele două popără, tate n'a fost pătată pănă acuma
Răuvoitorii neamului nostru.
vor ţinâ şi vorbiri fest\ve“. car! trăesc împreună pe vastul teri prin nic! un fapt. O sein bine şi o
Nu e 4b ca gazetele ungu Şi aşa cevaş! se cetesce ac}i pe toriu al acestor ţărî. simt, că prin purtarea acesta bru
resc! se nu cetim câte-o nouă denun paginile prime chiar şi ale foilor ce Cu ce scop fac ei acesta? Ce tala, ei au nimicit orî-ce credinţă în
ţare, basată pe cele mai ticălâse lor mar! ale guvernului, ca „Pester interes au cei dela secţiunea naţio asigurarea, ce se aude mereu din
născociri ale răuvoitorilor nemului ro Lloyd“, „Peşti Naplo“ etc. Bate la nalităţilor de sub Banffy, seu cei gura guvernanţilor, că în statul
mânesc. Acum fâia oficiâsă „Keleti ochi — pe lângă răutatea respândi- dela poliţia de stat, de a răspândi acesta toţi locuitorii sunt egal în
]Zrtesit6 împărtâşesce tuturor foilor torilor acestor faime — şi ignoranţa asemeni faime ticălăse despre Ro dreptăţiţi.
u
unguresc! o faimă, de care ar tre lor înspăimântătâre. Mai întâiu ei mân!, tocmai în nisce momente, când De aceea pentru-că le sciu, le
bui se rîdem cu hohot, dâcă nu confundă pe 3/15 Maiu, amintirea resvrătirea socialistă stă să pună în văd şi le simt tâte acestea, ar vră
s’ar ascunde îndărătul ei atâta rău adunării nostre de pe Câmpul liber flăcări liniştea şi ordinea publică să înfăţişeze pe orî-ce Român, care
tate. Povestesce adecă, că „agitatorii tăţii, cu 15 Martie al lor. Una la din mai multe comitate unguresc!? mai ţine la nămul său, ca pe un
românî“ din tote părţile s’ar pregăti mână. Al doilea, vorbesc de desvă- De sigur, că denunţările de fe născut răsvrătitor şi conjurat în
se arangeze demonstraţiunî în con lirea monumentnlui-Bărnuţ în Blasiu, lul acesta, ce se fac acuma necur contra ordinei în stat.
tra serbării cţilei de 15 Martie. E vorba bine sciind, că un astfel de monu mat mai ales de vre-o două luni de Şi în privinţa acăsta nu sunt
adecă de serbarea din partea Ma ment nu esistâ acolo pănă în mo 4ile încâce şi carî, cum seim, nu se alegător!. Or! şi care le vine înainte,
ghiarilor a acelei cjile, în care ei au mentul de faţă, âr în 4 ece <4ile nu mărginesc numai la publicarea de dela vlădică pănă la opincă, le este
proclamat în Pesta postulatele lor, se pote sculpta şi turna un monu faime mincinăse prin 4* are > °i dau binevenit, ca să-i pâtă înfige învi
între car! cel. dintâiu era libertatea ment. Mai vorbesc apoi cle-o univer loc şi la perchisiţii domiciliare şi nuirea de tradare a patriei.
tiparului şi ştergerea censurei. sitate în Sibiiu etc. Mai ciudat este alte prigoniri, — trebue să-şî aibă Pe înşi-şî Maghiarii, Banffy şi
Studenţii român! de pretutin însă, că programul, ce l’au Nventat, un scop. soţ! trebue se i ţină în continuă aţî-
deni — cjice corespondenţa oficiâsă lasă să fiâ inundat Blaşiul cu „tri Care este acest scop? Nu va ţare contra nâstră, trebue să-i sparie
— ar ave de gând se demonstreze colorul naţional român“, precum şi crede dor’ nimenea, că poliţaii lui cu periculul ce i ameninţă din par
în contra Ungariei in înţelegere cu cu âspeţî din Bucurescî, pe car! îi Banffy vor să ne înfăţişeze pe noi, tea nâstră, dâră nu pentru a i îm-
„conducătorii Ligei culturale române“ fac să ţină discursuri protestătâre Românii, ca pe nisce revoluţionar! blân4i faţă cu noi şi a-i face să fiă
şi cu „agitatorii din Ungaria^. Pla în contra Ungurilor. Şi tâte acestea atât de incarnaţi, carî ameninţă să mai îngăduirî şi drepţi, ci pentru a
nul ar fi, se se demonstreze la uni le spun fără de nioî o sfială, ca şi dea flăcări Ungariei, numai pentru- domni cu atât mai uşor şi peste ei
versităţile din Bucurescî, Iaşî, Buda când Blaşiul ar fi situat la ţărmii ca se sparie pe şoviniştii lor ungur! şi peste noi. Ii sparie cu primejdiâ-
pesta, Cluşiu, Sibiiu (de când e şi Dunării române, ăr nu aprâpe de şi se-i facă a fi mai îngăduitor! faţă sele planuri ale Românilor şi ale ce
aci universitate ?), precum şi la cele din Aiud şi Alba-Iulia. eu noi; să-i convingă, că nu mai lorlalte naţionalităţi, ca să potă ţină
Yiena, Praga, Grraţ şi Paris în con Cetitorii unguri, pe lângă tâtă păte merge aşa, că trebue să fiă îm mai bine în freu oposiţiunea ma
tra Ungariei; afară de acâsta ar fi ura ce au sădit’o în ei gazetarii şo- păcaţi şi Românii, pentru-ca astfel ghiară şi să o păta ameţi, ca să nu
plănuită o mare demonstraţia mai viniştî, vor fi ei înşi-şî fârte sur să se asigure tăria statului. vadă şi să nu se cutremure vă4end,
ales în Blaşiii, al căreia program se prinşi, aucjend, că peste 4 ce 4il0 Nu, ei urmăresc fără îndoială cum cei ce s’au cocoţat astă4i în frun
0
se fi şi hotărît de Liga din Bucu- un potop de âspeţî din România se altă ţintă. Şi acesta reiese lămurit tea afacerilor statului taie cu barda
rescî. Planul ar fi, ca la 15 Martie vor plimba prin stradele şi pe câm din atitudinea guvernului faţă cu în rădăcinile fundamentului său, care
se se desvălâscă cu mare solemni pia Blaşiului în frunte cu stegul Li Românii. nu pote fi decât dreptatea, liberta
tate pe Câmpul libertăţii monumen gei şi cu emblemele române. încă cu mult înainte de a lua tea şi buna învoire între popârele lui.
11
tul lui „Barbut . (Rău îi mai schi Orî-ce Ungur cu mintea mai măsurile, ce mărginesc dreptul de Maghiarii, cu desăvârşire orbiţi
monosesc numele lui Bărnuţ!) neturburată şi cu âre-care pricepere întrunire şi libertatea pressei, gu- de patimile lor faţă cu conlocuitoiii
Etă. cum au născotit ei decursul va trebui însă să cunăscă gluma vernul-Banffy despoiase cu forţa pe de altă limbă, patimi hrănite de mai
0
festivităţii: „Conductul festiv — 4ic prâstă, ce o fac oficioşii ungur! cu Român! de dreptul, cel au după bine de trei zeci de ani de cătră o
fâia oficiâsă — va trece prin stradele lăţirea acestei mincinâse faime. Şi lege şi constituţiă, de a-se întruni pressă fără consciinţă, păte că încă
oraşului (?) purtându-3e în frunte tri dâcă în cestiunî ce privesc raportu liber, de-a se organisa în partid şi multă vreme nu vor fi în stare să
colorul român naţional. Localitatea rile lor cu Românii ei ar mai ave de a-ş! esercita drepturile cetăţenesc! vadă prăpastia spre care îi împinge
va fi împodobită cu embleme în co simţ de bunăcnviinţă şi de drep fără de nici o piedecă, între mar nenorocita politică a guvernului ac
lorile române. Domnii vor demonstra tate, ar trebui să-şî întărea faţa cu ginile legilor. tual.
purtând cocarde românesc!, âr dâm- scârbă dela ast-fel de uneltiri mise- O scie bine Banffy cu ai săi, că Dâr noi Românii, — pe car!
nele eşarpe late tricolore. La desvă- rabile, car! nu pot ave decât numai printr’asta ei s’au făcut vinovaţi atâtea păţanii au trebuit în cele din
lirea monumentului vor lua parte urmările cele mai rele. Cu astfel de de-un atentat grăznic în contra urmă să ne facă să vedem ce sărte
fârte multe persâne şi din Bucurescî născociri tendenţiăse şi mişelescî, se vieţii naţionale, a drepturilor şi a ni-se pregătesce — să fim cel puţin
şi din alte părţi ale României şi se nutresce numai veninul urei şi al libertăţii unui popor, a căruia leali trezi şi să înţelegem, că cu cât ad-
FOILETONUL „GAZ. TRANS.“ acolo într’a leului. Atunci vei fi bu Chifor tâte gândurile lui. Apoi mai — O să cercăm. O să merg eu
nul bunului. Socrul dumitale ţi-a 4ise: Uite, dumniata te miri, că de odată la dumniata, când voiii chib-
dat un petec de loc chiar în fundul unde sciu, ce sciu şi ce-ţî spun; dâr zui că-i bine. Dâr lucrul naibii, mi-
B l â n d o c u l . grădinei lui, acolo dumniata ţi-ai rogu-te spune d-ta, nu-i precum ţi am am pierdut o unâltă scumpă ce
făcut casă, ai muiere cuminte şi de spus? avui şi pănă mi-oiu putâ-o însema,
(F i n e.)
emenie, ai doi copii daţ! în slujit şi — Ba-i chiar aşa. n’am ce căuta.
Păacălăul din Curmătură era un o fetiţă acasă. Der mare noroc te — Atunci să scii, fărtate, că — Ce ai pierdut? întrebă Cris
opşitar şi mai belit de pe dracul, aşteptă. In olatele dumitale este în mie-mî spune tote acela, care zace tea, care pănă-’n aceea asculta nu
e e
l bătrâne
decât Cristea, şi buu prietin cu acesta. gropată din 4il l ce 0 o şi clocesce pe căldăruşa de ban! cum mai şi rîdea pe sub musteţe de în
Lui îi deatăinuise Cristea tote tainele căldăruşe cu ban! scump! de aur şi clocesce o găină pe duă. curcătura, în care întră Chifor tot
lui cu Chifor şi cu Irina, dec! cum de argint. Când vei pune mâna pe — Vai de mine! Dâra nu-i mai afund.
intrară aceştia la el, sciu cu cine ea, vei ajunge cel mai de frunte om ucigă-1 crucea?
— Am avut, frate Criste, un
are de lucru. Şi după ce vorbiră în sat“. — Ba-i chiar el!
puţin, după ce Cristea îi spuse, ca Chifor când îş! aiujl povestea — Şi nu te tem! de el ? firuţ de iârba fierului. Ce am făcut,
unde l’am seiut pune, că nu mai
uite a venit cu prietinul său Chifor lui spusă de păscălâul de pe carte, — M’aş teme, dâr ve4î, că io s
dau de el! Şi fără el sunt ca şi fără
să le caute în păscălie, Păscălâul înmărmuri odată. Esta-i cu dracul, cu spirituş, îs mai mare decât el,
o mână.
îş! scâse păscălia şi luând un fir de gândia el, că-m! scie tot cuprinsul eu mân şi aduc cum vreu pe cor-
grâu îl dădu lui Chifor să-l arunce casei, trebue dâră, că adevărul vor- n uratul. — Scii ce? 4ise Cristea, la noi
pe păscălie. Şi.firul se opri pe zodia besce, când spune că în olatele mele — Vai, tare eşti la cap ! este o ţiganga strigâie, ea scie unde
racului. Atunci păscălâul începu aşa: este comâră îngropată. Altcum de — Şi tu ai fi tare, când ai sci creşce iârba fierului şi eu nu cred,
„Uite, om de omenie, dumniata unde ar sci ? El nu-i dela noi, nu ce nu scii. că nu mi-a câştiga-o pentru o plată
eşti născut în zodia racului. Multă m’a mai vă4ut, nu mi-a au4it de D’apoi ce gândesc!, putâ-s’ar bună.
vreme ţi-a umblat tot rău şi multă nume, numai dracul îi spuDe rândul face ceva, să umblăm la căldăruşă? — Cine-i aceea? întrebă Chifor.
vreme tot aşa ţi-a umbla, dâr ţi-se casei mele. Şi de u’am lua odată tot ce-i în ea, — Acsina Teglarului.
întorce zodia într’a berbecului şi de Păscălâul cetia din faţa lui ve4î să luăm măcar cât de cât. — Mă nădăiam eu, că ea va fi,
