Page 79 - 1898-02

Nr. 41—1898. GAZETA TRANSILVANIEI Pagina 8.

ne putem folosi de ele, pentru-că, nu sunt în acestă cestiune Românii mână ’n ţine’’în întrâgă Anglia meetinguri în fa- contra persecutărei pressei; chiar nici con­
în limba nostră. Etă de ce biet, Român mână cu Rutenii: vorea socialiştilor maghiari persecutaţi. Ii tele Apponyi n’are nimic de dis împotriva
săracul înapoi tot dă, ca racul. Nu pentru- vor sprijini apoi şi cu bani. S’au pus în
înalta Casă să decidă: Guvernul i. r. măsurilor guvernului, âr aşa numita pressă
că n’are talent seu nu are sîrguinţă. Po­ mişcare şi socialiştii din Elveţia şi Ger­
se somâză, a înfiinţa în comune cu popu- liberală maghiară găsesce de firesc acâsta,
porul nostru are cualităţile rassei latine. mania, aranjând colecte de bani pentru
laţiune amestecată în privinţa limbei, pen­ ba face glume chiar. — Dr. Hugo Ganz,
Dâră e pus ca peştele înaintea unor ajutorarea fraţilor lor de principii din Un­
tru minorităţi mai însămnate, şcoli pentru corespondentul din Budapesta a lui „Frank­
bunătăţi, de cari nu pdte profita. Să ni-se garia. Tot aşa vor face şi socialiştii fran-
minorităţi şi a face paşii necesari, ca în furter Zeitung“, care e şi cetăţân ungar,
dee instituţiunl în limba nostră şi se va cesl şi austriacl, âr mai multe foi cu tre­
comunele cu mai mici minorităţi să se in­ a aflat articulul foiei ungurescl de vătă­
vedâ cum vom ajunge vârful în calea cul- cere din străinătate s’au oferit a se ocupa
troducă pentru aceşti copii limba lor ma­ mător pentru el şi a cerut satisfacţiă dela
turei. Lupta pentru românismul întocmi­ de raporturile din Ungaria pe basa infor-
ternă ca limbă de propunere. In deosebi se redactorul lui „Peşti Hirlap", trimiţându-i
rilor publice la noi în ţâră, e sfântă. Dela maţiunilor date de partida-socialistă.
atrage în privinţa acâsta atenţiunea i. r. martori. Redactorul foiei maghiare a de­
isbânda ei atîrnă viitorul nostru etnic, bu­
guvern asupra oraşului Cernăuţi. Socialiştii şi Liga din BucurescY. O clarat, că autorul celor scrise în foia lui,
năstarea nostră economică. Jertfele cele
înalta Casă să decidă: Guvernul i. r. altă mirozeniă iscodesc acum foile ungu- este deputatul Cornel Abrânyi. Se aştâptă
mai mari trebue aduse din partea naţiunei
se somâză, a se îngriji pentru înfiinţarea rescl. Ele spun, că căpeteniile socialiştilor un duel.
pentru a duce la capăt acest lucru. Onorea
cât mai grabnică de şcoli poporale cu patru Pfeifcr şi Csizmadia au fugit din Budapesta Bandă de pungaşi prinsă. Din Cluşiu
nostră e angagiatâ.
clase cu limba de propunere română, resp. în străinătate, cel din urmă s’ar fi dus la se anunţă următorele: Poliţia din Buda-
D-l Dr. PopovicI îşi continuă cuvân­
rutenă, în oraşe şi în comune mai mari. Bucurescî, ca „să pacteze cu conducătorii peşta a arestat de curând pe un conductor
tarea, raportând despre activitatea clubului
înalta Casă să decidă: Guvernul i. r. agitaţiunei anti-maghiare privitor la un dela tren Schweighoffer, bănuit cu furt.
român. Clasele parelele românescl la gim-
să facă paşii necesari pentru-ca şcolele po­ sprijin împrumutat “ — adecă „cu omenii S’a născut suspiţiunea, că Schweighoffer are
nasiul din Cernăuţi sunt promise solemn
porale şi medii cu limba de propunere ger­ Ligei“. — Scirea acâsta mirosă cât de colo tovaroşl şi s’a pornit cercetare din partea
din partea guvernului. Orl-unde sunt Ro­
mană, română şi rutână să aibă separat fie­ a straşnică minciună. poliţiei din Peşta şi de- cea din Cluşiu.
mâni, ei trebue să aibă şcoli potrivite. Sa­
care câte un inspector şcolar al terii. Cea din urmă a arestat pe 8 dintre tova-
lariile preoţescl vor fi regulate în acest an 0 harnică comună românescă. Ni-se
înalta Casă să decidă : Guvernul i. r. roşii lui Schweighoffer, cari făceau bune
iubilar. Vorbitorul s’a interesat şi a ur­ scrie: Despre comuna românâscă Şomoş-
somâză, ca pentru câştigarea cunoscinţelor trebşore prin pungăşirea pasagerilor pe
gentat ades acestă chestie atât de impor­ telnic, din comitatul Târnavei-micî, pănă
mai intensive de limbă a elevilor români liniile Predeal, Arad şi Seghedin.
tantă. Cu mărirea salariilor însă n’am ajuns acuma tot veşti bune am audit. Mulţămită
şi ruteni dela institutele de învăţământ
încă starea, ce o dorim pentru clerul nostru. bunei conduceri din partea zelosului lor Senatul român şi atentatul din Atena.
pentru învăţători şi învâţătore, să se în-
Intenţionăm independenţa sa materială de­ preot Ioan Banfi şi a înţelegerei frăţescl In şedinţa sa de Miercuri Senatul a însăr­
grijâscă prin o reorganisare corăspuncle-
plină şi o bună stare, care să-i facă po­ din mijlocul lor, locuitorii acestei comune cinat cu unanimitate biroul, ca să esprime
tore ambelor acestor institute.
sibilă o lucrare naţională şi culturală in­ au făcut în timpul din urmă progrese ca, Regelui George al Greciei, simpatia sa pen­
înalta Casă să decidă: 1) Guvernul
tensivă. Mai ales veniturile epitrahilului, puţine alte sate ale nostre. Au clădit o tru odiosul atentat, ce s’a săvârşit, fără
i. r. se someză a activa despărţeminte pa­
cari sunt adese neplăcute şi primejdueso biserică de pâtră forte ffumosă, al cărei succes, în contra personei sale şi tot-odată
ralele române la clasele interiore ale gim-
vada clerului, vor trebui înlocuite prin cimiter e îngrădit cu zîd; apoi o scolă „se i-se aducă felicitări căldurose pentru
nasiului superior de stat din Cernăuţi deja
emolumente mai puţin penibile. Atunci modernă de-asemenea forte frumosă. Tine­ că Provedinţa l’a păstrat spre binele şi fe­
cu începutul anului şcolastic 1898/99. 2)
preotul va fi ridicat pe un pedestal rimea întrâgă scie scrie şi ceti, forte mulţi ricirea naţiunei eline, amică veche a Ro­
Guvernul i. r. se someză a estinde cele 4
u
înalt, care corespunde misiunei sale. sunt abonenţl la diare şi pe întrecute se mânii or .
clase paralele române dela gimnasiul supe­ silesc a-şl arăta vrednicia şi simţul de j ertfă
Arată în mod clar şi amănunţit cas- rior din Sucâva şi asupra claselor superiore Pentru şcolele din România. Ministrul
sele după sistemul Raiffeisen şi apelează la ale acestui gimnasiu şi 3) Guvernul i. r. se pentru cultură şi progres. Ou esemplu pre­ român de instrucţie, în urma unui raport
popor, ca să le introducă. In districtul Ră­ merg în privinţa acâsta înşi-şi conducătorii. al d-lui Băicoianu, architectul ministerului,
somâză a schimba clasele paralele rutene In timpul din urmă vrednicul învăţător
dăuţi există doră fondul avut al hamba- a decis să afecteze patru milione 500,000
dela gimnasiul superior de stat din Cer­ Filon Bichiş, vădând, că biserica e lipsită
rilor. Averea sa e aprâpe 52,000 fi. Să se lei pentru îndreptarea actualelor localuri
năuţi deja cu începutul anului şcolastic de o tocă corăspundătore, a procurat din
distribue comunelor părtaşe şi să formeze 1898/99 în ce privesce limba de propunere de scolă şi pentru terminarea următorelor
aceste sume averea băncilor sătescl ce se după modelul şcolelor poporale române banii săi o tocă cu 18 fi. Tot acest bun clădiri în cursul verei: scola normală din
vor întemeia Paralel cu băncile sătescl trebue învăţător a făcut din modestul său salar şi Bârlad, liceul Ion Brătianu din Piteşti, gim­
din Sucâva, şi a le estinde succesiv şi un dar de 100 jl. Când fruntaşii premerg
să se înfiinţeze şi să funcţioneze cabinetele asupra claselor superiore ale acestui gim­ nasiul din Roman, scola de menaj pentru
de lectură. Aceste trebue să fiă sprijinite nasiu. cu asemenea esemple, apoi cum nu va înainta fete din Bucurescî scola normală (prepa­
de învăţătorime şi preoţime, pentru-că ca­ înalta Casă să decidă: Guvernul i. poporul ? De-ar da bunul Dumnedeu să randia) din Craiova, gimnasiul Alexandru
binetele sunt ajutore ale şoolei şi sunt ins­ avem multe comune asemenea acesteia! cel Bun din Iaşi, esternatul secundar de
r. se provocă, să schimbe planul de învă­
titute de moralisare. Sunt arme biruitâre „Spioni în Ungaria". Sub titlul acesta fete din Iaşi, scola normală din Bucurescî
ţământ la şcolele medii astfel, încât să se
în contra aleoholismului. Oonferenţele pas­ a publicat foia ungurâscă guvernamentală şi liceul din Focşani.
introducă la şcolele medii cu limba de pro­
torale ar trebui să se ocupe de ele. Ar „Peşti Hirlap un articul forte aspru, în Societatea de navigaţie ungurâscă a
u
punere germană pe lângă acesta şi limbile
trebui să ceră şi scutul autorităţii biseri­ ţărei: româna şi rutena ca obiect relativ obli­ care recomandă spre fotografare poliţiei înfiinţat o liniă maritimă Brăila-Galaţl-
ceşti acolo, unde cabinetele sunt periclitate gat de propunere. din Peştea pe „acei spioni, cari scriu în Constanţa - Oonstantinopole - Marsilia, ca să
de o mână nefastă şi neghiâbă. cele mai răspândite foi din străinătate ar- facă concurenţă liniei maritime române.
Ia fine d-l Dr. PopovicI ia posiţie ticulî calumniatorl despre Ungaria“. „Cel Aceeaşi societate va mai înfiinţa în acelaşi
00
faţă de acei ce atacă îndreptăţirea românis­ SOIRILE BILEI. ce o face acâsta — (fi foia ungurâscă — scop, o liniă maritimă Constanţa-Constan-
mului în Bucovina. Ei ne trimit la Bu- 5 nu este nici German, nici Maghiar, ci spion tinopole-Alexandria.
— 21 Februarie v. plătit de duşmanii comuni Germanilor şi
curesci. Noi însă aici vom rămâne. Aici e
Ciuma. Din Bombay se vestesce, că
1
casa nostră părintâscă. Şi cine nu ne re- Mişcarea socialiştilor. Cu tote măsu­ Maghiarilor *, E vorba de-o simplă mişeliă, săptămâna trecută au murit de ciumă 2080
cunâsce stăpânirea în ea, cu acela vom rile ce a luat guvernul unguresc contra continuă „P. H", care decă e săvârşită de locuitori. In fiâ-care di ciuma seceră jertfe
purta luptă neîmpăcată pe viaţă şi morte. mişcării socialiste, totuşi ea nu înceteză. cetăţân ungar, merită să fiă tractat de tră­ înfricoşate.
In Sabolciu de pildă nu numai că ordinea dător. „P. H.“ cere apoi pedepsirea esem-
şi liniştea nu sunt restabilite, ci socialis­ plară a acestor fel de „calumniatorl ordi­ Kinematograf. In sala cea mare a re­
dutei din loc se vor produce Sâmbătă în
u
11
Lupta pentru limbă în Bucovina. mul începe se-şl scotă capul şi mai ame­ nari . Pricina pentru-care „P. H. a scris 5 c., apoi Luni, Marţi, Mercorî şi Joi fo­
ninţător în cercul pretorial Dada. In Tisza- astfel, este un articul din foia germană tografii vivante cu kinematograful şi gra-
a
Avântul, ce l’au luat în timpul eszlar gendarmeria abia pote susţinâ or­ „Frankfurter Zeitung , în care este atacat fofonul, representând pose fidele după na­
din urmă Românii bucovineni în dinea — Socialiştii unguri, şi mai ales că­ şi combătut guvernul unguresc pentru mă­ tură. PecI şi sute de persone se mişcă re­
lupta lor pentru limbă, îl dovedesce peteniile lor, au hotărît să agite în străi­ surile de restricţiune ce le-a luat în contra flectate pe părete în mărime şi cu faţa na­
turală, cum se mişcă omenii în realitate în
şi următorul proiect de resoluţiune nătate causa lor. Clubul socialist din Buda- pressei din Ungaria, sub pretext, că vrâ să
complete forme plastice. Preţul pe balcon
ce a tost presentat dietei ţării şi peşta a primit o scrisore dela cei din Lon­ înfrâne socialismul. „Partida liberală —
şi fotei 50 cr., parchet 40, parter 30 stu­
care proiect a şi fost primit, mergend dra, în care le face cunoscut, că se vor dice „F. Z. — n’are nici un cuvânt în denţi 20 cr.
u
Acsină, începu Cristea, fără uite, întrâbă gazdă eşti or! sărac, ea cere -— „Bată-te norocul, Chifore, patru, cinci, şese, şepte: Arşeu de
aci ai o lecuţă de făină şi câte-va porţia ei, mâncau-ar pământul să-o der norocos mai est! dumuiata. Uite! roşu! Er un duşman! Hm! Mulţî
6uă, — pune-le bine, apoi ne spune mănânce. Apoi şi dinenii nu-s dar­ dumniata eşt! filcăul de ghindă, în duşmani mai poţi ave! Unde ved,
pentru cât ni-ai putea însema un fi­ nic! ca odată! Decă le merg! la uşă, drepta dumitale e noua-ca de dâbă, că te ai bine cu muerea, unde ved,
ricel — dâuă de ierba Serelor? Ori te mână la lucru, în loc se-ţî în­ aceea însemnă banî, ban! mulţi, că este nădejde de bine, te-ar sorbi
dâră ai vre-unul de-a îndemână? tindă o bucăţică; numai atunci eşt! Chifore, aprdpe de dumniata; încap într’un picur de apă se p6tă, der nu
— Hm! hm! (R Ţiganca în­ bună, când vin ei la tine se le fac! ai şeptea de roş, aceea-i o veste au putere. En se le numărăm îna­
3e
gândurată, fim! în slab ceas aţi câte tdte: mai se le dai de noroc, bună; în piciâre ai opta-ca de verde, poi: 1, 2, 8, 4, 5, 6, 7 : şeptaca de
venit! Nu v’a putut aduce Dura- mai se le tocmesc! vacile, mai se le aceea-i bucurie, bucurie cu nădejde, roş! Veste bună, Chifore, veste tare
necjeu numai cu dâue cjil e ma ' cu- descânţi de sgaibă şi de sdre şi câte de-a stânga ai craiul de roşu — ace- bună! 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7: filcău de
rând? Am avut un firicel, dor chiar de tdte. la-ţ! e duşman! Norocul dumitale, verde. Nădejde, Chifore, nădejde
ea
alaltă-erî 1’am dat la un căpitan de Der lasă-ie aceste, babă, îi di° că-i la spate, nu-ţ! pbte strica ni­ mare şi multă. — 1, 2, 3, 4, 5, 6,
hoţi din ţâra Turcului. Şi eftm ce Cristea, şi vedi-ne de ce am venit? mic! En se numărăm: una, două, 7: Craiu de roş! Hm! hm! Uite,
l’am dat, D6mne! Numai cu patru- — Aşa d© > era °âf p’aci se trei, patru, cincî, şâse, şepte: filcău Chifore, din cărţi îmî ese aşa, că în
u
4eeî de argint, mi-arn şi cumpărat uit, că am dmenî de omenie în bor- de b â t ă ! . . . om bun, Chifore, om cu olatele dumitale este îngropată o co-
pe ei ceşti patru purcei şi mi-a mai deiu, m’a fost înăbuşit necasul şi credinţă: una, două, trei, patru, mdră tare scumpă şi că dumniata
rămas ceva se cumpăr de rendul dădui freu slobod la cestă secrâtă cinci, şâse, şepte- Crăiţa de ghindă! de bună semă-i da de ea, decă vei
gurii, vedeţi d-vostră, ca muerea să­ de gură. En se ved eu mai întâiu, Asta-i nevasta dumitale, noroeosă căuta-o cum se duculesce. Mai iasă,
racă şi necăjită, care muneesce mereu, gâci-voiu de ce vă trebue iârba fie­ muiere! Şi i-a dat Dumnedeu un că ai o fată şi doi feciori, fata-i
ca se p6tă trăi de pe-o di P alta. rului? Şi fi-va de ceva folos, or! ba ? bărbat cu m i n t e ! . . . Una, doue, trei, tare norocâsă. Ii stă, că s’a face o
e
Vai, cu multe scântei îmi însem eu Şi scdse Acsina o legătură de patru, cinci, şese, şepte: As de ver­ dâmnă mare, pdte chiar preutesă.
bueăturile! Ce gândiţi, se n’ai tu cărţi de joc zoiose şi le mestecă de! Noroc, Chifore, noroc cu carul, Că, ce se 4i cecrl ? Fata-i frumdsă, îi
nimic, der nimic odată, şi tot se căscărind şi le dădu lui Chifor se le ci-i cam departe, der Ea apropia din omeni de omenie, de poţi pune
trăescl în focuita asta de lume ridice, apoi le întinse pe vatră la Dumnedeu şi Maica luminată, că mâna pe comdră — preutesă o faci!
scumpă! Că secreta de gură nu te zarea focului şi începu: acolo-i nădejdea... Unu, doi, trei, Mai stau în cale mulţi duşman!,