Page 80 - 1898-02

Pa gina 4. . GAZETA TRANSILVANIEI N . 41—1898.

Români omorîţî în Bulgaria. Sub acest oraşul Gherla, se află de arendat pentru rităţi şcolare, căci procederile arbi­ în imperiu, a dat sancţionare acestor legi
titlu „Drapelul^ publică o corespondenţă 3—6 ani o moşiă de 40 jugăre arător şi trare ale unor preoţi pătimaşi şi în cliua de 11 Aprilie.
din Sofia, în care se împărtăşesce săvârşi­ cositor, dintre cari 5'/ jugăre pădure de strimţi de vedere uşor pot avă con- In acea (fi de 11 Aprilie 1848 împă­
2
rea unui întreit omor de Români în Bul­ tăiat; apoi casă de pâtră cu trei odăi, piv­ secenţe grave, atrăgând ingerinţa ratul Ferdinand a închis dieta, după ce
garia. Decă un asemenea fapt demn de niţă, grajduri, şură etc., tote în stare forte autorităţilor civile.
deja în 7 Aprilie confirmă cel dintâiă mi­
canibali, dice numitul diar, s’ar fi întâmplat bună. Lângă casă o mare grădină cu pomi
nisteriu unguresc din care făceau parte :
în Dobrogea, diarele bulgărescl ar fi ţipat şi alta pentru legumi, er la câmp încă o Conte Lud. Battyany ministru-preşedinte
în contra nostră, denunţându-ne Europei, grădină cu pomi etc. Tote acestea se pot
Nouă serbătore ungurescă. B. Szemere ministru de interne; Lud. Kos-
ca pe nisce barbari. Etă cum descrie co­ arenda cu 160 fl. la an. A se adresa la suth ministru de finanţe; conte Ştefan Sze-
respondentul noua crimă, ce s’a săvârşit la proprietarul: d-1 paroch Alesandru Maior — piua de 11 Aprilie. — chenyi ministru de comunicaţiune ; br. losif
30 Ian. v. în Bulgaria: In satul Aldume- în Tirimia mare (Nagy-Tereme, comitatul
Seim, că ministrul-preşedinte Banffy Eotvos ministru de culte şi instrucţiune
rovţa de vre-o dece ani trăiau fraţii Taşcu Târnavei mici, posta în loc).
a presentat camerei ungare un proiect de publică; Francis Deak ministru de justiţiă
şi Spiru Macavei, Români din Molovişta.
lege prin care sâ ridică la însemnătate şi Lazar Meszaros ministru de răsboifi.
Bulgarul Dimitre Gunîn, crâşmarul vecin, Copii români eschişi dala şc61â de sSrbătore naţională ungurescă diua de Acest ministeriu unguresc s’a şi in­
cu tote că în multe împrejurări grele a 11 Aprilie. Proiectul se va lua în desba- stalat la Peşta în diua de 16 Aprilie.
fost ajutat şi sprijinit de Taşcu, şi-a pus română!
tere într’o şedinţă proximă a dietei. De Dela acea dată începând archiducele-
în gând, ca să se scape de aceşti Români,
Ni-sa scrie: present el e desbătut în comisiunea justi­ palatin Ştefan iscălia tote actele publice
pentru că mai toţi sătenii cumpărau de la
„In comuna curat românescă Cetea, ţiară. şi le contrasemna câte-un ministru.
dânşii. împreună cu alţi patru complici
de lângă Aiud, locuitorii sunt împărţiţi în Camera ungară a primit cu bucuriă Noul ministeriu unguresc de răsboiă
i-au pândit de şâpte luni şi abia în sus
două confesiuni: greco-orientall şi greco- acest proiect, deorece ch de 11 Aprilie a provocat îndată pe comandantul-general
ua
(lisa di, noptea pe la orele 11, găsindu-i
catolicl. Cei dintâiti sunt în mare majori­ 1848 a format epocă în istoria Ungariei, br. Anton Puchner din Sibiiu, să-i trimită
singuri, pentru că şi servitorul bulgar s’a un inventar despre tot materialul de răs-
tate şi-şi au şcola lor, pe când greco-ca- der mai ales în desvoltarea evenimentelor
dus acasă la dânsul, l’au măcelărit pe Spiru,
tolicii, fiind forte puţini, nu au ş^olă pro- anului memorabil. boifi, arme, provisiunî etc. er gardelor ce
care stătea la teşghea şi pe fratele său
priă, ci fiii lor cereeteză şcola fraţilor In cliua acesta împăratul Ferdinand V se vor înfiinţa din nobilime şi orăşeni ma­
Taşcu, care i-a sărit în ajutor din camera
greco-orientall. Anul trecut însă, preotul a sancţionat nu mai puţin ca 31 articull ghiari să le trimită arme din magaziile
alăturată.' Acelaşi lucru au făcut şi cu ser­
gr. or. Ioan Frâncu numai aşa din bun se­ de lege, aduşi în fuga mare de dieta din dela Alba-Iulia — în fine să asculte de
vitorul D. Barju, tot moloviştean, pe care
nin a scos din şcola pe toţi copiii greco-cato- Pojun, pe când în Francia, Germania, Aus­ tote ordinele lui şi să rupă orî-ce relaţii
l’au prins ascuns sub pat şi l’au tăiat ca
licî şi un an întreg nu i-a mai lăsat se cer­ tria şi Ungaria parte isbucnise, parte era şi corespondenţe oficiose cu Viena.
pe un miel. După aceea au strîns tote ca­
ceteze şcola, rămânând astfel bieţii copii lip­ în pregătire revoluţiunea. Indicăm pe scurt Cum-că !acesta nu s’a întâmplat sciu
davrele la un loc, le-au stropit cu gas şi le-au
siţi de instrucţiunea necesară. aceste legi: toţi câţi au audit ceva despre întâmplările
dat foc; âr tot ce au putut se ia cu dânşii,
„N’aşI fi credut, ca un preot român Art. 1 s’a adus ca testimoniu de re- dela 1848.
precum banii şi ceasornicele şi altele, au
să fiă în stare a săvârşi asemenea fapte. Am cunoscinţă în ^memoria archiducelui palatin Abia a sancţionat împăratul Fer­
luat şi s'au dus. Când mai mulţi Români
aflat însă, că preotul din cestiune este unul losif, care funcţionase în acea calitate timp dinand al V., silit numai de împrejurări,
de la Sofia ne-am dus, ca să-i vedem, i-am
dintre aceia, cari umblă după 6se de ros. de 50 ani. Art. 2 de lege proclamă pe ar- legile mai sus înşirate, şi âtă că au şi is-
găsit scrum, carbonisaţl. Taşcu era om im-
Anul trecut a cerut ajutor dela stat şi l’a chiducele Ştefan de palatin. Art. 3 s’a adus bucnit turburârile pretutindeni în Ardeal,
puitor de 35 ani, avea un capital de două
şi primit. Anul acesta de asemenea vâneză pentru înfiinţarea aşa numitului ministeriu Banat şi Ţâra ungurescă.
mii napoleoni şi nimănui n’a făcut vre-un
după ajutor. Pote că de aceea umblă să-şi unguresc independent. Prin art. 4 s’a regulat După vărsările de sânge, provocate
rău. Spiru era de 25 ani. Amândoi erau
facă „meritecultivând ura între fraţi, că­ deschiderea şi activitatea corpurilor legiui- în multe locuri de furia pătimaşilor kos-
neînsuraţi, lăsând în urma lor o mamă şi
reia i-a dat espresiune prin eschiderea co­ tore ale Ungariei în fiă-care an. Art. 5 suthiştl, după uciderea comandantului for-
o soră, cari decă vor afla de acesta groz-
piilor români dela şcola română". cuprindea un fel de lege electorală ticluită tăreţei Buda, generalul austriac Lamberg,
nică crimă, mă tem să nu înebunescă. Ser­
Nu seim cum se interprepretăm cu măestriă în favorul elementului maghiar, şi în faţa nemulţămirii poporelor din Tran­
vitorul D. Barju era, sărmanul, numai de 13
acesta scire. In Cetea, după şema- statorindu-se şi pentru Transilvania un nu­ silvania şi Ungaria cu legile aduse în fugă
ani! Mai anul trecut au fost omorîţî la Ţe-
tiamul dela Blaşiu, se află 1200 Ro­ măr de 69 deputaţi, cari se ia parte în de dieta ungurâscă, împăratul Ferdinand V
pinţie un văr al meu, Spiru Ţapu şi servi­
mâni gr. or. şi 187 gr. cat. Ne vine dieta din Peşta. Prin art. 6 s’au rupt de­ a dat la 3 Octomvre 1848 un manifest
torul său, G. Mitre; acum sunt măcelăriţi
a crede deci, că adevărata causă a finitiv comitatele Crasna, Solnocul-de-mijloc, datat din Schonbrunn, prin care îşi retrage
alţi doi fraţi d’ai noştri. Omorîtorii celor
eschiderei copiilor gr. cat. dela şc6la Zarand şi districtul Cetăţii-de-piatră de la sancţiunea mai sus amintită, disolvă dieta
dintâift n’au fost prinşi; der ai celor din
din cestiune va fi fost aglomerarea Transilvania, încorporându-se la Ungaria ungurescă şi declară de nelegiuite şi ne­
urmă deja sunt arestaţi şi să vedem astădl
prea mare a şcolarilor gr. or., cari propriu disâ. In art. 6 se enunţa unirea valide tâte hotărîrile şi decretele ei.
cum vor fi judecaţi. Vai de noi Românii,
la şcâla bisericei lor fără îndoâlă, definitivă a Transilvaniei cu Ungaria, care Mai târcliu în 4 Martie 1849 tînărul
ce ne pierdem tinereţele nostre în Bulgaria,
-
că au dreptul de-a fi primiţi în pri­ s’a decretat de dieta feudală din Cluşiu împărat Francisc losif a dat din propria
şi vai de Macedonia dâcă naţionalităţile
mul loc. In acest cas înse preotul între strigările de „Unio vagy halal" (Uni­ putere o nouă constituţia prin care între
sale au să cadă sub jugul bulgăresc! Se le
Frâncu avea datorinţa se lămurâscă rea seu mortea). altele s’a desfiinţat şi uniunea Transilvaniei
ferescă Dumnedeu de aşa năpaste.
pe credincioşi asupra motivelor şi Prin celelalte articule de legi se des­ cu Ungaria decretată la Cluşiu şi la Pesta.
se caute a evita bănuela, că lucrâză fiinţa iobăgia seu robota, se regula coma- In urma acesta la 14 Aprile 1849 s’a
85 de ani nebună. Intr’o comună de
din ură confesională. Mai mult: el saţiunea hotarălor, se decreta bancă naţio­ ţinut în Dobriţin conventul revoluţionar în
lângă Sibiiu a murit dilele trecute o fe-
trebuia se caute a veni în ajutorul nală ungurescă, se cassa censura absolu­ care, la propunerea lui Kossuth, fu decre­
meiă în vârsta de 102 ani, cu numele Sara
fraţilor sei gr. c a t , îndemnându-i se tist! că de pressă, se introducea tricolorul tată detronarea casei de Habsburg, âr Un­
Halal. Când era de 18 ani, Sara s’a amo-
contribue în proporţiunea lor nume­ unguresc în locul bicolorului austriac, se garia fu declarată independentă.
resat de un tînăr proprietar cu măre avere,
rică la susţinerea unui al doilea învă­ regula armarea şi serviciul gardei naţionale Aşa dâr tocmai la un an după adu­
care însă nici că vru să-i porte grija. De
ţător, în care cas ar fi neasemănat ungur cscl — lege, care a avut o nespus de cerea legilor dela 11 Aprilie şi numirea mi-
supărare, ea a nebunit, şi aşa nebună a
-
mai profitaţi şi unii şi alţii, decât mare înrîurire asupra trecerei dela refor­ nisteriului unguresc, revoluţia era în toiul ei.
mai trăit încă 85 de ani.
decă s’ar înfiinţa în acelaşi sat o a mele pacînice, la revoluţiunî sângerose.
doua şeblă românâscă pentru elevii După improvisarea în fugă a acestor
Viaţa lungă. In comuna Corbi din ju­
gr. cat., căci acesta ar trebui să ur- j legi, o numărosă deputaţiă de Maghiari
deţul Muscel (România), a încetat din viaţă
dilele trecute femeia Ana Gr. Bădei, în meze în urma eschiderilor dela şcdla distinşi a plecat la Viena, condusă de con­ Reuniunea învăţătorilor români ort.
gr. or. tele Ludovic Battyany. Se dice, că aici din despărţământul protopresbiteral al Rad-
vârstă de 118 ani.
La tâtă întâmplarea, asupra ca­ Battyany s’a purtat în mod forte cutezător nei îşi va ţinâ prima adunare a sa din ăst
Moşia de arendat. Pe teritoriul comu­ şurilor de asemenea natură atragem faţă cu împăratul Ferdinand, care apăsat an la 9 (21) Martie c. în localitatea şco!ei
nei Nicula, depărtare abia de ’/ oră de atenţiunea supremelor nâstre auto­ de grijile mari asupra celor ce se petreceau confesionale rom. ort. din Conop.
2
âmenî rei, cari decă ar aneji, că cerci — Bine, babă, ce ni-ai spus tu bue se-1 prind şi se-1 bag într’un — Bine! Alduiescă-te halea mari
după comoră, te-or desmânta se nu seim şi noi, der e vorba de iârba vas, ca să nu potă eşi, apoi trebue şi halea tari!
âmbli, ca se le rămână lor... Dum- fierului, pentru cât ni-i câştiga un se mă pun la pândă, că el face *
niata-i face ce-i vrâ, că la dumnia- firicel de ierba fierului. acolo larmă dă se iasă, der nu pote. Cine este în sat om mai feri­
ta-i voia, eu ţi-atn spus numai ce — D’apoi n’oiu mai cere lu­ Şi el atâta se svârcolesce acolo, cit de cum e Chifor cu Irina lui?
ţi-a eşit din cărţi!“ mea, ne-ora împăca cum va fi mai pănă-1 aude m a m a lui, de unde a Ei trăesc cu cea mai bună nădejde,
Aucjind Chifor cu Irina lui cele bine, ca omenii. fi, şi fuge tot într’un suflet să-şî că în scurtă vreme va fi bogaţi ca
spuse de Acsina, nu se mai îndoiau — Că aşa nu-i bine; copilul tre­ scdtă puiul din primejdie. Şi, cum nime ’n sat. Că trei âmenî vrednici
nici un minut, că dâră în aretul ca­ bue botezat. ea este slabă, venind caută un fir le stau într’ajutor: Cristea opşitarul,
sei lor n’ar fi comori îngropate. Că D’apoi nu mi-ţî da nici un ban de iârba fierului, pe care-1 ia ’n Acsina Teglaruiui. Şi Păscălăul cel
ei se gândiau aşa: Satul vorbesce, pană nu s’a afla comora; atunci gură, că acela o face tare se pdtă mare din Curmătură. Şi lucră dela
că sunt; Păscălăul li-a cetit din Zo­ mi-ţî da cât v’a trage inima; io so- răsturna vasul. Eu trebue se fiu inimă Mitru cu Irina lui, de Luni
diac, că sunt; Acsina li-a dat din cot, că n’a fi prea mult 20 fl. de a ’ndemână se ’i-l iau şi apoi se-i dimineţa pănă Sâmbătă sera, lucră
36
cărţi şi încă li a spus, că sunt, deci — Nu, babă, atâta fie! cj' slobod puiul. De multe-oiî umblu pe la alţii cu cârmâja gâlă numai
trebue se fiă, şi deâre-ce sunt, şi-s Irina. săptămâni întregi pănă pot da de se facă bani mulţi, ca se aibă Du­
pe locul lor, şi ei i-or căuta, ei tre­ — Er păn’atuncî, adause baba, un firuţ. Altă-dată două-trei veri după mineca de unde da Păscălăului pe
bue se-i afle, şi decă i-or afla nu­ mi-ţî mai milui câte cu ceva; când olaltă caut şi nu pot da nici de câte-o minciună şi lui Cristea pe
mai ai lor vor pute fi, vor pute face voiu merge se caut ierba, mi-ţî da unul. Că numai din Ispas pănă ’n alta. Şi duelo dela găini tâte le
cu ei ce vor voi, vor putâ — în le­ ceva merinde, că cu traista golâ nu cjiua Crucii e bună şi iârba fierelor, mânca Acsina, care tot la 2—3 sep-
gea Acsinii — se-şî facă fata chiar pot lua hotarele ”n cap cu săptămâ­ de aci ’ncolo îşi pierde puterea. temânî vine câte c’o minciună; mai
preotâsă. Aşa se gândia fiă care în nile de-a lungul. Că, vai greu se ca­ — Apoi da ţi-om merinde, babă, că s’a întâlnit în câmp cu altă stri-
gândul seu, şi Acsina şi Cristea le pătă. Ce gândiţi? Eu trebue să merg flise Chifor, când vei pleca se-1 cauţi goie şi s’au flocăit, că dâcă se întâl­
cetiau de pe faţă gândurile, cum ce- nâptea desbrăcată prin ierburile rou- ţi-om da câte-o pâne întrâgă şi nesc doue strigoi pe un hotar, trei
tesce popa de pe carte. Lr Cristea rate tot cu dosu ’nainte pănă dau câte o bucată bună de slănină, bi- bue se se bată, că alt modru nu-i;
luă cuvântul: de un puiu de ariciu. Pe acela tre­ ne-a fi ? mai că teacă, mai că pungă, destu-
■\