Page 81 - 1898-02

Nr. 4 L—1898. GAZETA TRANSILVANIEI Pagina 5.

La acostă adunare sunt poftiţi a par­ Cătră D.-nii inveţători Chestii igienice. Corurile tipografice. De 10) Plantele, carî pretind multă
ticipa toţi învăţătorii români din acest pro- tote. Aşedarea paginelor la maşină. Noua îeveneală (umejelă), trebue să le
u
în cestiunea „Iconei şcolei române .
topresbiterat, precum şi alţi binevoitori ai şcolă de arte grafice şi industria de cărţi acoperim cu un strat de pământ, (cu
şcdlei românesc!. De când n’am mai încunosciinţat în din Viena. Formatele de hârtie. deosebire fragile de lună). Spre acest
Programa: 1) Dimineţa la 9 6re asis­ public pe d-nii colegi în cestiunea acesta, In fine urmâză adresele tuturor tipo­ scop e bun pământul scos din pa­
tarea în corpore la cbiămarea Duhului a trebuit aprope dilnic să trimit apeluri şi grafiilor şi a altor ateliere grafice, a libră­ turile calde şi imprăsciat pe straturi
Sânt. 2) Deschiderea adunării prin pre­ Gestionare, precum şi desluşiri, pe cale riilor, fotografilor etc. şi a diarelor din de 8—4 centimetri de gros.
şedinte. 8) Constatarea membrilor presenţl. privată, la cei ce mi le-au cerut. Durere BueurescI şi din provinciă. Tipografiile ro­ 11) Straturile sămănate nu tre­
4) Ascultarea prelegerii practice din istoria însă că mulţi au promis, mulţi au cerut, mâne din Austro-Ungaria. Societăţile tipo­ buesc greblate prea tare. Dup’aceea
naturală ţinută cu elevii, de G-rigorie Cala der puţini au răspuns. Şi drept are Scrip­ grafice din ţâră şi străinătate. nici nu folosim greblă numai spre a
învăţător în Conop 5) Observări şi apre­ tura, că nu întru cei mulţi, ci întru cei „Almanachul Tipografic", tipărit cu sparge cu ea crusta, ce s’ar forma
cieri asupra prelegerii ţinute. 6) Cetirea puţini şl-a arătat Domnul puterea sa. mult gust şi artă, format de buzunar, cu pe suprafaţa straturilor, ca să pdtă
operatelor intrate la birou. 7) Cetirea ra- Pe de altă parte cei ce au răspuns, foiţe albe pentru notiţe, legat frumos în străbate în pământ aerul şi apa.
pdrtelor. 8) Alegerea unei comisiunî pentru mă înteţesc mereu a începe cu publicarea carton costă 1 Leu şi 50 bani (70 cr. v. 12. îndată ce plantele eşite din
censurarea rapdrtelor. 9) Disousiunî pri- lucrării din cestiune. Eu bucuros o aşi în­ a.) afară de timbrul postai. sămânţă au patru foiţe, trebuesc să­
vitore la viăţa şcolei şi a învăţătorului ro­ cepe oii şi când, dâcă aşi dispune de un II recomandăm cu tâtă căldura tipo­ pate cu vre-un instrument ascuţit şi
mân. 10) Incassarea taxelor. 11) Propuneri număr suficient de aderenţi în faptă la grafilor noştri români din tote părţile, ca trebuesc sădite. Legumele, ce nu
şi interpelări. 12) Designarea locului şi a acestă lucrare, er nu cu promisiuni numai, forte folositor şi nedispensabil. s’au răsădit în prima periodă a vie-
timpului pentru adunarea proximă. 13) căci voiam să încep lucrarea în rend alfa­ ţeii lor, nu dau rodurî destule de
Alegerea unei comisiunî pentru autentica betic, astfel ca şi cel din urmă să fie ca şi timpurii şi de bune. Varza (cure-
cel dinteiu. Acum văd însă, că aşa nu
rea protocolului. chiul) salata ş. a. prind a înveli
se pote. după puţine (Ţile dela răsărire şi se
Padna, 10 (22) Febr. 1898.
Stând lucrul astfel m’am decis, ca să Legumăritul. desvdită lrumos. Răsadniţa pentru
Demetriu Roman, Damaschin Medrea, abstau dela rândul alfabetic, şi să încep pu­ legume e asigurarea unei rodiri bo­
Legumele sunt trebuinciose tu­
preşedinte. notar. blicarea în rândul cum s’au presentat, seu se gate. Ea trebue să fiă continuu plină
vor presenta. turor omenilor, că din ele facem
____________ i- mâncări gustose şi sănătose, ba, cu tot soiul de plante trebuincidse,
Publicarea se va începe în broşuri de ca din ea să putem răsădi tot me­
decă cultivăm multe, mai putem face
câte 2 — 3 cole format mare şi astfel se va reu unde cere trebuinţa şi să pu­
Dare de semă şi mulţămită publică. şi bani frumoşi din ele, că ce-i de
termina. Condiţiunile de abonament se vor tem înlocui din ea plantele răsă­
mâncat tot se trece şi se caută. Der
Sibiin, 2 Martie n. 1898. arăta pe cuperta broşurei prime. Anticipez, dite, ce doră s’ar fi uscat. Fără ră­
că acele condiţiunl vor fi cu mult mai nu toţi sciu bine măestria cultivării sadniţă nu putem ave plante fru-
Prin stăruinţa D-lui lidiu Bardoşi legumelor. De aceea punem aci ur-
avantagiose decât cele arătate în ceştionar, mdse şi sănătdse, orî-că trebue se
'inspector şcolar în retragere, s’au colectat mătdrele regule, cari trebuesc ob­
— graţie disposiţiunilor, ce s’auţ luat în alergăm prin vecini după răsaduri.
ajutore în bani pe sema „Eeunkmei pentru servate la cultivarea lor:
urmă.
-ajutorarea şcolarilor dela şcdla gr. cat. din 1. Pentru cultivaree legumelor r.
In modul acesta pOt incurge mereu
a
parochia Sibiiului dela următorii P. T. trebue se luăm un loc mic, ca să-l
aderenţi şi de aci încolo, căci lucrarea nu
domni, domne şi domnişdre : putem cultiva cum se cuvine. Gră- zzzgktezt^-
va suferi din causa acâsta.
Ernst Bergleiter 5 fl., Lebu şi Nina dinele prea mari aduc folos preapu-
începutul îl voi face cu o broşură din
Dunca câte 2 ti., I. V. Rusu, Basil Pop ţin, în proporţiune cu munca pusă,
grupa a III („Invăţăt6rii“); consecutiv şi Cum se trăim?
Hărşan, Iuliu Hossu, Constanţa Dr. Balint, de6re-ce fiind prea mari, nu le pu­
paralel se va publica şi din grupa I („Ar-
Petru Pipoş, Gustav Kis, Ioan Kessler şi tem cultiva după cum s’ar recere. Pentru om nu pdte fi nici o
chireii noştri“) şi din grupa a II („Profer
fii., Dr. P. Cioran, Aron Lupean, Constanţa 2. Pentru legumărit e de a se
sorii preparandialî, protopresbiterl etc.“, sciinţă mai preţidsă în lume, ca
Dr. Pop n. Dancăş, Basil Dan, Iuliu Bar­ alege o posiţie orisontală (ca masa),
după cum adecă se va pute aduna mate­ sciinţa de a trăi după regulele hi-
doşi şi Nic. Togan câte 1 fl., Victor Dres- ca se nu prădăm prea multă apă
rialul trebuincios pentru scopul acesta. gienice, carî ne scutesc de băle, ne
r.iand, Dominic Raţ, Nic. Gabor, Victoria la udat.
Cu ocasiunea acesta încă rog pe d-nii lungesc firul vieţii şi ne fac să pu­
Ioandrea, Iuliu Popescu, Elena Lucuţa n. 8. Pământul destinat pentru le­
colegi a grăbi cu trimiterea datelor bio­ tem gusta bucuriile lumii, ducând o
Eiilep, Nic. Gogan jun., I. Ballu, C. Dra- grafice împreună cu portretul şi mono­ gumărit trebue rigolat de 50—70 viaţă vesela şi mulţămită.
goş, Ana Banciu n. Visarescu, Cornel Aiser, centimetri de afund. Câştigul urmâză
grafia şcolei, unde au funcţionat seu func- De acestă preţidsă sciinţă puţin
Dr. E. Dăian, Aug. Grubăr, I. Dânilă, I. mai târcfiu, prin aceea, că avem lu­
ţioneză de present.*) Cei ce voiesc şi po­ se ţine semă între plugarii noştri şi
Rusu, Victor Ancean şi I. Ganea câte 50 cru numai pe jumătate, rod sănă­
sed date mai amănunţite din vieţa vre­ de aceea nici nu e mirare, că mai
er , I. Roman 40 cr., I. Vătăşan, Str. Stroia-, unui archireu al nostru seu a vre-unui tos, pururea pământ prdspăt, ener­ ales în timpul de iernă, de tomnă
'Teresia Pipoş, V. Pop Harşan, I. Rotar şi gică înrîurire a părţilor gunoiose,
profesor preparandial ori, a altui bărbat şi primăvară, nu găsesc! aprdpe nici
Ana Elorea câte 80 cr., Ida Pipoş 25 cr., săpătră şi plivire puţină; tote aceste
meritat pe terenul şcolar, sunt rugaţi a o casă ţărănescă, în care unul sâu
V. Blaga, ;P. 8imtion, V. Crişan, Emilia sunt urmare a rigolărei adencî!
compune biografia respectivului şi a mi-o altul dintre membrii familiei să nu
Vintilâ, G. Tăbăcariu, I. Gârbacea, T. Câm­ trimite. 4. Straturile trebuesc săpate sufere mai mult seu mai puţin când
pean, V. 'Tordăşan şi V. Turcu câte 20 cr., afund, chiar decă pămentul a fost de-o bolă, când de alta; ba unii su
Braşov, 20 Februarie 1898.
luliana Henţescu şi Ana Şonean câte 10 rigolat. fer cu anii întregî, er alţii se veşte­
Cu stimă,
cr., Suma 34 fl. 95 cr. v. a., cu cari s’au 5. Săparea trebue făcută numai jesc. pe picidre fără de a sci adevă­
cumpărat vestminte, cărţi şi alte rechisite 1. Dariu. atuucî, când pămentul e sbicit. rata cau9ă a răului.
de învăţământ pe sâma şcolarilor lipsiţi. 6. Săparea cu diliginţă e de In timpurile de mai înainte, când
Subscrisul comitet în şedinţa sa dela ASmarcach Tipografic. lipsă, cu deosebire în pămentul lu- într’un sat întreg nu găsiai ţăran,
13 Eabr. c. aprobând socotela d-lui Bar­ tos, de câte-orî pământul s’a învâr­
A apărut de curând în Tipografia care să scie ceti, ba nicî cărţî româ­
doşi, a decis să-i aducă mulţămită publică toşat orî a căpătat crustă vârtdsă. nesc! pentru trâba asta nu aveam,
„Indep. Roum.“ din BueurescI Ahnanaclml
atât densului ca colectant, cât şi gene­ Lucru de căpetenie este, ca pămân­
Tipografic editat de George Filip tipograf, lucrul nu putea fi altfel. Astăjî însă,
roşilor contribuenţl, ceea ce prin acâsta o tul să-l ţinem astfel, ca să pdtă stră­ mulţămită Domnului, se găsesc şi
44
şeful atelierelor „L’Independance Roumain .
;şi facem cu deosebită recunoscinţă. bate în el rouă şi aerul; va să jică între ţăranii noştri destui, cari sciu
(Anul 11-1898).
Comitetul biserică din parochia Acest Almanach este unica lucrare trebue să-l ţinem afânat. Săparea scrie şi ceti, âr cărţî românescî pen­
gr. cat. a Sibiiului. în ţerile române, care tratâză despre ar­ deeă e chiar aşa folositdre, ba pote tru sciinţa asta încă avem. Rămâne,
chiar mai folositdre decât udarea.
tele grafice. Editorul, încurajat fiind de ca poporul să le cetescă şi se se fo-
corpul tipografic român din întrega ţâră, 7. Trebue să plivim de câte-orî losâscă de sciinţa şi poveţele cu­
se arată buruenele. Nu trebue să aş­ prinse în ele, căcî, cum am mai jis,
n’a cruţat nici o jertfa pentru ca Alma-
teptăm cu plivitul pănă va ploua; nicî o sciinţă nu pdte fi mai preţidsă
nachul de faţă să se presente cât se pote
■că cu mâna gdlă nicî-odată nu ese de bine. udăm pământul bine şi plivim cu pentru om, ca aceea, care ne învaţă
d.ela Irina; o pane, o legătură de Ca ilustraţii „Almanachul Tipografic băgare de semă. a ne conserva sănătatea.
14
făina, câte-va ouă, o strugea de slă­ cuprinde: portretul răposatului G. Em. 8) Pe timp secetos udăm legu- Una dintre cărţile mai nouă,
nină, şi tot aşa şi mai aşa, pănă Lahovari, om cu merite pentru tipografia măria, der nu tdtă odată şi rău, ci scrisă „cu deosebită consideraţiune
tdmna la diua Crucii. Atunci nici română, portretul lui Ion V. Socec, care numai pe rând şi bine. Luăm de la modul de vieţuire al ţăranului ro-
bani de pe lucru, nici purcel în a avut un rol însemnat în industria cărţi­ esemplu pentru a j î n u m a i 4 —6 stra­ mân“, este şi cartea aşa numită
■coteţ, nici slănină ’n pod, ba nici lor în Ţâra românâscă. Apoi două fotochro- turi, der acelea nu le stropim nu­ Dietetica poporală, scrisă de d-1 me­
suman în spate. motipografii în trei culori, portretele prin­ mai, ci le udăm bine, bine, căci dic pensionat Simeon Stoica din Bran.
Şi acesta nu-i numai de acum, cipelui moştenitor Ferdinand şi a principe­ atunci cu acele straturi avem pace Cartea e tipărită în Tipografia „A.
44
■ci-i de mulţi ani de jile. sei Maria, care au reuşit pe deplin. 8 (file; mâne udăm alte 4—6 stra­ Mureşianu din Braşov, conţine 167
Şi lumea îl vede lucrând şi îo Afară de partea calendaristică, de turi, şi tot aşa lând pe rând, cât pagine format mare 8°, e tipărită cu
-crişmă nu-1 vede nime şi în pâri tarife, taxe, de ordonanţe privitore la ar­ tot numai a 8 a (ţi să vină o udă- ajutorul Asociaţiunei transilvane şi con­
încă nu-1 vede, se jicl că-şî mâncă tele grafice, statistici diferite etc. Almana­ tură pe un strat şi totuşi plântele ţine 25 figuri diferite îu text. Pre­
câştigul cu procaterii, şi se miră chul cuprinde următorele tractate: vor fi vesele, numai, cum am c|is, ţul 8b cr. trimis francat. Se pdte
hmenii, cum de-i aşa de străbătut, Industria cărţilor la noi de G. Filip. să fiă udate destul de bine. De le procura atât dela Tipografia „A.
44
cum de nu se adaug şi la el două Tiparul autotipielor. Maşinele- de cules. stropim numai, mai mult le stricăm Mureşianu din Braşov, cât şi dela
cu doue? Federaţiunea austriacă a lucrătorilor tipo­ decât le folosim. d-1 autor Simeon Stoica din Bran
Hei! der lumea nu scie, că el grafi. Capi de scrisori. Despre culegerea 9) Paturile calde şi răsadniţele (Torcsvâr).
din munca lui cea cruntă trebue se notelor musicale. Litere şi linii. Rapidita­ sunt de a se face pe un teren fdrte In partea generală a opului se
mai ţină trei hăramurî, care-1 înşală tea lucrărilor tipografice. Casa de linii. Ti­ mărginit, ca să se pdtă uda cât de arată elementele, din carî este com­
Ttr’uua şi cari trăesc numai din parul în trei colori. Cernelurile de tipar. tare. Partea de-asupra a pământului pus corpul omenesc, apoi formaţiu­
agonisita lui şi a altor omeni blâncjl nu-i ertat nicî-odată să fiă uscată. nea corpului atât esternă, cât şi in­
şi leBne crecjătorî, ca el! Colţul cel fraged să usca şi de cele ternă etc. In partea specială urmâză,
*) Acei domni, cari au lipsă de Ape­
T. P. Retegamil. luri şi cestionare, să binevoiască a se adresa mai puţine raŢe ale sdrelui de pri­ hrana seu alimentele, beuturile, pre­
la subscrisul şi le vor primi gratuit. măvară, decă pământul nu e umed. gătirea mâncărilor, posturile, aerul