Page 82 - 1898-02
P. 82

Nr. 41-1898.                                                            GAZETA TRANSLVANIEI.                                                                      Pagina 6.


                şi  atmosfera,  lumina,  căldura  s6u  nei  vin,  bere  seu  rachiu  grăbesce  mis­        menea,  căci  acestea  vor  da  materie  la  con-   Ocupaţia  de  birtaş  le  producea  adesea
               temperatura,  locuinţa,  îmbrăcămin­          tuirea.                                       versaţiune.                                  supărări,  pe  care  bătrânul  le  erta;  er  co­
               tea,  munca,  odihna  şi  somnul,  bă­             De  alinat  setea  sunt  bune  sucurile  şi   Tînărul şi-a însemnat bine aceste cuvinte.   cona  Aneta  nicl-odată.  De  aci  porneau  ne­
               ile etc. etc.                                 mustul  diferitelor  pome,  aşa  sunt  d.  e.  me­  Venind  a  doua  cli  un  episcop  catolic  la  ei   contenite  certe,  crise  nervose,  supărări  şi
                     Asupra  valbrei  acestei  cărţi  s’a  rele,  perele,  cireşele,  prunele  şi  alte  soiuri  la  visită,  el  îl  întrebă:  „cum  se  află  fami­  chiar  bătăi.  Cocona  Aneta  cu  părul  sburlit
                mai  scris  în  colbnele  clarului  nostru   de pome copte.                               lia, femeia şi copiii Prea Sânţiei Tale!“     vîlvoiă,  îşi  găsia  refugiu  sub  pat  şi  de  aci
                                                                                                                                *
               din  partea  altora.  De-ocamdată  ne              Pausa  de  lucru  şi  odihnă  de  jumă­                                               nu  înceta  a-şl  răsbuna.  Ba  gurile  rele  mai
               mărginim  a  reproduce  din  capitulul  tate  de  oră  folosită  după  prânz,  recreeză          Un  cerşitor  a  cerut  odată  dela  îm­  spun,  că  într’q  di  i-ar  fi  pocnit  coconei
               întitulat  „Câteva  porunci  dietetice  în    pe  bătrâni  şi  pe  cei  obosiţi  de  lucru;  pe  păratul  Macsimilian  milostenie,  cjicendu-i   Anetei  două  coste.  Der  nu  s’a  nimerit  pe­
                                                                                                               u
               alimentarea  ţeranului“  următorele  po­      cei tineri şi fără ocupaţiune îi face leneşi.  T frate   !  Insă  nefiiind  îndestulit  cu  cât  i-a   semne aceea, care trebuia să se rupă !
                                                                                                                  e
               veţe :                                             Sera  nu-i  consult  a  te  oulca  îndată  dat,  4i° )  că  este  forte  puţin  dela  un  îm­  Bietul  bătrân,  cât  de  bun  şi  zimbitor
                                                             după  cină,  căci  culcându-te  cu  stomacul  părat.  Eră  Macsimilian  îi  răspunse  :  „Du-te,
                     Cei  care  doresc  a  scăpa  de  multele                                                                                           era!  Toţi  îl  iubiau  ca  pe  un  tată.  S’a  sfîr-
                                                             încărcat  de  mâncări  multe,  liniştea  ti-se  că  decă  vei  căpăta  câte  atâta  dela  fiă-care
               bole,  care  bântue  organele  de  mistuire  se                                                                                          şit  sermanul,  nu  de  mult.  In  mintea  mea-
                                                             va  turbura  prin  visuri  grele  şi  urîte,  ără  dintre fraţii tăi, în scurtă vreme vei fi
               asculte de următdrele porunci:                                                                                                           îi păstrez încă chipul blând şi iubitor.
                                                             în  dimineţa  următore  te  vei  scula  cu  folele  mai avut decât minei*
                    Nime  să  nu  mănânce  înainte  de  a  i                                                                                                 L’a  jălit  mult  cocona  Aneta,  căci  de,,
                                                             pufăit.  Bună  odihnă  vei  avă,  dâcă  laşi  a                    *
               veni pofta de mâncare.                                                                                                                   era  bărbatul  ei.  Der  vremea  cât  îi  deschim-
                                                             trece cel puţin 2 ore după cină.                   Un  oficer  îşi  ceru  leafa  înainte  dela
                    Când  ai  dureri,  spaimă,  supărare  ori                                                                                           bătore!  AclI  ’i  bine  şi  mâne  rău.  Aşa  şi
                                                                                                                                     11
                                                                  Pentru  a  ţine  mistuirea  în  ordinea  ministru  de  resbel,  (jic® ^  °&   are   mare
               frică  nu  te  apuca  de  mâncare  pănâ  ce  vor                                                                                         omul  se  schimbă.  Par’că  nici  nu  mai  cu-
                                                            regulată  trebue  observate  orele  hotărîte  trebuinţă,  căci  more  de  fome.  Ministrul  vă-
               trece aceste supărări neplăcute.                                                                                                         nosceam  pe  cocona  Aneta.  întinerise  cu
                                                             după  terminul  timpului  de  mistuire,  căci  cjendu-1,  că  are  o  faţă  rumenă  şi  frumosă,
                    Schimbarea  în  alimente  e  necesară  şi                                                                                           ceva.  Părul  din  alb  se  schimbase  ’n  negru,
                                                            punctualitatea  în  mâncare  este  secretul  cel  îi  cjice:  „  Nu  este  adevărat,  căci  faţa  te
               trebue  întocmită  conform  timpului,  tempe-                                                                                            haine  croite,  după  moda  cea  mai  nouă,  ta-
                                                            mai de căpetenie în regularea digestiunei.    tradâză*.  Eră  oficerul  răspunse:  Faţa  asta
               raturei  şi  ocupaţiunei.  Vara  sunt  bune                                                                                              lia-i  sveltă  şi  subţirică,  |ţi-se  părea  că-i  o
                                                                  Nici  când  să  nu  faceţi  esces  în  can­  nu este a mea, ci o datoreso ospătarului,
               mâncările  nu  de  tot  grase,  cele  acre,  le­                                                                                         domnişoră.
                                                            titatea  multă  a  mâncărilor,  fiă  acele  uşore  care de mult timp îmi dă tot pe credit*.
               gumele şi pomele.                                                                                                                             In  om  e  înnăscut  simţul  frumosului
                                                            seu  greu  de  mistuit,  căci  precum  un  lu­                     *
                    Iarna  ca  să  învingi  răcela  ai  să  te                                                                                          şi  cocona  Aneta  se  conforma  acestei  por­
                                                            cru  prea  greu  sdrobesce  puterile  fisict       „Mamă,  pentru  ce  ai  domniata  deja
               nutrescl  cu  carne  şi  cu  grăsimi  multe.  Por­                                                                                      niri  interne,  voiajuri  în  drepta  şi  în  stînga.
                                                            ale  omului,  tocmai  aşa  mâncarea  prea  multă  şi  păr  cărunt?*  întrebă  copila  Măriora  pe
               cul  gras  pe  la  Crăciun  să  nu  lipsăscă  nici                                                                                      Pe frig mare umbla numai în talie.
                                                            şi  greu  de  mistuit  turbură  ori  nimieesce  mamă-sa.
               dela o familie ţărănescă.                                                                                                                     Huşii  şi  deşertăciuni!  Cum  se  înşală
                                                            puterea mistuitore a stomacului.                   „Pentru-că  tu  eşti  aşa  de  rea  şi  eau-
                    Pe  cât  are  cine  va  se  isprăvâscă  lu­                                                                                        omul    singur!   Intr’una   din   4^®   cocona
                                                                                                          secjt  atâta  supărare  mamei  tale  !*  răspunse
              cru  greu  şi  mult,  pe>  atâta  va  ave  lipsă  de
                                                                                                          mama.                                        Aneta  se  înbolnăvesce  şi  boia  devine  grea,
              nutrire  bună  şi  regulată  cu  cărnuri  şi  ali­        P  O   V  E  Ţ  E  .
                                                                                                               „Aşa?!  —  dise  copila,  —  No,  apoi   grea  peste  măsură;  aşa  că  a  doua  4i  fu
              mente albuminose.                                                                                                                        dusă  la  spital.  Organismul  era  schilovit  din
                                                                                                          tu  încă  şi  mai  multă  supărare  ai  causat
                    Temperatura  potrivită  a  mâncărilor                                                                                              causa  strînsorii  corestului  şi  nu  mai  putu
                                                                                                          mamei  tale,  —  căci  âtă  bunica  este  că­
               înoă să nu lipsescă.
                                                                  ASifiă  pentru  arsurî.  Fiă-care  eco-                                              funcţiona.  Doctorul  declară  o  maladie  de
                    Supa,  cafeaua,  ceaiul  şi  ciocolata  sunt                                          runtă cu totul ca şi o oie albă*.
                                                            n6mă  ar  trebui  se  ţină  la  îndemână                           *                       intestine  (încrustare).  —  Viaţa  ei  era  cu
              bune fierbinţi când timpul este rece.
                                                            puţină  alifia,  cu  care  se  se  ungă  cel                                               neputinţă  să  fiă  scăpată  şi  cocona  Aneta-
                    Laptele  acru,  sămăchişa,  urda,  brânza   ce  din  întâmplare  s’a  ars,  orf  s’a       Temistocle,  dintre  mulţi  peţitori  ai   plecă  din  lumea  acesta  plină  de  ilusii  şi
              şi  şunca  se  potrivesc  şi  reci  pe  timpuri   opărit  cu  apă  fierbinte.  E  fdrte  ief­  fiicei  sale,  preferi  pe  un  tînăr  sărac,  deră   deşertăciuni. („Opinia*).
              eăldurose.                                                                                  învăţat  şi  de  un  caracter  solid,  faţă  cu
                                                            tină  şi  lesne  de  făcut:  punem  3
                    Mâncările  prea  fierbinţi  uşor  pot  pro­                                           ceilalţi  peţitori  avuţi.  Mulţi  îşi  esprimară
                                                            părţi  de  apă  de  var  (lapte  de  var)
              duce  beşicl  şi  rane  durerose  în  gură  şi                                              mirarea  lor  despre  acesta;  eră  Temistocle                   B      ,,
                                                            şi  una  parte  oleu  de  olive,  le  mes­                                                               Lâteff atBaB ă a
              stomac.                                                                                     le  dise:  „Eu  mai  mult  iubesc  şi  preţuesc
                                                            tecăm  bine  şi  le  punem  întro  cutiă
                                                                                                                                                                                              a
                    Cele  prea  reci  stirnesc  diareă  şi  câr­                                          pe  omul  bun  fără  bani,  decât  banii  fără     In   editura   Tipografiei   „Aurora    A,
                                                            orî  într’o  ulcică  bine  acoperită.  Gând
              cei prin f61e.                                                                              om cum se cade*.                             Todoranu  din  Gherla  a  apărut  o  nouă  carte
                                                            cere  trebuinţa,  luăm  din  ea  şi  un­                           *
                    Diferinţa  mare  în  temperatura  mân­                                                                                             intitulată  „Rîsete  şi  zimbete*,  scrisă  de  11
                                                            gem  locul  fript  ori  opărit.  Ea  folo-
              cărilor  şi  beuturilor  e  stricăeiosă  pentru                                                  Un  ţîgan,  care  tocmai  eşise  din  tem­  V.  Glieaja.  După  cum  şi  titula  arată,  cartea
                                                            sesce  fbrte  bine,  că  înceta  durerile
              dinţi şi stomac.                                                                           niţă,  întelnindu-se  cu  un  Român,  fu  între­  este  de  cuprins  glumeţ;  în  ea  se  află  nu
                                                            şi vindecă curend.
                    Orî-ee  legătură  strînsă  pe  d’asupra                     ❖                         bat  de  acesta:  „Da  ce  am  au<jit,  ţigane,  mai  puţin  ca  2B4  de  anecdote,  păcălituri
                                                                                                          că ai fost închis, drept este ?“             şi  povestiri  glumeţe,  care  te  fac  să-ţi  mai
              folelui  în  timpul  mâncărei  să  fiă  lărgită  ca
                                                                 Mijloc  de  a  vindeca  rănile  venite         —    „Drept  românico.  M’au  închis  uiţi  de  năcasurile  lumei  şi  să  isbucuescî  în
              să  nu  se  facă  apăsăturâ  şi  împedecare  în
              primirea şi mistuirea alimentelor.            la  boi  din  jug  şi  la  cai  din  ham.  Adesă  ăc’aşa,  pentru  nimica  t6tă!  Am  găsit  un  rîs.  Se  pote  procura  şi  dela  Tipografia  „A.
                                                            se  întâmplă  că  hamurile  re  râdă  caii  cal, şi ei s’au pus de m’au închis*.           Mureşianu*  din  Braşov  cu  preţul  de  30  cr,
                    Mâncaţi  încet  şi  rcdeţî  bine,  nu  în­
                                                            în  spate  seu  în  alte  părţi,  precum           —   „Aceea  nu  se  pote!  trebue  să  fi  (cu posta 35 cr.)
              ghiţiţi repede şi nici cu lăcomie.
                                                            şi  boii  fac  răni  la  gât  din  causa  ju­  mai fost ceva la mijloc*.                                         *                     V
                    A  folosi  puţină  beutură  în  decursul
                                                            gului,  mai  cu  semă  când  au  fost              —   „A  fost  el,  der  nimica  t6tă;  adecă   Pentru  preoţi.  învăţători  şi  alţi  bărbaţi:
              mâncărei  nu  strică,  cu  t6te  aceste  orl-ce
                                                            înjugaţi  pe  plâie.  Cel  mai  bun  mij­    se  înţelegi:  am  găsit  calul  până  nu  l’a  per-  cu  carte  mai  multă  se  pot  procura  urmă­
              beuturl  de  apă  său  de  alte  fluidităţi  se  ni­
                                                                                                       0
                                                            loc  de  a  vindeca  în  câte-va  (ţii   ăut stăpânul seu*.                                torele  cărţi,  dela  Tipografia  „A.  Mureşianu*
              meresc  după  finitul  mâncărei  când  se  în­
                                                            aceste  răni  este  următorul:  Se  ia                             *
              cepe mistuirea.                                                                                                                          din Braşov:
                                                            blaivais,  se  mâie  cu  lapte  dulce  şi  se      Mergend  un  Român  eu  un  Ţigan  pe
                    Nu-i  consult  a  bea  orl-ce  apă  dimi-                                                                                               „Predic'  pentru  Dumineci  ‘  de  Iustin
                                                            întinde  pe  rană.  In  cas  când  nu  ai  drum,  ăcă  văd  pe  marginea  drumului  sub
              năţa  pe  nemâncat,  pentru-că  în  unele  ape                                                                                           Pnpfiu,  învăţatul  scriitor  bisericesc,  marele-
                                                            blaivais,  se  unge  rana  cu  vâpsea  (boia)  un  copacii!  o  ciorâ  m.ortă.  Românul  se
              se   cuprind   multe   materii   producătore                                                                                             orator  şi  bunul  Român  de  odinioră.  E  a
              de băle.                                      albă,  cu  care  se  văpsesc  uşile  etc.  opri  şi  o  arăta  Ţiganului  cu  degetul,  în-   carte  de  vre-o  500  pag.  format  mare,  cu-
                                                            Dâca  se  întrebuinţeză  dela  început  trebându-1  în  rîs:  „Oe  leghionă  să  fiă  aceea
                    Apa  limpede  şi  curată  isvorită  din                                                                                            orin4end  predici  frumose  pentru  tote  Du-
                                                            acesta  doctorie,  rana  se  vindecă  ne­    măi Ţigane?*
              stânci  răcoresce  şi  curăţesce  stomacul  fără                                                                                         minecele  de  peste  an.  Preţul  2  fi.  20  cr-.
                                                            greşit cu desăvîrşire.                             Se  uita  Ţiganul;  vădu  ciora  mortă,
              de a ne- strica şi decă o bem dimineţa.                                                                                                  (prin postă recomandat 2 fi. 35 cr.)
                    In  stomacul  hrănit  şi  pus  în  activi­                                           dâră  nu-i  veni  să-i  c^ioă/  pe  nume,  ca  să  nu
              tate  microbii  diu  ea  n’au  atâta  putere,  ba                                          se  păcălescă  pe  sine  însu-şl  se  făcu,  deci   Cuvântări  funebralî  şi  iertăciuni  pen­
              mulţi  se  şi  nimicesc  prin  sucurile  lui  pu­            U  i u  m    e  .             ca  şi  când  ar  cerceta  mai  bine  ciora,  şi  tru  diferite  caşuri  de  morte,  întocmite  de
              ternice.                                       Din cartea ,-Eîsete §i Zîmbetede T. V. Glieaja.  pus  pe  gânduri  răspunse:  „De!  raţă  să  fiă?  Joan  Pa  piu.  cunoscutul  scriitor  bisericesc,.
                                                                                                         —  nu  este  raţă,  că  raţa  are  ciocul  lătăros!  a4l  canonic  în  Gherla.  Este  asemenea  o
                    Regula  principală  în  hrănire  este  ca    —    „Cine  te-a  sgăriat  aşa  de  tare  la
                                                                                                         Curcă  să  fiă?  —  nu  e!  că  curca  are  cio­  carte  mare,  de  vre-o  400  pag.  Preţul  nu­
              să  trăcă  un  anumit  timp  dela  o  mâncare  nas?* întrâbă un oficer pe un soldat.
                                                                                                         cul  iatâgos;  prepeh'ţă  nu-e,  că  prepeliţa  mai 1 fi. 50 cr. (prin postă 1 fi. 60 cr.,
              pană la alta.                                      Soldatul: „M’am muşcat cu gura*.
                                                                                                          este  pestriţă*.  Pe  urmă  se  mai  gândi  Ţi­
                    De  regulă  sunt  de  lipsă  trei  mâncări   Oficerul:  „Cum  se  p6te?  Nasul  e  mult                                                  Cuvântări  bisericesc!  pe  sărbătorii»
                                                                                                         ganul  puţin  şi  văclend,  că  nu  mai  găsesce
              la  cli:  dejunul,  prândul  şi  cina  luate  dimi­  mai sus decât gura; cum ai putut ajunge? w                                          de  peste  an,  scrise  tot  de  d-1  canonic
                                                                                                         oe  să  spună,  dete  cu  piciorul  oidra  la  o
              neţa  la  8,  la  amâdl  la  12  şi  sera  pe  la   Soldatul:  „Sg  vedl,  d-le  oficer,  mg  sui­                                       loan  Paniu.  Pe  lângă  predică,  se  mai  află
                                                                                                         parte  şi-i  clise  Românului:  „Lasă-o  dracului
              6—8  ore.  Cei  care  muncesc  mult  şi  greu,  sem pe un scaun*.                                                                        în  text  câte-o  instructivă  notiţă  istorică
                                                                                 *                       încolo, că sciu eu ce-e“.                     privitore  la  însemnătatea  diferitelor  sărbă­
              vara  când  e  diua  mai  lungă  pot  să  să  ia
                                                                          * *_■ ■ .       ■ - - • .-■•  (
              ojinâ la 6 ore după amăcjî.                        —  Intr’o adunare veni vorba despre         MULTE Şî DE TOTE.                         tori.  Conţine  vre-o  400  pag.  Preţul  1  fi.
                    Cei  cu  ocupaţiunî  intelectuale  vor   progresul,  ce  a  adus  sciinţa  mechanică.                                              50  cr.  (în  loc  de  2  fi.  cum  era  la  început),
              face  bine  luând  la  dejun  cafea,  lapte,  cio­  Unul  dintre  cei  ce  erau  de  faţă  dise:  „Am                                    prin postă 1 fi. 60 cr.
              colată  său  ciaiu  uşor,  o  fiertură  de  supă   vgclut  un  fel  de  maşină,  în  care  se  băga         Corsetul.                          Predice pentru Duminecile de peste
              ori de ciorbă.                                grâu  seu  sgcară  şi  pe  de  altă  parte  eşia                                           an,  compuse  după  catechismul  lui  Dechai’be,
                                                                                                               Era  într’o  di  de  iarnă.  Un  vent  sub­
                    Muncitorii  de  lucruri  grele  pot  să  de­  jâmla şi covrigii calcjl*.                                                           de  Vasiliu  Ohrişte.  Conţine  predici  dela-
                                                                                                         ţire  atingea  uşor  umerii  obrazului  şi  din
              juneze  slănină,  brânză,  lapte,  smântână,        —  „Asta  nu  e  nimic  —  răspunse  al­                                             Dumineca  XI  după  Rosalii  pănă  la  Dumi­
                                                                                                         când  în  când,  câte  un  fulg  de  omăt  cădea
              unt ori ouă.                                  tul  ;  —  eu  la  esposiţia  din  Yiena  am  vgcjut   pe  mâneca  paltonului.  Gândul  meu  sbura,   neca  Vameşului.  Preţul  80  cr.  (prin  postă-
                                                            o  maşină,  în  care  se  puneau  pe  de-o  parte                                          85 cr.)
                    Dintre  hrănirea  de  peste  di  prâncjul                                            fără  voie,  la  cocona  Aneta.  Biata  femee!
                                                            struguri  şi  pe  de  altă  parte  o  slugă  sco­
              are  să  fiă  mai  bine  provăcjut  cu  mâncări                                            Par’că  a  fost  erl,  acum  10  ani,  când  am     „Predic! pe tăie Duminecile şi săr­
                                                            tea âmenl beţi gata afară*.                                                                bătorilor de peste an de Eni. Elefterescu
              nutritdre,  căci  el  formeză  mâncarea  prin­                                             cunoscut’o.
              cipală.                                                            *                             Vecinie  într’o  crisă  nervosă  şi  tot-   dootor în medicină şi teoiogiâ. cunoscut
                                                                                                                                                       atât de bine în cercările românesc! din
                    Pe  la  7—8  săra  să  ia  cina,  asta  la   Un  magnat  avea  un  băiat  fdrte  prost.  deuna  povestea  numai  nenorocirile  şi  nă-
                                                                                                                                                       nuiaSrbsele eala sirierl atât de mădudse
              omenii  îngreunaţi  cu  lucruri  obositore  să  Tatăl  său  îl  tot  învăţa,  ca  sg  vorbâscâ  şi  casurile  sale.  Haina  ’i  îmbrăcată,  fără  nici
                                                                                                                                                       instructive şi ou atâta gust cetite. E o-
              fiă  chiar  aşa  de  substanţială  ca  şi  prâncjul.  el  cu  domnii  şi  amicii,  cari  vin  la  casa  lui  un  gust,  părul  nepeptănat  şi  în  doi  perl,
                                                                                                                                                       curte mare, de 350 p&g. Preţul 1 fi, 50 cr,-
              Laptele,  ouăle,  brânza,  cărnurile,  legumele  în visită.                                fîlfâia  împrejurul  capului,  ochii  mari  negri
                                                                                                                                                       (4 lei).
              pânea  ori  şi  mămăliga  destul  de  bine  co-    —    „Da  ce  să  le  vorbesc?'*  întrebă  duşi  în  fundul  capului,  faţa  slăbită  —  îţi
              răspund la cină.                              tînărul.  Eră  tatăl  său  îi  răspunde  :  „întrebă  inspira  milă  şi  orore.  Bârbatu-său,  un  moş-
                    0  cafea  neagră  după  mâncare,  puţi­  de  noutăţi,  de  familia  lor  şi  de  altele  ase­  neg vesel şi zimbitor, făcea contrarul.
   77   78   79   80   81   82   83   84   85   86   87