Page 82 - 1898-02
P. 82
Nr. 41-1898. GAZETA TRANSLVANIEI. Pagina 6.
şi atmosfera, lumina, căldura s6u nei vin, bere seu rachiu grăbesce mis menea, căci acestea vor da materie la con- Ocupaţia de birtaş le producea adesea
temperatura, locuinţa, îmbrăcămin tuirea. versaţiune. supărări, pe care bătrânul le erta; er co
tea, munca, odihna şi somnul, bă De alinat setea sunt bune sucurile şi Tînărul şi-a însemnat bine aceste cuvinte. cona Aneta nicl-odată. De aci porneau ne
ile etc. etc. mustul diferitelor pome, aşa sunt d. e. me Venind a doua cli un episcop catolic la ei contenite certe, crise nervose, supărări şi
Asupra valbrei acestei cărţi s’a rele, perele, cireşele, prunele şi alte soiuri la visită, el îl întrebă: „cum se află fami chiar bătăi. Cocona Aneta cu părul sburlit
mai scris în colbnele clarului nostru de pome copte. lia, femeia şi copiii Prea Sânţiei Tale!“ vîlvoiă, îşi găsia refugiu sub pat şi de aci
*
din partea altora. De-ocamdată ne Pausa de lucru şi odihnă de jumă nu înceta a-şl răsbuna. Ba gurile rele mai
mărginim a reproduce din capitulul tate de oră folosită după prânz, recreeză Un cerşitor a cerut odată dela îm spun, că într’q di i-ar fi pocnit coconei
întitulat „Câteva porunci dietetice în pe bătrâni şi pe cei obosiţi de lucru; pe păratul Macsimilian milostenie, cjicendu-i Anetei două coste. Der nu s’a nimerit pe
u
alimentarea ţeranului“ următorele po cei tineri şi fără ocupaţiune îi face leneşi. T frate ! Insă nefiiind îndestulit cu cât i-a semne aceea, care trebuia să se rupă !
e
veţe : Sera nu-i consult a te oulca îndată dat, 4i° ) că este forte puţin dela un îm Bietul bătrân, cât de bun şi zimbitor
după cină, căci culcându-te cu stomacul părat. Eră Macsimilian îi răspunse : „Du-te,
Cei care doresc a scăpa de multele era! Toţi îl iubiau ca pe un tată. S’a sfîr-
încărcat de mâncări multe, liniştea ti-se că decă vei căpăta câte atâta dela fiă-care
bole, care bântue organele de mistuire se şit sermanul, nu de mult. In mintea mea-
va turbura prin visuri grele şi urîte, ără dintre fraţii tăi, în scurtă vreme vei fi
asculte de următdrele porunci: îi păstrez încă chipul blând şi iubitor.
în dimineţa următore te vei scula cu folele mai avut decât minei*
Nime să nu mănânce înainte de a i L’a jălit mult cocona Aneta, căci de,,
pufăit. Bună odihnă vei avă, dâcă laşi a *
veni pofta de mâncare. era bărbatul ei. Der vremea cât îi deschim-
trece cel puţin 2 ore după cină. Un oficer îşi ceru leafa înainte dela
Când ai dureri, spaimă, supărare ori bătore! AclI ’i bine şi mâne rău. Aşa şi
11
Pentru a ţine mistuirea în ordinea ministru de resbel, (jic® ^ °& are mare
frică nu te apuca de mâncare pănâ ce vor omul se schimbă. Par’că nici nu mai cu-
regulată trebue observate orele hotărîte trebuinţă, căci more de fome. Ministrul vă-
trece aceste supărări neplăcute. nosceam pe cocona Aneta. întinerise cu
după terminul timpului de mistuire, căci cjendu-1, că are o faţă rumenă şi frumosă,
Schimbarea în alimente e necesară şi ceva. Părul din alb se schimbase ’n negru,
punctualitatea în mâncare este secretul cel îi cjice: „ Nu este adevărat, căci faţa te
trebue întocmită conform timpului, tempe- haine croite, după moda cea mai nouă, ta-
mai de căpetenie în regularea digestiunei. tradâză*. Eră oficerul răspunse: Faţa asta
raturei şi ocupaţiunei. Vara sunt bune lia-i sveltă şi subţirică, |ţi-se părea că-i o
Nici când să nu faceţi esces în can nu este a mea, ci o datoreso ospătarului,
mâncările nu de tot grase, cele acre, le domnişoră.
titatea multă a mâncărilor, fiă acele uşore care de mult timp îmi dă tot pe credit*.
gumele şi pomele. In om e înnăscut simţul frumosului
seu greu de mistuit, căci precum un lu *
Iarna ca să învingi răcela ai să te şi cocona Aneta se conforma acestei por
cru prea greu sdrobesce puterile fisict „Mamă, pentru ce ai domniata deja
nutrescl cu carne şi cu grăsimi multe. Por niri interne, voiajuri în drepta şi în stînga.
ale omului, tocmai aşa mâncarea prea multă şi păr cărunt?* întrebă copila Măriora pe
cul gras pe la Crăciun să nu lipsăscă nici Pe frig mare umbla numai în talie.
şi greu de mistuit turbură ori nimieesce mamă-sa.
dela o familie ţărănescă. Huşii şi deşertăciuni! Cum se înşală
puterea mistuitore a stomacului. „Pentru-că tu eşti aşa de rea şi eau-
Pe cât are cine va se isprăvâscă lu omul singur! Intr’una din 4^® cocona
secjt atâta supărare mamei tale !* răspunse
cru greu şi mult, pe> atâta va ave lipsă de
mama. Aneta se înbolnăvesce şi boia devine grea,
nutrire bună şi regulată cu cărnuri şi ali P O V E Ţ E .
„Aşa?! — dise copila, — No, apoi grea peste măsură; aşa că a doua 4i fu
mente albuminose. dusă la spital. Organismul era schilovit din
tu încă şi mai multă supărare ai causat
Temperatura potrivită a mâncărilor causa strînsorii corestului şi nu mai putu
mamei tale, — căci âtă bunica este că
înoă să nu lipsescă.
ASifiă pentru arsurî. Fiă-care eco- funcţiona. Doctorul declară o maladie de
Supa, cafeaua, ceaiul şi ciocolata sunt runtă cu totul ca şi o oie albă*.
n6mă ar trebui se ţină la îndemână * intestine (încrustare). — Viaţa ei era cu
bune fierbinţi când timpul este rece.
puţină alifia, cu care se se ungă cel neputinţă să fiă scăpată şi cocona Aneta-
Laptele acru, sămăchişa, urda, brânza ce din întâmplare s’a ars, orf s’a Temistocle, dintre mulţi peţitori ai plecă din lumea acesta plină de ilusii şi
şi şunca se potrivesc şi reci pe timpuri opărit cu apă fierbinte. E fdrte ief fiicei sale, preferi pe un tînăr sărac, deră deşertăciuni. („Opinia*).
eăldurose. învăţat şi de un caracter solid, faţă cu
tină şi lesne de făcut: punem 3
Mâncările prea fierbinţi uşor pot pro ceilalţi peţitori avuţi. Mulţi îşi esprimară
părţi de apă de var (lapte de var)
duce beşicl şi rane durerose în gură şi mirarea lor despre acesta; eră Temistocle B ,,
şi una parte oleu de olive, le mes Lâteff atBaB ă a
stomac. le dise: „Eu mai mult iubesc şi preţuesc
tecăm bine şi le punem întro cutiă
a
Cele prea reci stirnesc diareă şi câr pe omul bun fără bani, decât banii fără In editura Tipografiei „Aurora A,
orî într’o ulcică bine acoperită. Gând
cei prin f61e. om cum se cade*. Todoranu din Gherla a apărut o nouă carte
cere trebuinţa, luăm din ea şi un *
Diferinţa mare în temperatura mân intitulată „Rîsete şi zimbete*, scrisă de 11
gem locul fript ori opărit. Ea folo-
cărilor şi beuturilor e stricăeiosă pentru Un ţîgan, care tocmai eşise din tem V. Glieaja. După cum şi titula arată, cartea
sesce fbrte bine, că înceta durerile
dinţi şi stomac. niţă, întelnindu-se cu un Român, fu între este de cuprins glumeţ; în ea se află nu
şi vindecă curend.
Orî-ee legătură strînsă pe d’asupra ❖ bat de acesta: „Da ce am au<jit, ţigane, mai puţin ca 2B4 de anecdote, păcălituri
că ai fost închis, drept este ?“ şi povestiri glumeţe, care te fac să-ţi mai
folelui în timpul mâncărei să fiă lărgită ca
Mijloc de a vindeca rănile venite — „Drept românico. M’au închis uiţi de năcasurile lumei şi să isbucuescî în
să nu se facă apăsăturâ şi împedecare în
primirea şi mistuirea alimentelor. la boi din jug şi la cai din ham. Adesă ăc’aşa, pentru nimica t6tă! Am găsit un rîs. Se pote procura şi dela Tipografia „A.
se întâmplă că hamurile re râdă caii cal, şi ei s’au pus de m’au închis*. Mureşianu* din Braşov cu preţul de 30 cr,
Mâncaţi încet şi rcdeţî bine, nu în
în spate seu în alte părţi, precum — „Aceea nu se pote! trebue să fi (cu posta 35 cr.)
ghiţiţi repede şi nici cu lăcomie.
şi boii fac răni la gât din causa ju mai fost ceva la mijloc*. * V
A folosi puţină beutură în decursul
gului, mai cu semă când au fost — „A fost el, der nimica t6tă; adecă Pentru preoţi. învăţători şi alţi bărbaţi:
mâncărei nu strică, cu t6te aceste orl-ce
înjugaţi pe plâie. Cel mai bun mij se înţelegi: am găsit calul până nu l’a per- cu carte mai multă se pot procura urmă
beuturl de apă său de alte fluidităţi se ni
0
loc de a vindeca în câte-va (ţii ăut stăpânul seu*. torele cărţi, dela Tipografia „A. Mureşianu*
meresc după finitul mâncărei când se în
aceste răni este următorul: Se ia *
cepe mistuirea. din Braşov:
blaivais, se mâie cu lapte dulce şi se Mergend un Român eu un Ţigan pe
Nu-i consult a bea orl-ce apă dimi- „Predic' pentru Dumineci ‘ de Iustin
întinde pe rană. In cas când nu ai drum, ăcă văd pe marginea drumului sub
năţa pe nemâncat, pentru-că în unele ape Pnpfiu, învăţatul scriitor bisericesc, marele-
blaivais, se unge rana cu vâpsea (boia) un copacii! o ciorâ m.ortă. Românul se
se cuprind multe materii producătore orator şi bunul Român de odinioră. E a
de băle. albă, cu care se văpsesc uşile etc. opri şi o arăta Ţiganului cu degetul, în- carte de vre-o 500 pag. format mare, cu-
Dâca se întrebuinţeză dela început trebându-1 în rîs: „Oe leghionă să fiă aceea
Apa limpede şi curată isvorită din orin4end predici frumose pentru tote Du-
acesta doctorie, rana se vindecă ne măi Ţigane?*
stânci răcoresce şi curăţesce stomacul fără minecele de peste an. Preţul 2 fi. 20 cr-.
greşit cu desăvîrşire. Se uita Ţiganul; vădu ciora mortă,
de a ne- strica şi decă o bem dimineţa. (prin postă recomandat 2 fi. 35 cr.)
In stomacul hrănit şi pus în activi dâră nu-i veni să-i c^ioă/ pe nume, ca să nu
tate microbii diu ea n’au atâta putere, ba se păcălescă pe sine însu-şl se făcu, deci Cuvântări funebralî şi iertăciuni pen
mulţi se şi nimicesc prin sucurile lui pu U i u m e . ca şi când ar cerceta mai bine ciora, şi tru diferite caşuri de morte, întocmite de
ternice. Din cartea ,-Eîsete §i Zîmbetede T. V. Glieaja. pus pe gânduri răspunse: „De! raţă să fiă? Joan Pa piu. cunoscutul scriitor bisericesc,.
— nu este raţă, că raţa are ciocul lătăros! a4l canonic în Gherla. Este asemenea o
Regula principală în hrănire este ca — „Cine te-a sgăriat aşa de tare la
Curcă să fiă? — nu e! că curca are cio carte mare, de vre-o 400 pag. Preţul nu
să trăcă un anumit timp dela o mâncare nas?* întrâbă un oficer pe un soldat.
cul iatâgos; prepeh'ţă nu-e, că prepeliţa mai 1 fi. 50 cr. (prin postă 1 fi. 60 cr.,
pană la alta. Soldatul: „M’am muşcat cu gura*.
este pestriţă*. Pe urmă se mai gândi Ţi
De regulă sunt de lipsă trei mâncări Oficerul: „Cum se p6te? Nasul e mult Cuvântări bisericesc! pe sărbătorii»
ganul puţin şi văclend, că nu mai găsesce
la cli: dejunul, prândul şi cina luate dimi mai sus decât gura; cum ai putut ajunge? w de peste an, scrise tot de d-1 canonic
oe să spună, dete cu piciorul oidra la o
neţa la 8, la amâdl la 12 şi sera pe la Soldatul: „Sg vedl, d-le oficer, mg sui loan Paniu. Pe lângă predică, se mai află
parte şi-i clise Românului: „Lasă-o dracului
6—8 ore. Cei care muncesc mult şi greu, sem pe un scaun*. în text câte-o instructivă notiţă istorică
* încolo, că sciu eu ce-e“. privitore la însemnătatea diferitelor sărbă
vara când e diua mai lungă pot să să ia
* *_■ ■ . ■ - - • .-■• (
ojinâ la 6 ore după amăcjî. — Intr’o adunare veni vorba despre MULTE Şî DE TOTE. tori. Conţine vre-o 400 pag. Preţul 1 fi.
Cei cu ocupaţiunî intelectuale vor progresul, ce a adus sciinţa mechanică. 50 cr. (în loc de 2 fi. cum era la început),
face bine luând la dejun cafea, lapte, cio Unul dintre cei ce erau de faţă dise: „Am prin postă 1 fi. 60 cr.
colată său ciaiu uşor, o fiertură de supă vgclut un fel de maşină, în care se băga Corsetul. Predice pentru Duminecile de peste
ori de ciorbă. grâu seu sgcară şi pe de altă parte eşia an, compuse după catechismul lui Dechai’be,
Era într’o di de iarnă. Un vent sub
Muncitorii de lucruri grele pot să de jâmla şi covrigii calcjl*. de Vasiliu Ohrişte. Conţine predici dela-
ţire atingea uşor umerii obrazului şi din
juneze slănină, brânză, lapte, smântână, — „Asta nu e nimic — răspunse al Dumineca XI după Rosalii pănă la Dumi
când în când, câte un fulg de omăt cădea
unt ori ouă. tul ; — eu la esposiţia din Yiena am vgcjut pe mâneca paltonului. Gândul meu sbura, neca Vameşului. Preţul 80 cr. (prin postă-
o maşină, în care se puneau pe de-o parte 85 cr.)
Dintre hrănirea de peste di prâncjul fără voie, la cocona Aneta. Biata femee!
struguri şi pe de altă parte o slugă sco
are să fiă mai bine provăcjut cu mâncări Par’că a fost erl, acum 10 ani, când am „Predic! pe tăie Duminecile şi săr
tea âmenl beţi gata afară*. bătorilor de peste an de Eni. Elefterescu
nutritdre, căci el formeză mâncarea prin cunoscut’o.
cipală. * Vecinie într’o crisă nervosă şi tot- dootor în medicină şi teoiogiâ. cunoscut
atât de bine în cercările românesc! din
Pe la 7—8 săra să ia cina, asta la Un magnat avea un băiat fdrte prost. deuna povestea numai nenorocirile şi nă-
nuiaSrbsele eala sirierl atât de mădudse
omenii îngreunaţi cu lucruri obositore să Tatăl său îl tot învăţa, ca sg vorbâscâ şi casurile sale. Haina ’i îmbrăcată, fără nici
instructive şi ou atâta gust cetite. E o-
fiă chiar aşa de substanţială ca şi prâncjul. el cu domnii şi amicii, cari vin la casa lui un gust, părul nepeptănat şi în doi perl,
curte mare, de 350 p&g. Preţul 1 fi, 50 cr,-
Laptele, ouăle, brânza, cărnurile, legumele în visită. fîlfâia împrejurul capului, ochii mari negri
(4 lei).
pânea ori şi mămăliga destul de bine co- — „Da ce să le vorbesc?'* întrebă duşi în fundul capului, faţa slăbită — îţi
răspund la cină. tînărul. Eră tatăl său îi răspunde : „întrebă inspira milă şi orore. Bârbatu-său, un moş-
0 cafea neagră după mâncare, puţi de noutăţi, de familia lor şi de altele ase neg vesel şi zimbitor, făcea contrarul.
