Page 85 - 1898-02

1
Mtflm AteMm?, „ftiZBty m in îfa-care di.
ii ‘fipftyî Ambmib neutra AHătro-Ua^aita:
îfc-SfflW, yiaţs as&rs K*. Stf. Pe an an 12 fi., po şese -urni
6 ii., po trei luni 3 â.
tfwr!u>rt j5P»î’att«s«* rr m>
««swmo. •- a£«a«»srţii?t» aia ** N-rii de Dumineai 2 fi. pe un.
... ttlifinii. Pentru România si străinătate:
KS'HATE s«« ţ>n»<>»G la Atfsii-
•i;siraţluri3lR h':M‘:QV şi In, »v* Pe un an 40 frsnol, po şbso
«iiWroîs Birouri Se ssiisalwrt: iun! 20 fr.,pe trei iun! 10 Ir.
la Vions: X, i«t», Eeixrush H-rii de Dumineci 8 frattol.
rî.hlltk, it-jdolf Xva*. .4. OnpsiJj Se prenumără la tdte onoio/e
iSjwîiitblgeî; inion Oppflik, J, poşte,ie din întru şi din a;arâ
ÎVmK«cer. In Budapaata : i. F. şi In dd. aoieotori.
&oidkergci'i, Br.-nat; In i^nauisaiil ţemi Biasot
Bucuroaci: ipc’.xi Hatis, Sae- administraţiunea. piaţa maro,
aureola do Bsumama; ta Ham" tfirgul Inului Nr. 30 etagiu
(>014: Xaroiyt A LiiUna**1,
I.: pe un an 10 fl., po şeao
Proţiil InseqlitttUer: c auri?, lnnl 6 fl., pe trei lnnl 2 fl. 50 or.
jearaond ţio « ool6nă 8 «e. ţi Cu dusul în casă: Pe un an
SOor. îiDi'om pentru o put.'I- 12 fl., pe 6 luni 6 fl., pe trei luni
«ora. Publicări mai dso» i.wi 3 fl. Un esemplar o cr. v. a.
tîjirifâ ţi iavoiRti. sin 16 bani. Atât abonamen­
Saptamo pa psMjins t, 6-t o tele oftt şi inserţiunile sunt
L’axiă 10 or. siv 80 bani. a se plăti înainte.
Nr. 42. Braşov, Liml-Marţî 24 Februarie (8 Martie) 1898.

Schimbare de guvern în Austria. Ceea ce a surprins mai mult şi El a fost unul din conducătorii lui Andrassy? Putem noi crede, că
a produs mare sensaţiune pretutin­ marilor proprietari boemi conserva­ federaliştii slavi se vor opri la gra­
Cine ar fi crecjut, ca tocmai în si- deni în monarebiă, este iuţâla cu tori în dieta boemă. In calitatea niţele Ungariei, şi nu este probabil,
tuaţiunea dificilă şi încurcată de acjî, care în aceeaşi (fi- când de-odată cu acesta contele Thun a ţinut înainte că se vor nisui a trage şi naţiona­
politica cercurilor diriguitâre din publicarea nouelor ordonanţe de cu 9 anî/ la 5 Oct. 1888, un discurs lităţile năstre în cercul influinţei
Austria va produce în timp de doue- limbă cabinetul-Gautsch şi a cerut în dieta Boemiei, care a făcut pe lor?"
cjecî şi patru de 6re o schimbare de demisiunea, Majestatea Sa a şi pri- atunci sensaţiune în întrâgă monar­ Nu mai puţin îngrijat se arată
guvern, care p6te se aibă cele mai mit’o, însărcinând imediat cu forma­ ebiă. In acest discurs el a desfăşurat şi „Pester Lloyd", dâr se mângăe
seridee conaecenţe. rea noului cabinet pe contele Fran- vederile conservatorilor boemi, com­ eu credinţa, că contele Thun n’a
Ministeriul-Gautscb ajunsese la cisc Thun-Hohenstein, fostul locţiitor al bătând de-opotrivă intrasigenţa Ger­ primit se formeze cabinetul cu în­
punctul de a lua o posiţiă botărîtă Boemiei. manilor, ca şi tendinţele estreme sărcinarea de a pune în viăţă acestă
faţă cu luptele înverşunate naţionale S’a mai vorbit în cailele din urmă naţionale ale Cehilor tineri. N’a în- formaţiune de federalism moderat.
dintre Cehi şi Germani în cestiunea de-o eventuală înlocuire a lui Gautsch trelăsat a da un bobernac şi libe­ E convins însă numitul <4iar, că con­
limbei. Numai Sâmbătă s’au publi­ prin contele Thun. Der, cum am cjis, ralismului, plângendu-se mai ales în tele Thun nu este o „personalitate
cat în fâia oficială nouele ordonanţe nimeni nu aştepta, ca tocmai acum contra agitaţiunei ce au fost însce­ neutrală". „Fără îndoială — cfice —
de limbă, ce le-a dat guvernul ministeriul Gautsch se fiă dimisionat. nate Cehii tineri liberali în contra el are un program clar circumscris
Gautsch pentru Boemia şi Moravia, Se nasce der întrebarea, care preponderanţei aristocraţiei boeme. şi fără îndoială se va strădui de a
prin carî se modifică în mod esen­ este scopul acestei schimbări în gu­ S’a mai mărturisit în acel discurs, esecuta acest program cu partidele
ţial ordonanţele date de Badeni în vern? Cum va fi compus şi ce di­ ca un sincer apărător al principiului şi naţionalităţile, decă e posibil fără
Aprilie anul trecut, în jurul cărora recţiune va ave noul cabinet Thun? egalei îndreptăţiri a poporelor mo- ele, şi chiar şi în contra lor de va fi de
a
seim. că s’a, învârtit certa înfocată Căci una este invederat: contele Fran- narchiei, asigurând, că acesta este lipsă .
naţională şi carî au fost causa prin­ cisc Thun de sigur, că nu va fi chia- şi programul clubului marilor pro­ Ii vine greu a crede foiei un­
cipală a oposiţiunei Germanilor şi a mat se continue simplu opera cabi­ prietari boemi. El şl-a sfîrşit discur­ guresc!, că contele Thun va aduce
obstrueţiunei lor în parlament. netului Gautsch. Lucrul acesta îl putea sul seu esclamând: „Dea ceriul, ca federalismul, der vede, ca de astă-
Aceste noue ordonanţe de limbă face forte bine însu-şî Gautsch. E uDgerea şi încoronarea cu Corona dată nu se tractâză numai de un
erau de mult pregătite şi seim, că neîndoios deci, că contele Thun are St. Venceslau să strîngă şi mai tare schimb de persbne şi că noul mi-
ministrul-preşedinte Gautsch a um­ o misiune specială, care de altmin­ legăturile, ce legă pe iubitul dom­ nistru-preşedinte are problema şi vo­
blat mult se se înţelegă cu capii trelea resultă şi din posiţia lui de nitor cu poporul seu credincios!" inţa de-a face ordine, — ordine cu
partidelor asupra revisuirei ordonan­ mare senior al Boemiei şi din carac­ Venirea la putere a acestui băr­ orl-ce preţ, chiar de ar suferi prin-
ţelor iui Badeni, în scopul de a de- terul lui pronunţat politic. bat politic din sînul aristocraţiei tr’asta condiţiunile unei guvernări
lătura plângerile capitalo ale Germa­ Se scia dela început, că baro­ boeme conservatdre este, în împre­ constituţionale.
nilor în contra lor şi de a face ast­ nul Gautsch cu ministeriul lui de jurările grave de faţă, un eveniment. Tâte acestea marckâză destul de
fel posibilă o împăcare o divergen­ funcţionari avea se umple numai Soirea despre însărcinarea contelui
viu grava importanţă, ce o au nouăle
ţelor. golul produs prin retragerea cabine­ Thun cu formarea noului cabinet a
schimbări în Austria pentru întrega
Era de aşteptat deci, că după tului Badeni, pănă-ce va veni un produs mari îngrijiri nu numai în
monarebiă dualistă.
publicarea nouelor ordonanţe minis- alt ministeriu c’un program politic tabăra Germanilor din Austria, ci
teriul Gautsch va încerca se vadă bine definit. Fi-va acesta viitorul şi între Unguri. Temerea, că ârăşî
cum o va putâ scote la cale cu aju­ ministeriu-Tbun? Orî stăm faţă ârăşî s’ar pută face un esperiment fede-
torul lor şi ce posiţiă vor lua Ger­ cu unul din nesfîrşitele -esperimente ralistic, este mare, şi „Peşti Naplo" Din Austria.
manii şi Cehii faţă cu ele. de caracter provisoriu? s’a şi grăbit a-i da espresiune es­ „ Wiener Zeitung a publicat în 5 Mar­
a
In loc de acâsta inse cabinetul Aici se concentrâză totă gravi­ clamând: „Unde ar ajunge lucru­ tie nouele ordonanţe de limbă pentru Boe­
Gautsch şi-a dat demisiunea, ca şi tatea situaţiunei, şi astăcfi numai rile, decă în Austria s’ar realisa pro­ mia şi Moravia, datate dela 24 Februa­
când din capul locului n’ar fi inten­ combina putem pe basa celor ce le gramul, ca punctul de greutate al rie 1898.
ţionat mai mult, decât a da gata seim despre personalitatea şi rolul puterii legislative se se străplânte Prin aceste ordonanţe Boemia se îm­
nouele ordonanţe şi a conchiăma politic al viitorului ministru-preşe- în dietele provinciale şi astfel se se parte în trei teritorii de limbă cu oficii
„Keichsrath“ul, lăsând t6tă grija dinte, în legătură cu cele ce s’au creeze un federalism, în care Slavii curat cehice, curat germane, şi mixte ger-
muncei, ce-1 mai aştepta de aci în­ petrecut pănâ acuma în Austria. şi clericalii ar juca rolul decisiv? mane-cehiee. Limba oficială a fiă-cărui cerc
colo, în sarcina succesorilor sei la Cine e contele Francisc Thun Ce s’ar alege din dualism şi din po­ se stabilesce după datele recensemântului
guvern. şi care este politica lui ? litica esternă concepută în spiritul poporaţiunei; mixte sunt acele comune seu

FOILETONUL „GAZ. TRANS.„ besce. Simţul acesta, pe care nu l’a mai şi când se întâlnia eu cunoscuţi dicea ade­ sciea, ce are de făcut. Acum se gândia nu­
avut în viaţă, s’a născut şi s’a desvoltat sea : „Asta nu mai e de suferit e revoltător !“ mai, cum să-şî pună mai grabnic tote la
(3) repede în el, făcând minuni — a sguduit Der cu tote acestea inima lui nu s’a re­ cale, ca să nu piardă nici un moment. A
Pagini din istoria resboinlni şi deşteptat pe Bacalin. voltat, n’a sângerat. Faţă de tot ce — după pierdut destul de multe... Omul, care a ui­
Etă — aici e viaţa, aici este tot, ce espresia birjarului — se întâmpla cu n ai tat dintr’odată tot ce-1 chinuia, adui’mi li­
slavo-turcesc. căuta el înzadar! Se credea nenorocit, vred­ noştri el se purta, ca şi faţă de ceva forte niştit şi cu bună disposiţiă...
a
nic de compătimire. El, omul independent îndepărtat, care n’avea nimic comun cu
(Naraţiune, de G. Veririgen.) IV.
şi cu stare dinaintea căruia nici un drum viaţa lui interioră. A fost călătorit din Pe-
(Urmare.) A doua efi diminâţa începu a-şi face
nu era închis, nu putea afla în viaţă nici tersburg, şi a dat şi prin Moscva, a pe­
Reîntorcându-se acasă din grădina De- scop, nici muncă, îşi pierduse cu totul te­ trecut la sat şi pretutindeni; der în tot pregătirile. Paşaport îşi căpăta fără de nici
midov, multă vreme Bacalin n’a putut să renul de sub piciore... Şi fetiţa acesta, acest locul a audit aceleaşi lucruri. Ba chiar şi o greutate. Directorul cancelariei, care eşise
se liniştescă, ci umbla agitat prin odaiă neespert copil cu gândirea şi inima ei să- espresia despre „ai noştri“ n’a audit’o în- din odaia de lucru a „autorităţii mai înalte",
în sus şi ’n jos. Ce s’a întâmplat cu el? nâtosă i-a spus ce trebue se facă, cum tre- tâiaşl dată, ţăranii dela sate vorbiau tot ca să raporteze despre cererea lui Bacalin,
Ge-i cade lui atât de greu, de ce-i aşa de bue să trăescă pentru el şi pentru alţii: aşa. Pănă acum însă el nu observase, nu făcu o mişcare mult promiţătore spre uşa
trist, ca şi când l’ar fi ajuns o mare cala­ da, el, ajunse oblu la calea dreptă, şi cât de înţelesese mişcarea, ce din cli în (fi l pro­ închisă.
ua
mitate? Der etă, că scose din buzunar fo­ fericit pote acum, ce lumină şi bucuriă pote porţii, tot mai mari. Numai în acest mo­ — Contele doresoe să te vadă, dise
tografia N&taliei Alexiewna şi o privesce fi în inima lui!.... „I-au bătut!... Ei, mulţă- ment a înţeles’o şi a simţit’o, şi deja nonă el c’un ton binevoitor. „Eu nu l’am vedut
w
lung. Fotografia nu este decât o palidă mită lui Dumne4eu! — aceste cuvinte îi gândiri, nouă sentimente îl cuprinseră cu de doi ani" — îşi va fi <fis Bacalin întrând
imitaţiă a figurei strălucitore, senine şi veniră în minte lui Bacalin. In iritaţia, ce-1 forţă neobieîmiită. pe uşa uriaşă, ce i-o deschise servitorul.
pline de viaţă a modelului viu. Bacalin stăpânia, s’a ridicat şi din nou începu să Ceea ce înainte i-se părea străin şi Contele şedea la birou, în mijlocul
n’avea nevoie de mai mult — fantasia lui se plimbe prin odaiă, frecându-şî nervos mâ- departe, de-odată îl atinse de apropo. Ea, unui morman de acte şi hârtii. Tocmai
suplini desenul defectuos. Repede, forte nile. Unde a fost ore pănă acum, de n’a debila faţă, a lăsat totul, a jertfit tote şi acum sosise din străinătate, dela băi, şi
repede îşi aduse aminte de tote mişcările, înţeles, n’a vedut nimie? s’a dus se îndure calamităţi, să obosescă avea mult de lucru. Se ridica, întinse ami-
de surîsul şi de orî-care cuvânt al ei — şi Dela primul moment al începutului şi să împlinescă o modestă chiămare. Ni­ cabil mâna lui Bacalin şi-l învitâ să şedă.
inima i-se întrista tot mai mult. Chipul luptelor slave, a cetit regulat ch are l©> a meni n’a sfâtuit’o la acesta. S’a dus ore — De mult, forte de mult nu te-am
fetei par’că crescea înaintea ochilor sei. discutat evenimentele tocmai aşa ca orî şi numai singură? Der nu se duce fiă-cine, vădut, Nicolai Stepanici. Cum îţi merge
Începu se se alipescă cu întreg sufletul de cine, ba a subscris o sumă destul de con­ care pote,' care inimă sănetosă are şi ale cu sănătatea? Pare că a-i fi palid? VoescI
acestă figură drăguţă şi strălucitore. Câte­ siderabilă pentru comitetul slav. A cetit şi cărui mâni nu sunt legate de împrejurări? se te recreezi... pentru Dumnedeu... pentru
va minute încă — şi s’a convins, că o iu- a aucjit despre barbariile contra Bulgarilor Câte-va momente încă, — şi Bacalin Dumnedeu!...