Page 86 - 1898-02
P. 86
Pagina 2. GAZETA TRANSILVANIEI Nr. 42—1889.
r
eercurî, unde la recensement cel puţin a hotărît a răspunde, că Associaţiunea ţreste estetic o înrîurire dintre cele mai binefă- cambiale şi civile, profesor ordinat
patra parte a locuitorilor s’au mărturisit tot nu a mijlocit ajutore seu stipendii şi cătore asupra cercurilor celor mai largi. al dreptului civil, ţmofesor îndreptăţi^
al dreptului privat ung., membru a
1
ca Cehi seu Nemţi. că, afară de aminti ajutor anual dela Der este Augustă Domnă în cercul
comisiunei ,esaminăt6re pentru esa-
In ţinuturile curat germane dela func „Transilvania", nu a primit dela nici o de activitate literar al Vostru un teren, menul I, şi II. fundamental, preşe
ţionari nu se pretinde cunoscinţa limbei altă societate din străinetate ajutore său care stă într’o înrudire strînsă cu activitatea dinte al comisiunei pentru esamenul
cehice, şi aşa n’au să înveţe nemţesce nici stipendii. scienţifică şi care pentru noi Maghiarii are de stat, fost decanul facultăţei iuri
funcţionarii c.eliî din cercurile curat cehice. Aceste date, ce le găsim în procesele o deosebită însemnătate. Căci Majestatea dice ş. a. Rector al universităţei reg.
ung.
In cercurile mixte se cere cunoscinţa am verbale ale şedinţelor comitetului publicate Vostră, ocupându-Ve cu multă stăruinţă şi
Dr. Frohlich Isidor m. p. doctor al
belor limbi. în „Transilvania", vorbesc destul de elocuent. cu adunarea şi prelucrarea cântecelor po
sciinţelor filosofice, profesor în sciin
Oficiile superiore de apelaţiune vor pulare românescl, Ne daţi prin acesta în ţele fisicale teoretice şi profesor în
funcţiona în ambele limbi fără deosebire Universitatea din Budapesta şi mână o chee preţiosă la înţelegerea vieţei dreptăţit al sciinţelor fisicale esperi-
Moravia întregă este considerată, ca spirituale a numerosei populaţiunl de na mentale, membru în comisiunea de
ţeră cu limbă mixtă. In cercurile curat ce Regina României- ţionalitate română din patria nostră, Un stat esaminatore pentru profesori, mem
bru al academiei de sciinţe ung., doc
hice şi mixte din Boemia se introduce limba garia.
Rectorul Universităţii din Bu tor de onore al Universităţei din
cehi că şi ca limbă 'de serviciu intern. In Suntem fericiţi a Vă pute aminti la
dapesta ne adresdză în limba ro Glasgow ş. a. ş. a. decanul şi preşe
Moravia însă nu. acest loc, că Majestatea Vostră a prelucrat dintele facultăţei filosofice. —
mână, următorea scrisbre:
Ordonanţele susţin principiul unităţii în marea Sa operă poetico-dramatică toc
ţării boeme. Onorate d-le Bedactor! mai subiectul uneia dintre cele mai frumose
*
Cu deosebită stimă viu a Vă ruga să bucăţi ale poesiei nostre populare jR evisuirea leg ei de pressă. Mi
In acelaşi număr foia oficială publică
binevoiţi a publica în preţuitul cliar al In afară deci de stima personală cea nistrul unguresc de justiţiă Erdcly a însăr
patenta împărătescă prin care se convocă Domniei Vostre alocuţiunea mea inscris mai profundă, în deosebi şi mai cu semă cinat pe diaristul guvernamental Kenedy
„Reichsrath"-ul pe diua de 21 Martie 1898 transpusă Majestăţei Sale Reginei României.
aceste au fost meritele literare, cari au de Geza, redactor la „Peşti Hirlap", să pre-
în Viena, şi se numesce totodată presidiul B u d a p e s t a în 28 Februarie 1898. terminat Universitatea din Budapesta, cea gătâscă un proiect de lege nou despre
camerei seniorilor.
Dr. Herczegh Mihăly, mai veche, cea mai înaltă şi cea dintâiu pressă. Este sciut, că noua reformă intro
* rector magnific.
instituţiune de cultură din Ungaria să pro duce în legea de pressă sistemul censurei.
In noptea de Sâmbătă spre Duminecă clame cu mare însufleţire şi în unanimitate Prin ea, responsabilitatea nu cade numai
Majestate /
s’a făcut cunoscută primirea dimisiunei ca pe Majestatea Sa, Elisaveta Luiza Ottilia, asupra redactorului responsabil, a autorului
Augustă Domnă!
binetului Gausch şi numirea contelui Thun Regina României, de doctor de onore al şi a tipografului, ci şi asupra întreprincţăo-
In dilele din urmă ale lunei Septembre
de Hohenstein. ca ministru-preşedinte, în facultăţei de filosofie, înaintând acestă di rului, seu editorului de cliar. — Minunat
patria şi capitala nostră au avut însemnata
sărcinat tot odată eu formarea noului ca plomă prin o delegaţiune. progres al ideilor liberale !
onore să fie visitate de o Augustă personă
binet. Bine-voiţî Majestate a primi din par
împreună cu soţul Ei regal, care atât de
tea Universităţei din Budapesta, cea mai
astă-dată, cât şi cu mult mai înainte a dat Turcia se pregătesce. r Kolnische
Sistemul, de suspiţioncire şi As- veche şi cea mai înaltă instituţiune de
mereu dovedi de dragostea Sa pentru li Zeitung primesce din Cetinje seirea, că
a
sociaţiunea. N’a trecut încă anul de când cultură maghiară, omagiile cele mai res-
terele maghiare şi mersul vieţei nostre după infox’maţiunl sosite din Scutari o mul
guvernul unguresc a venit cu monstruosa pectuose ale literaturei şi culturei maghiare.
artistice. ţime de expeditori pentru armata turcescă
sa pretensiune, ca să se ştergă din titlul Al Majestăţei Vostre
Simţemintele aceste distingetore ale au primit ordin se se îngrijescă urgent de
Associatiunei nostre literare culturale cu
Majestăţei Sale reginei Elisaveta Luiza umilit serv a trimite provisiunî suficiente unei armate
vântul transilvană, pentru ca ast-fel să se
Ottilia a României sunt pentru noi cu atât Dr. Herczegli Hihaly m. p. de 16,000, ce va pleca în Albania. Fote
delăture orl-ce suspiţiune faţă cu tendin
mai măgulitore şi onoratore, cu câtMajes- rector. provisiunile de cereale au fost cumpărate pen
ţele acestei societăţi" — şi etâ că 7 luni
tatea Vostră sunteţi nu numai zelose, ci tru armata turcescă. Seirea acesta a causat
după confirmarea nouălor statute, guvernul Noi, rectorul şi cea mai însemnată şi
tot-oda’tă una dintre cele mai de valore, mare amărăciune în Muntenegru, deore-ce
se legă acum din chiar senin de ajutorul mai vestită Universitate de sciinţă reg.
mai sublime şi mai de frunte muncitore se crede, că pregătirile turcesc! sunt în
anual de 400 fi. ce Associaţiunea îl pri- ung. din Budapesta.
spirituale ale literaturei moderne. dreptate contra mişcărei montenegrine din
mesce din 1878 dela societatea „Transil Salutam cetitorml!
Scrierile beletristice ale Majestăţei Albania, despre care este sciut, că stă în
vania" din BucurescI, cu scop de a-1 îm
Vostre de un efect dintre cele mai mora- Fiind-că Majestatea Sa, Elisaveta Luiza legătură cu agitaţiunile bulgâfescl în Ma
părţi după propria ei chibzuinţă între în
lisatore au devenit forte apreciate în Ottilia, regina României, prin publicarea cedonia, cari neliniştesc Porta în mare
văţăcei meseriaşi români dela noi. Scopul
literatura universală şi V’au făcut şi pănă opurilor Sale literare beletristice şi-a câş măsură.
este să se suspiţioneze din nou Associa
acum numele neperitor şi strălucitor ves--‘ tigat merite neperitore şi tot-odată a do
ţiunea.
tind splendore spiritului şi mintei Majes cumentat prin acesta cunoscerea sciinţelor Germanisarea Polonilor. Puter
In Decemvre a. tr. primarul Sibiiului tăţei Vostre. artistice şi filosofice în modul cel mai es- nica împărăţiă germană, locuită de aprope
a cerut dela Comitetul Associaţiunei in- Stăruinţa însufleţită der, cu care Ma- celent şi în felul acesta a împodobit ma- 50 milione supuşi germani, nu pote suferi
formaţiunî despre amintitul ajutor. In Fe jestatea Vostră V’aţI îndeletnicit aşa di- jestosul Său nume cu cea mai profundă câteva sute de mii de Poloni şi face tot.
bruarie primăria a provocat din nou Comi când din frageda copilărie încă de a Vă stimă: Noi, respectând cu omagialitate aceste posibilul ca să-i germaniseze. Acţiunea în
tetul să răspundă la următorele carac ocupa cu diferitele ramuri ale poesiei şi virtuţi şi eruditatea dovedită în sciinţele direcţia acesta a pornit’o deja Bismarck
teristice întrebări: 1) pe ce basă a mijlocit recunoscinţa de obşte, ce însoţesce de re de arte frumose şi filosofice, pe M,ajestatea pe când era cancelar, fără de a ţine semă,
Associaţiunea stipendiu lui luliu Fogaraşi ? gulă stăruinţa de fier, nu dobândesce în Sa regina Elisaveta Luiza Ottilia, ca semn că lumea cultă îl va judeca. C’un fond na
2) xnijlocit’a Associaţiunea şi alte asemenea semnătate înaintea prietinilor şi cultivato al respectului nostru deosebit, din voe li ţional de 50 milione mărci Bismarck a
ajutdre seu stipendii? 3) şi dela cari so rilor poesiei prin înalta Vostră posiţie de beră o am ales, proclamat şi declarat ca cumpărat tote proprietăţile Polonilor din
cietăţi din străinătate şi pentru cari persone? regină, ci prin acea putere divină lăuntrică, doctor de onore la Universitatea nostră în Posen şi Prusia sudică, le-a parcelat şi
Comitetul a decis a răspunde, că As care Vă este înăscută ca o însuşire perso sciinţele de arte frumose şi filosofice. Despre a colonisat pe ele ţărani germani. Po
sociaţiunea n’a mijlocit, ci a conferit acel nală şi care nu pote fi învăţată dela nimeni. ce ca dovadă i-am estradat dimploma de lonii s’au apărat c’o rară statornicie şi,
stipendiu pe basa unui concurs public din Poesiile, poveştile, romanele şi drama onore provădută cu subscrierile obicinuite înfiinţând bănci, au susţinut putex-nic con
suma de 400 fi., ce ’i s’a pus la disposiţiă Majestăţei Vostre arată o însuşire atât de şi întărită prin sigilul mai mare al Univer curenţa germană, au cumpărat înşişi pro
din partea societăţii „Transilvania". Pe basa particulară a spiritului Vostru înalt, o sim sităţei nostre. prietăţile conaţionalilor cufundaţi îxi da
statutelor Associaţiunea are drept atât de ţire atât de nobilă şi un gust atât de fin, Budapesta, în 13 Octombre anul 1897. torii şi au răscumpărat o mare parte din
a primi donaţiuni, cât şi de a împărţi sti încât ele au avut atât din punctul de ve Dr. Herczegh Mihăly m. p. doctor acele, cari ajuxxseră în mâna Germanilor.
pendii. La a doua şi a treia întrebare a dere moral, cât şi din punctul de vedere în sciinţele iuridice, advocat în legile Guvernul german e neplăcut atixxs de aceste
Contele vorbia repede, accentuâxxd era îxitre dânşii. Acum după ce îşi spuse său. Acesta era om cu mare influexxţă, asta câletoriă te-ai reîntors ? îl întreba ea dân-
viu tot cuvântul cu simplitatea şi bună unuia intenţia de-a merge în Serbia, omenii însă nu-1 interesa pe Bacalin, care pănă du-i mâna.
voinţa, care erau o însuşire a lui şi care aceştia îl încunjurară ca pe un vechiti acum n’a solicitat protecţia nimănui. Tot — Din drum, Lisa şi în drum, răs
adese-orî aducea în perplexitate pe tinerii amic. ce avea dela acestă familiă, era primirea punse Bacalin sărutându-i mânuţele.
funcţionari. In decux-sul conversaţiei eşi la ivelă, bună ce o întâmpina tot-deuna în sinul ei, — Da! Ai fost la s a t . . . Ei, şi acum
Mxxlţămesc, Escelexxţă! dise Bacalin. că tocmai cu câte-va minute înainte de şi atât mătuşă-sa cât şi copiii îl tractau cu încătrău mergi? Erăşî în străinătate? La
Sunt destul de sănătos şi nxx cer concediu venirea colegului, s’au decis de-a oferi atenţiune şi iubire. Decă nu şi-ar lua adio Paris?
pentru a-mă recrea .. Aşi doxd să xnă duc două la sută dixx lefa lor pentru causa Sla dela ei, toţi i-ar face imputări, s’ar supăra — A-i gâcit’o, da, în străinătate,
în Serbia. vilor pănă la sfîrşitul răsboiului. Câţx-va au cu tot dreptul. Nu, dela denşii tx’ebue se-şl însă nu la Paris, ci în Serbia... Voiu fi
Contele îl privi cu mirare. iscălit şi mai mult. iee rămas bun... voluxxtar...
— In Sex’bia? ah? Ce-i, nu cumva — Intr’adevăr te invidiez, dise unul. Peste vai’ă unchiul seu petrecea în Lisa tocmai voia să rîdă, der privind
vrei să te baţi? Decă n’aşx ave copii şi nevastă, aşi merge Petex'hoff. Era o frumosă di de Duminecă; în faţa lui Bacalin, vădu, că nu-i glumă.
— Vreu îxxtr’adevăr să mă bat, Esce- şi eu. de sigur va ave ospeţî. Decă va merge — Nicolai! tu —voluntar? Iartă-mă,
lenţă, dise Bacalin suridend. Pe faţa lui Bacalin abia putu eşi dixi birou. Co înainte de prând, de sigur va fi reţinut la der nu-o pot crede... Vox’bescI serios?
însă se ivi în momentul următor o trăsă legii îl însoţiră pănă în coridor şi-i strîn- masă. Mai bine va fi de se va duce cu Te-ai hotărît ? w.. O vei face ? . . .
tură mai seriosă. Contele, atent, observa geaa mâna; unii dintre ei erau cu desă trenul dela 6 ox-e d. a. Apropiându-se de — Astfel de lucnxrî nu se obicîxiuesc
acesta şi începu a vorbi în alt ton. vârşire mişcaţi. Der şi în sufletul lui se veranda vilei zidită cu gust rusesc, Bacalin a-se descoperi decât după o seriosă deci-
— Mi-ar plăce să vorbesc cu d-ta, deştepta un sentiment trist şi vesel tot s’a convins, c’a avut dreptate în presupu siune. Mâne deja voi pleca şi de aceea am
Stepanicl. Nicolai... dâr vedl cât lucru am! odată, şi cu sinceră afecţiune reîntorse strîn- nerea sa, că va afla ospeţî la uxichiu său. vexxit se-ml iau adio dela voi.
Du-te numai... Dumnedeu să-ţi dea tot bi gerile de mână. Din verandă se pute aucli conversaţia viuă — Nu înţeleg, nu înţeleg! dise Lisa
nele... du-te cu Dumnedeu... Câştigarea paşaportului nu-i făcu nici a mai multor persone. De după perdelele mirându-se. Este adevărat, că trebue să
Bacalin se scula de pe scaun şi se o greutate, putea să plece chiar şi a doua lăsate eşia fum de ţigară, care se lăţia în dăm ajutor, e imposibil de-a nu ajuta__________
depărta. In birou, unde i-se făcu paşapor di. In oraş nu-1 mai reţinea nimic. Dintre cet printre tufiş în aerul liniştit şi rourat. la noi se şi fac mereu colecte... apoi iau
tul, se adunară câţl-va colegi de-ai lui. Ii cunoscuţii mai de-api-ope mulţi se duseseră Bacalin mei'gea pe cărarea grădiuei, mereu recruţi, facem scame, der ca să
cunoscea forte puţin, căci nu obiclnuiau pe la sate. Bacalin însă sciea, că nu-i este când etă că alei'gă spre el o fată tînără şi mergi însuţi! voluntar!... Ce fel de vo
să schimbe decât câte-va cuvinte şi o strîn- iertat să se depărteze înainte de ce şi-ar sveltă. Ex’a nepota lui, Lisa. luntar va mai fi şi din tine, Nicolai? Tu
gere de mână cu ei. Nici o intimitate nu fi luat rămas bun dela familia unchiului — Nicolai, ce te aduce aici? Din ce nicl-odată n’ai fost îxi răsboiu, ba nici că
/
