Page 87 - 1898-02

Nr. 42—1898. GAZETA TRANSILVANIEI Pagina 8.

resultate ale Polonilor, der totuşi nu re­ Fundaţiune. Cetim în „Biserica şi în urma amestecului necompetent al Jida­ Qiua de 4 Martie aşa der are pentru
nunţă la planul germanisării Polonilor. In Şcola“: Ereditorea răposatului asesor şi re­ nilor în afacerile statului, disposiţia naţiunei Italieni mai mult o însămnătate simbolică,
adunarea imperiului dela 3 Martie din Ber­ ferent şcolar din Arad Dr. Gr. Popa, Ana francese pote se devină fdrte periculosâ pentru întru cât adecă în acea 4i s’a întâmplat, că
lin guvernul a făcut să se voteze un pro­ Popa, a făcut în amintirea răposatului ei toţi Jidanii din Francia. dinastia de Savoya şl-a identificat sortea cu
iect de lege, prin care se ridică fondul de frate o fundaţiune de una miiă florini cu tendinţele italiene naţionale şi de unitate.
espropriaro în Posen la 100 milione mărci. meniţiunea, ca interesele să se întrebuinţeze
Serbare m Roma.
Deputaţii poloni au protestat contra pro­ pentru ţinerea unui parastas în fiă-care an
— Amintirea dilei de 4 Martie 1848. —
iectului, — der fără resultat. Singur cen­ în biserica din CampanI, precum şi pentru ULTIME SOIRI.
trul catolic şi radicalii au fost pe partea scopuri scolare-culturale. In Roma, capitala Italiei, s’a făcut la
lor. — Nu-i vorbă, Ungurii „noştri au dela 4 Martie n. o serbare în amintirea procla­ BucurescT, 6 Martie. Numai ieri
u
Coloniştii români din Moravia. Din Mo-
cine învăţa şi cu cine a-se apăra când e mării constituţiei piemontese înainte cu 50 sera târeţiu s’a terminat procesul
ravia guvernul român a primit cereri dela
vorba de magbiarisare ! de ani. duelului Filipescu Lahovari. D-nul
vechi colonişti Români, despre cari mai
Dimineţa la ora 8 clopotele din Ca- Nicolae Filipescu a fost condamnat de
întâii! a scris regretatul Marţian, de a li-se
pitoliu au vestit începutul festivităţilor. La 6 tribunal pentru delictul duelului la
da pământuri în Dobrogea, unde ar dori se
SUIRILE DILEI. fondeze câte-va sate românesc!. Cererea lor, ore regele Umberto, călare, însoţit de contele 6 luni încMsâre. Martorii în duel au fost
) de Turin, de ministrul de răsboih şi de cu toţii achitaţi.
4ice „Drapelul", cu anevoe va fi realisată,
— 28 Februarie v. ataşaţii militari străini, a plecat în fruntea
căci se cere o anumită lege, deoreee pănă
Ministrul Wlassics şi serbarea dilei de statului-major la Esplana de del Macao,
adî ei nu sunt cuprinşi între Românii, cari,
11 Aprilie. Ministrul unguresc de culte şi unde a luat revista trupelor. Regele a fost IVSulţămită publică.
după Constituţiune, au privilegiul simplei
instrucţiune a dat o circulară cătră toţi obiectul unor mari ovaţiunl. Regina încă
recunoscerl. Subscrisa familia roga pe sti­
directorii dela scolele de stat, confesionale era de faţă în trăsura curţii. Părechea re­
matul public din Blaşiu, precum şi
şi comunale, în care dispune asupra săr- Budapesta — cuib jidovesc. Ne adu­ gală s’a dus apoi pe Piazza del Indepen-
pe toţi pretinii şi cunoscuţii, se pri-
bării de 11 Aprilie. Ministrul ordonă, că cem aminte, că unele foi unguresc! au dansa, ca să fiă de faţă la retragerea fes­ mâscă sincera mulţămită pentru sim­
u
de aici înainte să se serbeze în scole diua scris mult şi de repeţite-orî, că archidu- tivă a trupelor. n Evviva! nesfîrşite resu-
ţămintele de condolenţă manifestate
acesta, care însă decă cade în 41 de Du­ cele Otto se va stabili permanent la Buda- nară la adresa familiei regale şi a trupelor. din incidentul trecerei la cele eterne
u
mineca seu de alt^ sărbătore, atunci me­ peşta. „ Arad es VideJce publică acum o no­ După acesta Majestăţile Lor s’au reîntors a iubitului şi neuitatului fiiu respec­
moria ei treime serbată în altă di ce ur- tiţă, care se referă la balul curţii, ce s’a la Quirinal în jurul căruia era adunată o
tive Irate, Emil, întâmplată în 13
meză. Serbarea constă în aceea, că unui dat în Buda şi la care a luat parte şi ar- imensă mulţime de popor, care i-a făcut
Februarie.
dintre membri corpului didactic ţine un chiducele Otto. In nătiţa acesta se dice, mari ovaţiunl.
discurs despre legile aduse de dieta din 48 că o damă din societatea înaltă a folosit La 3 ore d. a. s’a ţinut în Oapitoliu B l a ş i u , 4 Martie n. 1898.
şi sancţionate la 11 Aprilie, apoi va vorbi ocasia de a-şl esprima înaintea archiduce- o adunare festivă, la care au luat parte Familia G. Muntean.
despre isprăvile unguresc! din 15 Martie, lui însufleţirea „patriotică" asupra planului, senatorii, deputaţii, primarii oraşelor mai
despre proclamarea libertăţii pressei, şi a după care el (archiducele) se va stabili în mari din regat, miniştrii, secretarii de stat,
egalităţii de drept, er tinerimea va cânta Budapesta. La acesta archiducele a răs­ corpul diplomatic, notabilităţile dela curte,
D I V E R S E .
•cântece patriotice şi va debuta prin decla- puns: „Keine Idee! Es falit mir gar niclit precum şi autorităţile civile şi militare.
u
maţiunî. Ordonanţa-circulară a lui Wlassics ein, mich in so Juden Nest hineinsu setzen . După presenţa părechii regale, podesta Anutimpul în 1898. Conoscutul meteo­
■este aplaudată de întregă pressă maghiară. Pe românesce: „Nici vorbă! Nici că mi-a Romei a cetit o adresă de felicitare şi rolog Reihard E. Petermann, deja de un
Acesta e tot aşa de firesc, pe cât de fi- trecut prin minte de a mă stabili într’un omagiu, primită cu mare însufleţire. Re­ lung şir de ani adună datele privitore la
u
răscă va fi nemulţămirea ce-o va produce astfel de cuib jidovesc — cum e Buda- gele a răspuns, că în acestă memorabilă anutimpurile fiă-cărui an, făcând apoi din
ea în sînul naţionalităţilor nemaghiare, că­ peşta. 4i, gândul îi sboră la înaintaşii lui stră­ acele conclusiunl la anutimpurile anilor
rora li-se impune astfel o serbare cu ca­ buni şi la părintele patriei, cari au început viitori. Astfel în restimp 122 de ani, adecă
Proclamaţia socialistă. Conducerea par­
racter şovinist maghiar. şi au sfîrşit opera renascerei naţionale. dela 1775 pănă la 1897, în patru-4ecl de
tidei social-democrate din Ungaria a dat
se
„V’am chiămat în Capitoliu — 4i regele ernî, luna Ianuarie şi Februarie au fost
o proclamaţiă, care a fost împărţită în
Sfarea archiducesei Stefania s’a schim- — de unde putem admira frumseţile ce­ domole, ca şi în anul acesta. In cei 40 de
'bat de-odată în forte rău. ţ)iua de 4 1. c. 20,000 esemplare în Pesta şi în 100,000 tăţii eterne, opera a două civilisaţiunl, cari ani în 13 ani primăvara şi vara, numai
•o petrecu archiducesa-văduvă destul de bine esemplare în întregă ţera. Proclamaţia e din Roma au luminat lumea, şi putem câte o lună-două, au fost'domole, în 9 ani
şi medicii sperau, că boia e pe cale de a scrisă în ton forte aţîţător. Ea înjură/gu- mulţămi lui Dumne4eu, care a voit unita­ câte trei luni, pe când în 18 ani câte 4
se ameliora. Peste nopte însă starea archi- vernul, aţîţă la revoluţiă şi dice, că con­ tea Italiei, ca patria să fiă mare şi fericită. pănă în 6 luni au fost domole. Datele
ducesei a devenit pe neaşteptate cât se ducătorii espulsaţî vor purta tăciunele miş- Mărirea veche, conform spiritului epocei, a aceste se refer numai la anii dela 1775—
pote de rea, aşa că chiar mediciii curanţi cărei în întregă Ungaria. Proclamaţia es- fost universală, cea nouă e naţională. Cea 1897. A profeţi însă anutimpul anului 1898
nu speră, că organismul fisic al bolnavei clamă: Vom învinge, chiar decă guvernul dintâih a creat Italia, cea de a doua a din datele de pănă acum, "este forte greu.
va pute resista bolei. Archiducesa a fost ar trimite contra nostră pe toţi diavolii născut Roma italiană. Prima a fost opera Deoreee presupunerea, că şi în viitor după
■cuprinsă de-o tuşă estra-ordinar de mare, infernului! Poliţia din Pesta n’a aflat des­ forţei, cea din urmă espresiunea dreptului şi, ernî domole vor urma primăveri calde şi
erau momente când ea nu putea să respire. pre acestă proclamaţiă decât târdiu după ca ori-care drept, aşa şi Roma italiană este veri firbinţî, nu se pote lua ca sigură. Apoi
Medicii s’au vădut nevoiţi a recurge la răspândirea ei. O mulţime de socialişti au neatacabilă. Amintirea acesta sublimă nu ne nici nu-i esebis, că tocmai anul acesta
fost arestaţi, er esemplare din proclamaţiă,
■cele mai estreme măsuri, der înzadar. S’a provocă nici la cucerire, nici la domnire. pote să fiă numărat între anii în cari după
chiămat profesorul XV. Auchentlialer, consi­ cari n’au putut fi trimise, au fost con­ Dreptul modern însemnă fiă-cărei naţiuni ernî domole au urmat primăveri reci şi
lier de curte, care se grăbi a merge. El fiscate.
hotarăle ei. Acest principiu sfânt a realisat veri domole. Să ne întorcem însă numai
însă, vădend periculul, trimise îndată după 14
Preoţimea din Belgia şi politica. Din epopeia renascerei nostre politice . Regele la cei 25 de ani din urmă. In anul 1896
profesorul br. Wiederhofer, care esaminând
Bruxella se telegrafeză, că episcopii bel­ sfîrşi vorbirea sa cu cuvintele: „Legătura —97 erna a fost domolă, pe când ernile
'bolnava, ceru să fiă chiămat şi profesorul
gian! au avut la 4 Martie o consultaţia, indisolubilă dintre casa mea domnitore şi anilor 1886—96 n’au fost tocmai domole,
Dr. Neusser. Majestatea Sa a fost avisat
în care au decis, ca preoţii tuturor diece- viitorul poporului, care se basâză pe ar­ ci tote aspre. Dela 1886—97. opt primă­
■dimineţa despre starea archiducesei. Mo-
selor se fiă opriţi a lua parte la întrunirile monia între idei şi esecutarea lor, şi pe veri au fost reci şi în nici o vară tempe­
narchul se duse îndată la patul ei. Amân­
politice. In urma acesta toţi preoţii au pri­ care an oţelit’o nenorocirile şi faptele glo- ratura n’a trecut peste gradul normal. Din
două plămânile bolnavei sunt în mare aprin­
mit ordine dela episcopii lor să se retragă riose, va fi bastiona de apărare a patriei aceste date putem conchide, că următorele
dere. Faţa archiducesei e palidă-mortală şi
din fruntea Reuniunilor şi societăţilor cu italiene". primăveri şi veri cum vor fi: calde ori
vocea abia ’i-se aude. In tot momentul se
caracter politic. Dela Capitoliu familia regală s’a dus reci? E posibil şi aceea, că vara din anul
aşteptă catastrofa.
la Quirinal în mijlocul ovaţiunilor popora- acesta să fiă răcorosă, dâr e mai probabil
Rectificare. In numărul de Vineri al ţiunei. Dinaintea palatului erau postate că să fiă fierbinte. Dintre cei 25 de ani
foiei nostre, la publicarea suprasolvirilor
Reuniunile cu stindardele lor şi cu musicî, trecuţi din urmă, în 15 ani luna lui Martie
mi te pot închipui în costum militar. făcute în favonfl Reuniunei femeilor ro­ salutând părechia princiară cu strigăte fur- a fost caldă, in anul trecut însă acestă
— Nici eu nu mi-te pot închipui pe mâne din Braşov din incidentul petrecerei tunose de Evviva!“ Regele mulţămi po­
r iună a fost forte răcorosă. Din acâsta pu­
tine ca nevastă şi totuşi te vei mărita şi dela 12 Februarie n. c., s’au străcurat ur-
J porului, eşind pe balcon. tem conchide, că în luna Martie vom ave
.se va alege din tine ... mătorele două erori, pe cari suntem rugaţi * 4ile reci. Luna lui Aprilie, luând în con­
— Vecinie aceste bădărănii? dise a le rectifica: D-nul Magi Tlieodoracliy din Ce s’a jjetrecut în 4iua de 4 Martie siderare, că în cei trei ani din urmă tre­
Lisa cu faţa reproşantă apoi adause: Scii, Bucuresci a suprasolvit 35 franci (nu nu­
în Italia? Regele Garlo Alberto a publicat cuţi a fost rece, în ăst an e posibil să fiă
că tata s’a înduplecat în cele din urmă şi mai 30 franci, cum din erore s’a publicat), noua constituţiă a micului Piemont, ale că­ mai caldă. Mai mult putem spera însă, că
filele aceste voii! colecta şi eu printre os- er d-1 loan Sântu, şef de vamă în Predeal, rei puncte principale sunt: religia catolică în anul acesta vom ave un Mai frumos,
peţii din Peterholf ? ... Aici, dău, viaţa este a suprasolvit 6 fl. v. a. e religiă de stat; celelalte confesiuni sunt deoreee acestă lună dej'a din 1891 n’a tre­
forte monotonă; mie tocmai îmi place dis­
tolerate. Parlamentul constă din Senat şi cut peste temperatura normală. In anul
tracţia de a colecta... Ei, der la ce mai
cameră. Camerile se întrunesc în fiă-care trecut luna Iunie a fost caldă, şi a fost
stăm aici? Să mergem în verandă, acolo
Jidanii contra republicei fran- an. Deputaţii se aleg pe 5 ani. Regele reee în anii 1890—1896. Luna Iulie a-fost
îSe află toţi ai noştri cu ospeţii.
cese. Din Paris se telegrafeză, că baron esecută puterea esecutivă. mijlociu caldă numai în anii 1894 şi 1895;
Lisa alerga înainte şi când Bacalin Alfons Rotschild, căpetenia Jidanilor din După publicarea constituţiei, opinia una August a fost fierbinte în anii 1883
.ajunse dinaintea mesei încărcate cu rnize- Francia, s’a dus la ministrul-preşedinte publică piemontesă ceru tot cu mare in­ şi 1897. Peste tot vară ferbinte n’am avut
lurl şi cafele negre, sciau deja toţi, că Ni- Meline şi i-a declarat, că până acum el şi sistenţă dela rege, să păşescă în fruntea din 1881. Mai potrivit este decă se ia în
■colai se duce ca voluntar în Serbia. A fost grupul lui (sindicatul) au observat neutra­ mişcării italiene îndreptată contra Austriei. ajutor statistica anutimpurilor. Decă luăm
primit forte bine. Femeile şi fetele obici­ litate faţă de actuala formă de guverna- Carlo Alberto, ca să-şi asigure tronul con­ acesta de bază, putem cu multă siguri-
nuite deja de mult cu espresiunea indife­ ment francesă, însă dâcă se vor mai con­ tra curentului republican, declară în 24 tate afirmă, că după erna domolă din anul
rentă şi abătută a feţii sale, îl priviau acum tinua în Paris demonstraţiile antisemite şi Martie răsboiă Austriei. Austria a trăgănat acesta, jumătatea întâia a primăverei va fi
'Cu curiositate. Decisiunea sa o primiră cu ofiţerii armatei vor observa şi pe viitor mult răsboiul. In 23 Martie 1849 însă i-a rece, şi numai jumătatea a doua va fi mai
bre-care mirare, der tot-odată cu cea mai atitudine contrară Jidanilor, el şi soţi îşi succes lui Radetzki să nimicescă la No­ caldă, tot mai caldă, aşa că vara anului
sinceră aprobare, aşa, că însu-şi unchiul vor oferi încrederea şi sprijinul altei forme vară armata piemontesă. In urma acestei c. va fi forte fierbinte.
său, care nu iubia nimic aventurios şi ce de guvernament, care va apăra mai bine nenorociri, regele Carlo ab4ise în favorea
trecea regulele convenienţei, afla şi el vred­ interesele jidovismului. La acâsta Meline fiiului său Victor Emanuel, care încheia cu Proprietar: Mr. Aurel Mureşiami.
nică de laudă hotărîrea nepotului său. a răspuns, că el este esecutorul opiniei pu­ Austria o pace încât-va favorabilă, ajutat
(Va urma). blice francese, er d-1 baron să nu-şi uite, că fiind mult de Anglia. Redactor responsabil: Gre^oriu maior.