Page 89 - 1898-02
P. 89
,6aieia" iese in M-care ii.
ji HîOin?.î Auouaiiumie psairn Aasiio-Dugana:
pJaţ» am Ift>. 30. Pe an an 12 fl.. pe seso ioni
Utifl.wr! naţnmnnt* an ?j 6 fi., pe trei luni 3 fl.
rKmw;, iii'.aţiimî':*. »',a s« N-rii de Dumlnsoă 2 îl. pe an.
Pentru România sl străinătate:
INSERATE se primose- !n ftdml-
..i&t?ftţiens în SEnţo'v ifl ia ux- Pe un an 40 franol, pe ?Ase
.r. St6rol« Blrsurl de nn^Tîdu":: iunl 20 fr., pe trei luni 10 fr.
in. Tiene,: X. Ouktt, Padrwtr.’» N-rii de Duminecă 8 franoi.
3»kaUk. liuaoif Xomj, A. OoptWkt Se prenumără la tdte ofimoie
Haehl'olg'or; Autor. Opptlii. J. poştale din întru oi dic aiară
Drumtrier, în Budapesta: A. T. •î ia dd. aoiectori.
SoiAbtryars, ZrktUin Urmat! în A^uameaiul ţerni Btasoî
Banniesoi: Ag<nue Havat, Muc- administraţiunea. piaţa mare,
«uraale do Koumanie; în Ham- tfirgul Inului Nr. 30 etagiu
b UT&; Jraroltn ct Utbmann.
I.: pe un an 10 fl., pe şese
Preţui Insorţlunller: o- aorio luni 5 fl.. pe trei luni 2 fl. 50 or.
(Ţarmond pe e ooidnă 5 ai. fi Cu dusul în casă: Pe un an
HOor. timbuu ponurc o pnbii- 12 fl., pe 6 luni 0 ti., pe trei luni
eairo. Publioărî mul dose oapă 8 fl. Un eBemplar 5 or. v. a.
Sărită ei învoială. său 15 bani. Atăt abonamen
Reclame pe paţino a 8-a o tele oftt şi inserţiunile sunt
caria 10 oi. seu 80 bani. a se plăti înainte.
Nr. 43. Braşov, Mercuri 25 Februarie (9 Martie) 1898.
Contele Thun şi Ungaria. tragerea lui Gautsch n’ar sta în întrega monarchiă. Este justă teme susţină programul lor, şi dâeâ va fi nece
legătură directă cu tratările din Bu rea Maghiarilor de urmările acestei sar, vor sta în posiţiă pănă când îşi voi
Intorsetura din Viena a produs dapesta, cestiunea pactului remâne schimbări, ce s’a produs dintr’o- vode realisate pretensiunile.
în Budapesta mai multa sensaţiă chiar dependentă de viitârea constelaţiune dată în mod atât de „misterios".
*
decât în Viena. Inse-şî foile guver în Austria şi nu se p6te vorbi de Cq va. fi, ddcă contele Thun nu
Prin cercurile politice din Viena se
nului unguresc constată, că scirea una fără a av6 în vedere şi pe cea se va ţind în privinţa pactului nici
face următorea combinaţiune asupra for
despre demisionarea ministeriului laltă. măcar de angajamentele luate de
Gautsch şi numirea contelui Francisc Cumcă Banffy n’a contribuit în antecesorii sei Badeni şi Gautsch ? mării noului cabinet: Francisc Thun minis
tru-preşedinte ; Ruber justiţiă; Kaizl (Ceh)
Thun ca ministru-preşedinte a venit tru nimic se vină în Viena la cârmă Ungurii au tot ameninţat pe
finanţe; JBărnreiter comerciu; conte JBy-
atât de iute şi neaşteptat, încât a contele Thun, suntem ca şi siguri. Austriac! cu una, cu alta. Fi-vor ei
landt culte ; Welsersheimb armata teritorială;
surprins viu pe Banffy şi partida lui. Tot aşa de sigur este înse, că el va pregătiţi, în cas că n’ar pute suc
Seim, că numai cu o septemână trebui se se înţelâgă acum cu con cede nicî-decum învoela cu Austria, Witteh căile ferate; Khast agronomiă. Mi
nistru pentru Galiţia Jedcsejovitz.
înainte br. Gautsch fusese Ja Pesta tele Thun, deşi acesta pdrtă un nume, se realiseze aceste ameninţări?
Acestă combinaţiă, după cum spune
spre a se înţelege cu guvernul un care în Ungaria nu este agreat şi
o telegramă mai nouă, a aflat aprobarea
guresc asupra cvotei. Unele foi, în deşi, cât pentru persdna lui este pri
u
tre cari şi „Neue fr. Presse , spun vit mai mult ca contrar al dualis Din Austria. monarchului.
acum, că demisiunea ministeriului mului. *
Soirile mai nouă din Viena nu indică
Gautsch stă în legatulă cu cestiunea Foile oposiţionale şi-au şi ma JVoul ministru-preşedinte aus
nimic clar în situaţiunea creată după că
pactului şi că ea a urmat din causă, nifestat deja îngrijirea, că br. Banffy triac, contele Francisc Thun de Hohenstein,
derea ministeriului Gautsch. Dintr’o parte
că Gautsch n’a putut se ajungă la va căuta se încheie şi cu contele este urmaşul unei vechi familii austriaco
nici o înţelegere cu guvernul ungu Thun un compromis în afacerea pac se susţine, că contelui Thun ’i va succede din Tetschen. El are deja o carieră poli
a asigura mersul normal al lucrărilor ‘parla
resc. Cabinetul Gautsch, se (ţice, a tului. Se p6te înse, că se va enunţa tică de aprope 20 de ani. S’a născut în
mentului. Dâcă acesta nu-i va succede, con
luat asupră-i misiunea de-a restabili principiul, ca ceea ce s’a stabilit cu Septemvre 1847. La versta de 27 ani a
tele Thun e recunoscut ca om, care va re
ordinea în „Reichsrath", ca se şî pdtă guvernele anteridre se se susţină. In luat în căsătoriă pe prinţesa Maria Ana
curge la disposiţiunî energice, şi se vor-
continua lucrările, şi de-a resolva tot caşul nu scie omul ce se 4i Schwarzenberg, fiica prinţului Carol. La 1879
ca:
cestiunea reînoirei pactului cu Un este mai delicată şi mai dificilă as besoe, că decă nu-i va fi posibil a garanta a fost ales deputat şi în calitatea acâsta a
activitatea regulată a parlamentului, el va
garia. După ce însă nu avea garanţă tăzi resolvarea problemei interidre devenit membrul clubului Cesky. La 1881
disolva „Reichsrath“-xxl şi va alege depu
sigură de-a pute isbuti faţă cu par austriaco, ori resolvarea problemei a întrat în camera seniorilor mai înainte
taţii noi din dietele provinciale. Prin acesta
lamentul şi nici cu guvernul ungu pactului cu Ungaria? însă a călătorit mult prin Anglia făcând
ar delătura elementele radicale şi prin noul
resc n’a putut se ajungă la o înţele Cine ar pute se înşire aici tote studii profunde asupra raporturilor englese.
parlament contele Thun va face pactul cu
gere în privinţa pactului, şi a consi combinaţiunile foilor unguresc!? Vom In camera seniorilor Fr. Thun a fost ade
Ungaria.
derat misiunea zădărnicită. cita înse ceea ce scrie „Budapestei’ rentul partidei feudale-clericale. Deşi se
*
tt
Acum foile guvernului unguresc Tagblatt , care c[ice: „Astăcjî este mărturisia de german, totuşi combătea pe
declară, că nu cestiunea pactului a ministru-president în Austria „loc- Despre căuşele căderii ministeriului Germanii liberali, sprijinind în acelaşi timp
eausat retragerea ministeriului aus ţiitorul“, care a pledat pentru „în Gautsch circulă combinaţiuni diferite. „Frem- pretensiunile Cehilor. La 1889 a fost numit
triac, că ministrul-preşedinte ungu coronare". In Ungaria înse actualul denblatt" dice, că parte mare în acestă locţiitor al Boemiei. Cehii priveau cu multe
resc nici n’a fost în posiţiă de-a ga guvern face se se anunţe mereu re- cădere a avut guvernul din Peşta, pe când speranţe la activitatea lui, dâr se înşelară
ranta guvernului austriac, că va face visiunea pactului. E vorba, ca opera „Neues Wiener Tgbltt“ o esplică din cause încât-va, deoreee contele Thun dovedi în
se fiă primită o cvotă anumită mai lui Deak se fiă străformată. Dualis interne. Acelaşi diar asigură, că contele noul său post mai multă moderaţiune, de
urcată şi că, în fine, ministeriul un mul şi monarchia sunt în ajunul Thun n’are de gând să facă o lovitură de cât se aştepta dela el. In anii primi ai
guresc n’a avut nici un fel de in- unor crise seridse". stat, însă e recunoscut ca om energic. funcţionării sale ca locţiitor, s’a făcut
fluinţă asupra formărei cabinetului Alte c}i are susţin, că numirea 5*C pactul germano-ceh, la care şi el a avut
în Austria. contelui Thun însemneză resolvarea Din Praga se anunţă, că partida Ge- parte însemnată. Atitudinea lui moderată
Nici că a putut influinţa guver cestiunei boeme şi că în tot caşul hilor-tinerl observă deocamdată atitudine peste măsură a iritat mult pe tinerii-Cehl,
nul Banffy asupra mersului lucruri ea însdmnă o schimbare de sistem. reservată faţă cu noul ministeriu. Mulţi cari l’au şi atacat în curând prin obstruc-
lor în Viena, dâcă, cum s’a consta Este aşa-ddr desfăşurarea crisei dintre ei cred, că vor pută trăi în bune ţiune în dietă, aşa că adese-orl s’a întâm
tat, a fost însu-şî surprins de eveni de faţă în Austria de cea mai mare relaţii cu Thun. Der şi faţă cu noul minis plat, ca contele Thun nici să nu ajungă a
mente. Der chiar şi în caşul, că re importanţă pentru dualism şi pentru teriu, ca şi faţă cu Gautsch, Cehii îşi vor vorbi. La 1896, după lupte lungi şi grele,
FOILETONUL „GAZ. TRANS.„ pare, nu ne prea putem lăuda. Unde gân- el. Noi nu ne putem încălzi aşa uşor, şi cu totul alte lucruri. In sfîrşit aici nu este
descl să mergi: la statul-major, între vo înainte de a lua o decisiune, ne dăm si vox’ba de acâsta... n’am nimic cu laşitatea
(4) luntari, la insurgenţi, ori la armata de linţa a calcula cu eventualităţile şi a ne Sârbilor, cu părerile acestox-a despre Ruşi.
Pagini din istoria r&sboiului liniă? preţui forţele. Nu este permis a risca ni Eu nu pentru Sârbi mă duc, ci pentru în-
— Ce aşi căuta eu în statul-maj or! mic, şi cu tote că se (Şice, că fără risic nu însăşl causa, care i-a resculat şi pe ei...
slavo-turcesc. replica Bacalin. Frumos mi-ar sta acolo, este succes, totuşi, după a mea părere, suc merg simplu pentru plăcerea mea...
fără de nici o pregătire militară ! Eu nu ces nu pote fi fără un calcul temeinic. A Nu-şx sfxrşi gândul, nu voi să se de
(Naraţiune, de G. Veririgen.)
doresc să mă lupt, decât ca ostaş de rând, doua întrebare e : ce folos de cei o mână de clare. Aceşti omeni nu vădură în cuvintele
(Urmare.)
pentru asta mă duc în Serbia. voluntari ai noştri? Gândesc, că ei nu jocă lui,- decât fx-ase gole.
— Ai dreptate, bine faci StepanicI — Ei, der să vedl prietine! Te-ar înaintea fraţilor noştri Slavi, decât rolul lui — Ei, StepanicI Nicolai, dise gene
Nicolai, dise unchiul, salutând pe Bacalin. pute întreba cine-va forte uşor, dâcă pote Don Quichotte; ei îşi rîd de sentimentele ralul ridicându-se de pe scaun, e forte fru
Da, domnii mei, nu putem decât să-l învi- să devină cine-va ostaş fără de veste, când nostre frăţesc!, fiind-că înşişi nu posed ast mos lucru a face ceva pentru ideale. Eu o
diăm; e om liber, nu-1 lâgă nici oficiul, a fost obicinuit la tot felul de como fel de Sentimente. Nu, eu desfătuesc hotă- sciu acâsta, dâr a merge acolo, ca nefă-
-
nici familia. dităţi ? rît pe ofiţerii noştri, deoreee ei merg la când nimic, să cacjx deja în px ima di şi în
— Este adevărat ! observa un general — Şi eu i-am spus’o tot aşa! Pote morte sigură şi fără de folos. In atacuri primul atac, este un nou soixx de sinuci
se
tânăr, cu mustăţi mari şi roşcovan, însă să fiă din el ostaş de rând? (ji Lisa. ai noştri stau înainte... după ei sdrenţuroşii dere. Mult s’a luptat Kiriev... Rajevski...
înaintea mea s’au ivit alte întrebări, şi — Sciu şi eu însu-ml, că aşa ceva e nenorociţi... la primele puşcăturl ale Tur Clarkov s’a dus şi el acolo, şi, în sensul
decă Nicolai StepanicI îmi dă voiă, le voiă lucru greu; se pote, că pentru mine va fi ne cilor s’a sfii’şit cu tote, se opresc şi stau strîns al cuvântului, a cădut în prim®- di...
şi spune. suportabil, că mă voiii bolnăvi, voiă muri, gata să fugă. Ofiţerul rusesc însufleţesce, a-i cetit ?!
— Indatorâză-mă, te rog! răspunse şi încă nu de un glonţ, ci de vre-o răeâlă. merge înainte, îşi închipuesce, că prin esem- — Cum? Clarkov? a cădut! sti’igâ
Bacalin repede, şedând lângă mătuşă-sa, Dâr se pote şi aceea, că voiă suporta tote plul său va încuraja pe ostaşi, le va deş Bacalin îngrozit... Clarkov ? Nici n’am sciut,
care îi oferi loc. şi nu voiă muri. Natural, că decă ne fa tepta vitejia... peste cinci minute însă zace că s’a dus! Clarkov PavlovicI Ivan, a
— Aşi pute începe cu aceea, dise ge cem spaimă înainte, decă nu ne încredem singur acoperit de rănî.*El e ucis, sfâşiat cădut?
neralul, că spiritul e deştept într’adever, în puterile nostre, atunci nici să nu ne du în bucăţi, armata sârbâscă însă, ea şi când — Da, Ivan PavlovicI Clarkov, Clar
însă corjxul e neputincios. Ce viaţă îl aş- cem ; însă eu cred, că între împrejurările nici n’ar fi esistat, nu-şl arată decât tăl kov al nostru! Tocmai acum s’a cetit des
tâptă pe un voluntar în Serbia, scie numai de acum, nu ne este iertat să raţionăm pile ! . . . pre el înaintea d-tale... aici e diarul; Turcii
bunul Dumnedeu! Aici nu este suficientă astfel. — Natural, că tote aceste sunt lucruri l’au sfâşiat în bucăţi...
energia şi voinţa, aici e necesitate de să Generalul surîse puţin. forte triste. Der ore aşa să fiă într’adevăr ? Bacalin se cutremura. Clarkov, ve
nătate perfectă, cu care noi amândoi, se — Vecii, cât eşti de tînăr încă! clise Se pote, că reîntorcându-mă îţi voi istorisi chiul lui tovarăş, uixul dintre cei mai buni,
