Page 9 - 1898-02
P. 9

î »$85«£                                                                                                                                                      „am»  icsg în M-sare, m. '
                                                                                                                                                                             11
                  ti                                                                                                                                                    AMineîie peiiiru Ausno-Dunaut:  1
            ««WS’r, ?5&ţ* bjjsw 2r •;<;•                                                                                                                                 ?e un an 12 fl.. p© $6so J-un 1
                                                                                                                                                                            6 fl., pe iroi luxu 3 fl.
                                    J
              ŞlC'XiUirf ?•?<? «t.'MXv.p ‘ eî >1,
            v:,»*ap. —       ■s -, K-                                                                                                                                     N-rii de Dumlneoâ 2 fl. pe an.
            -.«.Vi-uiifc*                                                                                                                                                   Fostru teâais si stiăutâiaie:
             IS«S!î*TE »■*• y«»0*~ Ş» ftttBH-                                                                                                                             l J e ac na 40 frnno!, pe (jte,
            'Sijfmţlane to ilmţoV ** ls> rfe*                                                                                                                             iaul 20 tr., po trei luci UI fr.
            «âtairalo  iîlroari  Io  ssivssîari:                                                                                                                          H-rii de Duminecă 0 frano'.
              .îa  Vicac:  .f.  Hun-.,  U.'.vsr.-.e:
            Z'-hateh,  Sudulf  Uutts,  i-                                                                                                                                Sa prcnumirâ la tete oilou  - e
            iîaixhfolgeK;  jmtoî»  OffseM  J.                                                                                                                            ptţitaip din intru si din aiaiv
            /hmtedcr,  îa  B-.iclapa9t.ri:  A.  7.                                                                                                                           Si ia dd. coioistori.
            Osiăhtrfurs, JEclafei'* Avvwal; In                                                                                                                           ^■•meatul wîun svas-iT
            3nouroflo£:  Jjcbîs  Usucă.  i!no-                                                                                                                          administraţiunoa.  piaţa  mare.
            •juiaoio da Jfteomame; fca HAm-                                                                                                                             tbrgul  Inului  Nr.  30  stagiu
            ttKS,: iaroi^ <6 Zm6»îijm».                                                                                                                                 I.:  pe  un  un  10  fl.,  pe  şeae
              Fraţii! incerţiunilsr: »                                                                                                                                  luni o fl., pe trei luni 2 fl. 50 or.
            ,r*rmond pe « ooldaii 8 s»*, p                                                                                                                              Cu  dusul  în  casă:  Pe  un  an
            •S&MS. îimWB pe»s.TU o paMÂ-                                                                                                                                12 fl., pe fi luni 8 ll., pe trei luni
                Publicări raaj dase du?S                                                                                                                                3  fl.  Un  esemplar  o  or.  v  a.
            '.srifă şi învoială.                                                                                                                                        sbu  15  bani.  Atât  abonamen­
              cleoitima pe p&s’ias * 0-a o                                                                                                                              tele  cât  şi  inserţiunile  sunt
            awciă 10 or. «ba 30 baai,                                                                                                                                       a se plăti înainte.
          Nr. 25.                                                   Braşov, larţî-lercun 4 (16) Februarie

                                                        nici  trei  regimente  nu  vor  fi  de  ajuns  vâry  fiind  în  lucruri  delicate  si  în  mo­  spiritelor,  şi  celeritatea  cu  care  s’a  lăţit
                                                        ca  să  facă  ordine,  dise  cu  voce  tare:  mente  critice  întrepretul  guvernului  înain­  ea  în  păturile  inferiore  ale  populaţiunei,
                Guvernanţii  din  Pesta  cu  poli­      „Acesta  încă  nu  este  mijlocul  potri      tea   Cordnei....   Intârdiarea   sancţionării   a  surprins  în  mod  deprimător  clasa  pro­
          ţaii  lor  secreţi  caută  proclam  aţi  unî  vit  pentru  lecuire.  Eu  vă  pot  spune             .proiect  ar  însemna  începutul  unei   prietarilor  mai  mari  şi  a  funcţionarilor  din
          revoluţionare  printre  pacînieii  locui­     mijlocul,  pentru-că  pot  lua  răspun­       situaţiunî grele pentru cabinetul-Banffy“.   fruntea administraţiei.
          tori  din  satele  ndstre  vecine,  pe  câtă  derea.  Eu  am  primit  cinci  mii  de                                                           Spaima,  ce  a  întrat  în  cei  contra  că­
          vreme  la  ei,  chiar  acolo  In  Pesta,  fiorini  pentru  scopuri  electorale,  unii            Candidatura,  principelui  George.  rora  e  îndreptată  mişcarea,  se  măresce  prin
          fierbe  şi  cl-ocotesce  în  urma  agita-  au  primit  mai  mult,  alţii  mai  puţin.  Din  Petersburg  se  telegrafeză,  că  ministrul  faptul,  că  socialiştii  nu  se  dau  îndărăt  nici
          ţiunei  socialiştilor  de  tdte  nuanţele,  Nu  dela  Banffy  i-am  primit,  nu  din  rusesc  de  esterne,  contele  Muraiviev,  a  con­  dinaintea  glonţului,  nici  dinaintea  baione­
          aşa  că  poliţia  a  şi  început  de  câte­   buzunarul  lui,  ci  din  al  acelora,  cari  ferit  timp  îndelungat  cu  ambasadorul  ger­  tei.  „Decă  trebue,  se  ucidem,  decă  e  lipsă,  să
          va  cjile  să  mobiliseze  în  contra  con­   i-au  dat  banii  aceştia  pentru  titluri.  man,  prinţul  Badolin,  căruia  i-a  declarat,  murim!   —  etă  lozinca  de  care  e  condusă
                                                                                                                                                         u
          ducătorilor  mişcatei  socialiste,  supra-  Partida  liberală  guvernamentală  a  că,  în  interesul  susţinerii  păcii,  Ţarul  do-  adl în Ungaria mişcarea socialistă.
           veghiâudu-i,  confiscând  (Ţârele  lor  cheltuit  trei  miliăne  de  florini  pen­         resce  ca  principele  George  al  Greciei  să  fiă   Raporturile  oficiose  ale  capilor  admi­
          pe  motiv,  că  n’au  depus  cauţiunea  tru  acest  scop.  Onorată  partidă  libe­          ales  guvernator  în  Creta.  Busia  —  dise  nistraţiei  din  Zaliony,  Tuzser,  Mandoc  şi
          şi altele de acestea.                         rală!  Eu  o  spun!  Pacâ-şî  fiă-care  da­   Murawiev  —  şi-a  pus  serios  în  gând,  ca  Doglie  spun,  că  socialiştii  ţin  noptea  adu­
                Nu  tocmai  departe  de  Buda­          toria  şi  se  dea  ţerei  înderet  banii  pri­  acestă  candidatură  s’o  realiseze.  Ambasado­  nări  secrete  în  care  fac  planuri,  cum  se
          pesta,  în  comitatul  Sabolciu,  aşa  nu­    miţi !“                                       rul  german  a  răspuns,  că  va  face  cunos­  începă mai cu succes o mişcare generală.
           mitul  socialism  agrar  a  produs  o  ade­       Are  dreptate  Rohonczy.  E  trist  cută domnitorului său dorinţa Ţarului.                  De-ocamdată  socialiştii  recurg  la  ame­
          vărată  răsvrătire,  despre  care  publi­     lucru,  când  se  fac  astfel  de  consta­                                                 ninţări.  Pe  porta  unui  judecător  din  Doghe
          căm  &dî  amănunte  mai  jos.  Şi  acest  tarăm  dietă  faţă  cu  mult  resfăţaţii  şi                                                   au  bătut  cu  cuie  o  scrisore  de  următorul
                                                                                                      Cehii şi cortina St. Yenceslau.
          ţinut  ar  pute  vorbi  de  bine  încă,  îngâmfaţii  legislatori,  de  cari  vor-                                                        cuprins:  „Păzesee-ţî  capul,  tu  jude  nemer­
          decă  ar  fi  agitat  numai  de  ideile  besoe  numitul  deputat.  In  nisce  mo­                Comisiunea  pentru  adresa  de  răspuns  nic  !  Pentru  fiă-care  va  răsări  o  dulce  pri-
          socialiste.  Der  un  mai  mare  agita­       mente.  când  miseria  e  aşa  de  mare,  la  mesagiul  de  tron  cu  care  s’a  deschis  măveră,  numai  asupra  ta  se  va  înora  ce­

          tor,  decât  orî-ce  mişcare  socialistă,  când  chiar  fbmetea  a  isbucnit  în  ţeră,  dieta  boemă,  a  început  la  12  1.  c.  desba-  rul,  decă  asculţi  de  alţii,  er  nu  de  min­
          este  Ibmea.  Ţăranul  n’are  ce  mânca  ;  când  tătă  vieţa  constituţională  este  terea  asupra  proiectului  de  răspuns  redac­    tea ta .
                                                                                                                                                        u
           miseria  a  ajuns  la  culme  în  urma  o  farsă,  o  zăpăcălă,  când  desfrâul  tat de raportorul Dr. Kramarz.
                                                                                                                                                         Un  socialist  din  Doghe  a  dus  de  ven-
          relei  recolte,  a  grelelor  sarcini  pu­    puterei  calcă  şi  drept  şi  libertate,          Proiectul  lui  Kramarz  accentueză  la  dare  păpuşoii!  la  oraş,  şi  întorcendu-se
          blice şi a marei scumpete.                    şi  lege  şi  constituţiă:  e  fdrte  clar,   început,  că  raportările  politice  din  Austria  acasă  s’a  lăudat  cătră  săteni  astfel:  „Am
                Trista  stare  de  lucruri  tn  acea  firesc  şi  logic  ceea  ce  susţine  Ro-
                                                                                                      s’au  înăsprit  în  mod  îngrijitor.  Arată  păgu-  dus  păpuşoii!  de  venrjare  la  Varda.  Pe  bani
          parte  a  Ungariei  se  ilustreză  prin  bonczy,  că  deputaţii  din  tabăra  ma-
                                                                                                      birea  forţelor  economice  ale  ţării  în  urma  mi-am  cumpărat  un  revolver,  căci  de  acesta
          faptul,  că  proprietarii,  funcţionarii  melucăscă  nu  mai  pot  să  ţină  la  ei
                                                                                                     inimiciţiilor  dintre cele  două elemente (Oebii  am  mai  mare  nevoie  acum,  decât  de  mă-
          şi  comercianţii  de  prin  comunele  banii  primiţi  dela  guvern,  ci  sunt              şi  Germanii)  şi  dă  espresiă  convingerii,  că  laiii .
                                                                                                                                                       u
          amintitului  comitat,  cari  sunt  răsvre-  datori  să-i  dea  îndărăt  poporului,  de      acesta  este  a-se  atribui  centralismului.  Cen­  Trei  socialişti  cu  numele  Bagdny,  Vegso
          tite,  nu  umblă,  decât  înarmaţi  cu  la care au fost luaţi.                             tralismul  exagerat  a  făcut,  ca  maşinăria  şi  JBarocsi  au  fost  arestaţi  în  Karasz  pe
          revolvere  şi  cei.  mai  mulţi  dintre  ei
                                                             Acestă  apostrofă  a  lui  Rohonczy     constituţională  a  statului  se  nu-şl  mai  potă  motiv,  că  au  agitat  poporul,  umblând  din
          fug  la  Nyiregybaza  şi  Budapesta,
                                                        a  fost  o  adevărată  esecutare  a  par­    împlini  problema,  ce  o  impune  desvoltarea  casă  în  casă,  şi  dela  castel  la  castel,  ca  să
          Socialiştii,  se  cŢce,  fac  adevărate
                                                        tidei   lui    Banffy.    De    aceea     a  modernă  a  economiei,  nu  mai  e  capabilă  a  jure  servitorimea  pe  învăţăturile  şi  pro­
          conjuraţiunî,  punând  pe  ornenl  să
                                                        şi  cătjut  ca  o  bombă  de-asupra          individualisa  şi  a-se  acomoda  raporturilor  gramul  socialist.  Gendarmii  i-au  dus  legaţi
          jure,  că  vor  rămâne  credincioşi  până
                                                        capetelor  aderenţilor  lui.  Conster        proprii  ale  regatelor  şi  ţărilor.  Acesta  îm­  în  lanţuri,  la  Nyiregybaza;  aici  ei  şi-au
          îa  mbrte  unii  altora  şi,  ca  socialişti,
                                                        naţî  şi  înmărmuriţi  şi-au  aucjit  aceş­  piedecă  viaţa  şi  desvoltarea  culturală  a  po-  mărturisit fără încunjur fapta.
          se  vor  întrepune  unul  pentru  toţi
                                                        tia  din  gura  lui  Rohonczy  sentinţa,     porelor.                                            Caracteristic  e,  că  femeile  sunt  cele
          şi toţi pentru unul.
                                                        oare  le  cjice:  Sunteţi  aleşi  cu  bani;        Dieta  provincială  —  continuă  proiec­  mai  zelose  şi  neînfricata  propovăduitore  ale
                Este  o  adevărată  batjocură,  ce
                                                        numai  celor  trai  milona  florini  aveţi  tul  de  adresă  —  îşi  ţine  de  datoriă  a  de­  socialismului.  Un  proprietar  ungur  mergea
          o  aruncă  în  faţa  ţerei  omenii  gu­
                                                        să  mulţămiţî,  că  şedeţî  pe  aceste  clara,  că  ţine  cu  credinţă  neînfrântă  la  drep­  în  trăsură  închisă  printr’un  sat.  O  femeiă,
          vernului,  când  născocesc  „revoluţii
                                                        bănci.  Faceţi-vg  deci  datoria  şi  po­    tul  legislativ  autonom  şi  administrativ  al  re­  vădend  trăsura  striga  visitiului:  „O  să  mă
          valahe   şi  pun  ia  cale  conspiraţiunî
                  41
                                                        porului  celui  amărît  şi  suferitor  de  gatului  boem,  însă  nu  rengnţă  la  dreptul  de  duci  tu  în  curend  şi  pe  mine.  Nu  peste
          pe  hărtiă,  ca  se  sparie  lumea.  Şi
                                                        foaie  daţi-i  îndărăt  ceea  ce  este  al  a  trimite  representanţî  în  parlamentul  cen­  mult eu voia şede în acea trăsură .
                                                                                                                                                                              u
          acesta  în  nisce  momente,  cari  ne
                                                        lui  şi  cu  nedrept  ’i-s’a  luat  pentru  a  tral.  Accentueză  mai  departe  lărgirea  cer­  £tă  formula  de  jurământ  a  socialiş­
          descoper  o  miseriă  şi  o  anarchiă
                                                        vă pune pe voi stăpâni pe ţeră!              cului  de  influenţă  al  dietei  provinciale,  de­
          atât  de  mare  tocmai  în  comitatele,                                                    plina  egala  îndreptăţire  a  celor  două  po-   tilor :
          ce se laudă a fi mai unguresc!!                    Probabil,  că  Banfiy  cu  ai  săi      pore  din  Boemia  şi  necesitatea,  ca  fiă-care   Noi  socialiştii  independenţi  jurăm  pe
                Au  vrut  răsvrătire  cei  din  Pesta?   se  vor  lăpăda  de  Rohonczy,  vor  cjice,   locuitor  al  regatului  boem  să  se  folosescă   Dumnerleul  cel  viu,  că  vom  rămână  cre­
          Ei  bine,  o  au  acum  în  amintiele         că  aiureză,  dâr  istoria  va  aci  să  in-   înaintea  autorităţilor  de  limba  lui  ma­  dincioşi  unii  altora  pănă  la  morte.  Toţi
          comitate,  cari  sufer  de  miseriă  şi       registreze cum să cuvine sincera măr­        ternă.                                        pentru  unul,  şi  unul  pentru  toţi.  Stimăm  pe
          stau  sub  influinţa  conducătorilor  so­     turisire,  ce  a  făeut’o  numitul  de­                                                    regele  nostru,  celor  mai  mari  ne  supunem.
          cialişti.  Li-se  dă  der  ocasia  să  facă   putat.                                             Tn  fine  dă  espresiă  speranţei,  că  pen­  Aşa să ne ajute Dumnedeu!“
                                                                                                     tru  regatul  boem  se  va  reîntorce  epoca       Din  Nyiregyhaza  se  telegrafeză,  că  gen-
          pace  şi  linişte  cu  gen  dar  mii  şi  cu
                                                                                                     strălucită  de  odinioră,  că  se  va  restabili   darmeria  a  arestat  în  Karasz  pe  corifeii
          soldaţii  ministrului  de  răsboiu  dela           Corona  şi  proiectul  de  lege  des­
          Yiena,  cari  au.  stat  într’ajutor  baro­  pre  tnagJiiarisarea  numelor  de  loca­      erăşi  pacea  şi  liniştea  între  cele  două  na­  socialiştilor:  Schaufcrt,  Wany,  Sebolc,  Lescu,
                                                                                                     ţiuni  şi  accentueză  dorinţa  fierbinte,  dc-a   Medve, Kaczurjali şi Vas.
          nului  Banffy  şi  ia  alegerile  trecute  lităţi.  „Budapesti  Iiirlap   dela  13  Februa­
                                                                                u
                                                                                                     străluci  erăşi  Corona  St.  Venceslau  pe  capul   In  Kis-Varda,  unde  s’a  constatat  cea
          de  deputaţi.  Se  şi  folosesc  de  oea-  rie  scrie  următorele:  „Acjl  s’a  vorbit  forte
                                                                                                     Majestăţii Sale.                              mai  mare  agitaţiune,  s’a  interdis  venclarea
          siune;  se  întâmplă  înee,  că  poporul  mult  în  clubul  liberal,  că.  ore  ce  l’ar  fi  pu­
                                                                                                           Comisiunea  a  primit  unanim  proiec­  de  arme  şi  material  esplosibil.  Din  Cluşiu
          amârit  şi  faDatisat  de  socialişti  se  tut  îndemna  pe  baron  Banffy  se  mergă  la
                                                                                                     tul de răspuns la mesagiu.                    au  fost  consignaţî  40  de  gendarmî  la  ordi­
          împotrivesce,  r.iu  vre  să  primăsea  Viena,  şi  sS  nu  aştepte  sosirea  monarchu-
                                                                                                                                                   nul  ministrului  de  interne.  In  Kis-Varda
           miliţia,  ce  se  trimite  în  comunele  lui  la  Budapesta....  Unii  ved  în  acesta  o
                                                                                                                                                   au  mai  sosit  trei  companii  de  infanteriă.
                                                                                                            Socialismul în Ungaria,
          lor  şi  aşa  nu  rămâne  alta,  decât  se  afacere forte gravă şi seriosă. Causă la acestă
           se  facă  încuartirarea  soldaţilor  cu  călătoriă  a  dat  acea  împrejurare  surprindă-                                               Gendarmii  şi  miliţia  numai  cu  forţa  bra-
                                                                                                                                                   chială pot fi încuartiraţl.
          baioneta.                                     tore,  c&■  proiectul  de  lege  despre  numele  comu­  Mişcarea  socialistă  în  Sabolciu  şi  în
                                                                                                                                                        Intr’o  mulţime  de  comune,  servitorii
                In  astfel  de  împrejurau,  a  fost  nelor  şi  altor  localităţi,  care  a  fost  înaintat  alte  ţinuturi  ale  Ungariei  ia  proporţiunl
                                                                                                                                                   şi  Ţilcrii  au  abdis  serviciul  şi  munca  pro­
           o  mare  lovitură,  ce  s’a  dat  îmbui­     spre  sancţionare  de-odată  cu  proiectul  des­  îngrijitore.  Ea  nu  se  mai  pote  împiedeca
                                                                                                                                                   prietarilor.  Fişpanul  comitatului  Sabolciu
           baţilor  din  tabăra  m  a  medicilor  lui  pre  provisoriu  şi  acel  al  muncitorilor  de  fără  geudarmi,  miliţiă  şi  statariu,  mai  ales
                                                                                                                                                   a cerut nouă forţe militare.
           Banffy  în  şedinţa  de  eiî  a  dietei  un­  câmp,  n’a  primit  încă  sancţiunea  regelui,  în  părţile  unde  este  ameninţată  chiar  şi
                                                                                                                                                        Mişcarea  socialistă  începe  a  se  arăta
           guresc!  de  câtră  unul  dintre  ai  lor,  pe  când  celelalte  clone  proiecte  au  fost  sanc­  siguranţa proprietăţii.
                                                                                                                                                   şi în comitatele Bichiş şi Borşod.
           deputatul  Rohonczy.  Acesta—  jidă-  ţionate  deja.  Intârdierea  acesta  dovedesce,           Fisolgăbireul  cercului  Kis-Varda  a  de­
                                                                                                                                            u
          vit  şi  amărit  de  atacurile  îndreptate  că  sancţionarea  proiectului  despre  numele  clarat  unui  cliarist  dela  „Peşti  Naplo ,  că                  *
           asupră  i  de  câtră  colegii  săi  din  dietă  localităţilor  întâmpină  greutăţi,  şi  br.  Banffy  socialiştii  se  pregătesc  serios  pentru  o  ac­  Cestiunea  socialismului  preocupă  viu
           pentru  vorbirile,  ce  le-a  ţinut  în  con­  s’ar  fi  dus  la  Yiena,  ca  se  le  delăture.  Sunt  ţiune violentă.                  cercurile  politice  unguresc!.  Asupra  ei  se
          tra  atitudinei  guvernului  în  cestiu-  şi  de  aceia,  carî  şi  petrecerea  ministrului      Mai ales în popor mişcarea acesta, care  discută  nu  numai  în  parlamentul  din  Bu­
           nea.  socialistă  —  s’a  ridicat  de-odată  de  bonvedî  br.  Fejervăry  în  Yiena,  o  pun  înainte cu câte-va luni poporului nu-i era cu­  dapesta,  ci  şi  în  comisiunile  administrative
           şi  după  ce  a  afirmat,  că  în  Sabolciu  în  legătură  cu  acestă  afacere,  br.  Fejâr-  noscută, a produs o adevărată' revoluţia a  ale comitatelor. Şi e curios, că boia socia-
   4   5   6   7   8   9   10   11   12   13   14