Page 90 - 1898-02

Pagina 2. GAZETA TRANSILVANIEI Nr. 48—1889.

guvernul lui Badeni l’a dimis din postul măgulitore pentru noi. Multor inimici li-s’au ministrului sunt destul de elocuente. Ele informaţiunile şi calculii făcuţi de d-sa, cu
de locţiitor, er după trei săptămâni monar- deschis influenţe multe, ca să ridice zăga­ ne arată, că turbarea maghiarisării prin
ajutorul băncilor din Orăştie şi Mercurea
14
chul l’a distins conferindu-i ordinul „lâna zuri progresului şi consolidării nostre . . . . scolă ia proporţiunî tot mai mari. se pote împrumuta ţăranilor în localităţile
u
de aur . Tot în anul acela, August 1896, acestea, ferdela de cucuruz cu fl. 1.15—
u
a primit ordinul rusesc „Alexander Nicwshg . Conversiunea română. Săptămâna fl. 1.20, care sumă va fi a se plăti numai
Contele Fr.Thun aluat parte la tote con­ Starea învăţământului în Ungaria. trecută s’a primit atât în Cameră, cât şi după recoltă în Octomvre ori Noemvre.
sultările politice mai însemnate şi părerea în Senatul României un proiect de lege Decă recolta ar fi slabă, ori decă din alte
Ministrul de culte şi instrucţiune a
lui tot-deuna a avut greutate politică. In propus de ministrul de finance, de mare cause, ţăranii nu şî-ar pută achita dato­
publicat şi împărţit raportul său anual asu­
timpuri de crisă monarchul tot-deuna îl importanţă. riile la timp, băncile, pe lângă o camătă
pra stărei învăţământului din Ungaria pe
chiăma să-i asculte părerea. Pe calea acesta Anume s’a propus şi primit conver­ de 8°/ , le mai pote încuviinţa o amânare
1897. 0
propăşind, a ajuns să fiă numit ministru- tirea în 4°/ a următorelor titluri de stat: de plată.
Numărul celor obligaţi a cercetat scola 0
preşedinte. Rentă perp. 5% din 1875 ; Rentă amort. Lucrai'ea acesta, se’nţelege, cere zel
— dice raportul — s’a sporit cu 654,000.
din 1881—8; Obligaţii rur. 6°/ , în sumă şi bună-voinţă, care însă nu trebue să ne
0
Obligaţi a cerceta scola au fost 1,939,100.
îngrijirile Maghiarilor. Scole sunt 16,951, dintre cari scole de stat totală de Lei noi 467.751.500. lipsescă, când este vorba de ajutorarea ţă­
La întrega afacere statul va beneficia ranilor.
Am spus erl, că soirea despre însăr­ 1359, cămunale 1910, restul întreg sunt
1
anual peste 1 / mii. de Lei. Acestea drept răspuns multora, cari
2
cinarea contelui Thun de Hohenstein cu for­ scole confesionale. Scole cu limba de propu­
Presentarea proiectului de conversiune ne întrebă, de unde şi cum să-şi cumpere
marea noului ministeriu austriac, după re­ nere esclusiv maghiare sunt 9948, restul
în Cameră a produs o adevărată revoluţiă bucate, cum şi pentru orientarea altor in­
tragerea baronului Gautsch, a produs mari cu limba de propunere nemaghiară. învă­
în efectele române. Detentorii titlurilor, teresaţi.
îngrijiri nu numai în tabăra Germanilor ţătorii au sporit cu 500. Sunt de toţi 27,150
menite a se converti fără a Tine cont de
din Austria, ci şi între Unguri, fită de învăţători. Dintre aceştia cunosc limba ma­
avantagiele ce le ofere conversiunea, au în­
u
pildă, ce scrie „Peşti Naplo de Duminecă: ghiară perfect 7114, puţin o cunosc 1427,
ceput a le scote în piaţă şi a cumpăra în
„Acum se vorbesce pretutindeni, că n’o cunosc de loc 571.
locul lor alte efecte. S’au căutat cu deose­
urmaşul lui Gautsch va depăşi constituţia Despre propunerea limbei maghiare — 24 Febiuarie v.
bire fonciare rurale şi urbane române, cum
actuală şi punctul de greutate al puterii cu resultat în scolele poporale, raportul dice,
şi Băncile Naţ. — Ponciarele rur. 5% dela Lupta Românilor bucovineni pentru
îl va transpune în dietele provinciale. Nu că: la scolele catolice au fost 12 învăţă­
9.3 / au atins 9°/ , er urbanele 5°/ de la limbă. In „Patria cetim următorea scire
44
1
0
0
4
numai în Praga şi Lemberg, ci şi în Graz, tori, cari au sciut perfect unguresce, dâr
1
90 /, au închis Sâmbătă cu 96'/ . îmbucurătore: „Din districtul Câmpulung
8
ba şi în micul Klagenfurt va resida câte-o n’au satisfăcut, ori n’au voit să satisfacă
ne sosesc scirl bune. Aflăm, că în mai
mică adunare provincială cu deplină pu­ obligămintelor legei; 203 au fost de aceia, Se sărim in ajutorul ţeranilor! multe comune, mai ales însă în Fundul-
tere. Dietele provinciale vor alege „Reichs- cari au sciut puţin unguresce şi n’au co­
Moldovei sătenii noştri refusă de a mai
w
rath -ul şi în parlamentul central, degradat respuns obligămintelor legei. La scolele Suntem în anutimpul, când cea mai
primi citaţiunî nemţescî. Ne bucurăm din
la rol secundar, vor fi trimişi numai greco-catolice în 673 nu s’a propus cu succes mai'e parte a ţăranilor noştri, mai ales
inimă de acest început de schimbare spre
omeni blânclî credincioşi guvernului. C’un limba maghiară, deşi numai 374 de învă­ acum, în urma slabei recolte de astă-vară,
bine şi credem, că iubiţii noştri munteni
astfel de parlament apoi se va pute vota ţători au fost, cari au sciut puţin, ori chiar sunt nevoiţi a cumpăra bucate pe credit vor rămâne pe calea apucată, care e bună
pactul şi cuota. de loc limba statului; aşa-deră 302 învăţă­ pănă după recolta de tomnă. Se scie prea şi frumosă. Numai să nu rămână la acest
„Bărbaţii, cari cunosc Austria de adl tori gr. cat. „au călcat disposiţiunile legei . bine, cum se folosesc cămătarii fără suflet pas prim, ci să ceră şi protocole româ­
w
dic, că acăstă lovitură de stat n’ar merge La scolele greco-orientale în 910 nu s’a pro­ de acestă situaţiune strîmtorată a bietului nesc!, sentinţe românescl. Tote caşurile, în
tocmai neted, ba dincontră cred, că fără pus cu succes limba maghiară, deşi numai ţăran. Pentru o ferdelă, de esemplu, ei cer cari nu li-se face în acestă privinţă pe voiă,
vărsare de sânge lucrul peste tot nu s’ar 704 învăţători au fost, cari n’au sciut de­ să-i dea ţăranul două ferdele la cules şi, se ni-le spună nouă. Adresând acestă ru-
pute face. Presupunând însă, că lucrurile plin, ori de loc limba statului; aşa-deră pe lângă aceea, îşi mai condiţionezăşi alte gare Românimei din districtul Câmpulung,
rămân în cursul lor normal, am pute conta 206 „au călcat disposiţiunile legei arătate folose, dile de lucru şi altele. sperăm, că şi celelalte districte române îşi
colo la tomnă, că Austria va încheia cu în art. de lege XVIII din 1879 . Ţăranul strîmtorat nu-şl prea face so- vor face datoria şi vor urma pilda bună,
44
noi pactul. Acesta ar fi caşul cel mai fa­ cotâlă, câte procente plătesce el pentru
E necesar deci — dice raportul mi­ ce le dă Câmpulungul .
14
vorabil, der şi el semănă cu mângăerile ce împrumutul făcut. E bun bucuros că-1 ca­
nisterial — ca revisuirea legei învăţămân­
se dau celor ce îneunjură pe un muribund, pătă. La tomnă va plăti el, îşi elice în Prelegeri publice în Braşov. Ciclul
tului poporal să dea ministrului modul 'şi
că Dumnedeu şi sciinţa au făcut multe sine, că va da Dumnedeu, de se vor face prelegerilor publice ţinute la îndemnul co­
mijlocele de-a păşi cu rigore în orî-ce cas,
minuni. bucatele! Tomna însă pote se ese rău, şi mitetului Reuniunei femeilor române din
când „defectuositatea propunerei limbei ma­
„Decă der ar urma acestă minune, atunci ţăranul rămâne înglodat. Braşov, în sala gimnasiului nostru s’a în­
ghiare nu este causată prin lipsa de cu-
atunci ne-am libera pe lung timp de ne­ Decă ţăranul nu-şl scie face socotâla, ceput Duminecă . D-1 profesor Arseniu
noscinţă a limbei. la învăţători, ci prin în-
siguranţa privitore la dreptul public, însă ori decă scie şi nu se pote ajuta, datoria Vlaicu, a vorbit despre rolul chemiei în vieţa
trelăsarea şi lipsa de control asupra învăţăto­
situaţia politică va îmbrăca forma mai critică, preotului şi a altor fruntaşi din comune omenescă. In partea teoretică făcu o repri-
rilor, respective negligenţa susţiitorilor de
ca ori şi când. Aliata Ungariei n’ar mai fi este, ca să vină ţăranilor în ajutor cu po­ vire asupra desvoltărei sciinţelor chemice
44
scole .
vechia Austriă, ci un amestec de provincii fe­ veţele lor, ceea ce astădî este cu atât mai din cele mai vechi timpuri, arăta marele
Ministrul adecă intenţionâză o inge­
deraliste, în care rolul hotărîtor l’ar duce uşor, cu cât avem aşedăminte de bani rol, ce-1 are chemia în vieţa omenescă.,
rinţă şi mai mare în scolele nostre confe­
Slavii şi clericalii. Sub o astfel de condu­ aprope în tote ţinuturile românesc!. Frun­ Vieţa însa-şl nu este, decât un laborator
sionale, supuuându-le unui control mus-
cere, unde s’ar desvolta Austria? Ce s’ar taşii comunelor ar trebui să se pună în chemic. Pentru probarea acestei aserţiuni
călesc.
alege de dualism şi din politica esternă con­ înţelegere cu conducătorii acestor aşedă­ conferenţiarul vorbi în special despre ele­
Kişăedov-m:i sunt 1147, cercetate de
cepută în spiritul lui Andrâssy? Putem noi minte. mentele constitutive ale chemiei, arătând
1,036,415 copii. Lipsă ar mai fi de 816
crede, că federaliştii slavi se vor opri la gra­ Un esemplu, vrednic de urmat în însuşirile acestor elemente, importanţa lor
Kişdedov-url. In anii din urmă s’a cheltuit
niţele Ungariei şi nu este probabil, că ei se astă privinţa, ni-1 dă d-1 Aurel P. Barcianu, pentru vieţa omenescă şi transformaţiunile
pentru înfiinţarea acestor oficine de ma-
vor nisui a trage în cercul lor de inflenţă proprietar în Orăştie, care a fost dilele prin cari trec în urma diferitelor combi-
ghiarisare mai mult de 1 milion florini.
şi naţionalităţile nostre? acestea anume la Braşov, ca să se înţelegă naţiunî chemice etc. Efectul prelegerii a
„înaintea nostră stă lungul lanţ al Spune raportul, că în anul precedent cu neguţătorii de bucate de aci.*) După fost mărit prin multele esperimente che­
problemelor pline de pericul, îndată-ce s’au înfiinţat mai mult de 100 scole popo­ mice, cu cari conferenţiarul şl-a susţinut şi
vrem să ne dăm semă despre evenimentele rale de stat, şi se simte necesitatea, „de *) In Braşov s’a făcut în tomna tre­ dovedit espunerile sale. înaintea tribunei
cută şi în anul acesta un comerciu de bu­
viitorului apropiat. Ore guvernarea conte­ a-se înfiinţa astfel de scole mai ales în ţinu­ era aşedată o masă lungă, încărcată cu di­
cate extraordinar. Din România au fost
lui Thun spre ce va întorce stările actuale ? turile locuite de naţionalităţi“. importate la noi mai multe mii de vagone ferite aparate chemice, cu ajutorul cărora
Aceste stări n’au fost nici pănă acum prea Aceste date principale din raportul de cucuruz. s’au făcut esperimentele, tote bine succese.
mai sdravenî şi mai plăcuţi copii... e ucis ! besc forte mult; mai mult decât pe frate- peu de classa a doua în speranţă, că aici ridică capul. Căscă una bună şi observând
Abia se împlinise o lună de dile, de când meu. Tu eşti curagios, eşti b ă r b a t ! . . . va întâlni vre-un Rus voluntar. pe Bacalin, se uită mirat la el câte-va
l’a întâlnit în urmă... Atunci nici nu se Alţii se apropiară de el, şi Olga tăcu. Deja se înserase şi în cupeuri se minute.
gândia să mergă în Serbia.... n’a dis nimic. La despărţire generalul îşi părăsi tonul aprinseră lămpile. Sună clopotul a doua
— De sigur am scăpat staţia cu res­
Era vesel, ca de obiceiă, glumea şi sati- sfătuitor şi-i dori bine din totă inima. Mă­ oră, trenul avea să plece peste patru mi­ taurantul, durmind.
risa. Bacalin era departe de gândul, că şi tuşa şi verişorele işl ştergeau lacrimele nute, şi Bacalin încă tot nu-şî afla loc.
— Da, chiar mai înainte a stat trenul
pe el o să-l ajungă astfel de sorte. din ochi. Classa a doua gemea de pasageri, afară
două-clecî de minute, răspunse Bacalin.
Generalul îşi desvolta mai departe V. suflă vântul tare, ferestrile sunt închise şi
— Ce năcaz! Am dat ordin conduc­
ideile şi afla aprobare. Mai ales fiiul un­ A doua di Bacalin era deja în tren. căldura e grozavă.
torului să mă deştepte negreşit, şi el nici
se
chiului său, un tânăr din gardă, frumos, In drum şi pe la gări în jurul lui audia — Conductor, caută-mî un loc ! cfi
că s’a gândit la mine. Sunt flămând ca
singurul, care în familia lui se bucura de vecinie aceeaşi conversaţia. Bacalin începu Bacalin iritat, temându-se că nici în classa
un lup şi acum poftim şi aşteptă pănă la
perfectă sănătate, un călăreţ escelent, ţîn- să asculte cu atenţiune. Vorba curgea des­ întâia nu se va mai pute reîntorce.
două ore după miedul nopţii ! Cel puţin
taş vestit şi duelant renumit, îi aproba ve­ pre unul şi acelaşi obiect. Omul nu se în- — Aici este loc! cjise conductorul,
dâcă aşi fi durmit cum se cade — nici
derile. „Etă, acestuia i s’ar cuveni să mergă tâlnia decât cu apariţiile mişcărei, care do­ arătând spre cupeul din urmă.
acesta nu mi-a succes! Poftim şi dormi pe
acolo" îşi gândi privindu-1. mina atunci societatea Bacalin înţelese, că Bacalin se duse acolo şi observa un
un loc atât de strimt.
Vara cea mai tînără a lui Bacalin, dilele trecute a călătorit în Serbia tot pe loc gol. S’aşedâ şi privi împrejur. Vis-â-vis
— De unde veniţi? Din depărtare?
Olga, se apropia de el. îl prinse de braţ acestă liniă, o cetă mai mare de voluntari, de el observa prin semi-întunerec contu-
— Da, de departe, din Charkov. Am
şi cu ochi strălucitori îi c}i se: care pretutindeni a fost primită cu ma­ rele unei figuri de om, care durmia. Faţa
fost în Moscva, de-acolo... der cât mai am
— Nicolai, un cuvânt numai .. Când nifestaţii de simpatia şi cu ovaţiunl. El nu putea să i-o vadă, nu-i audia decât hor­
încă... merg în Serbia...
pleci ? conta să ajungă pe drum acestă câtă, decă căitul puternic. Şi ceilalţi călători durmiau
— In Serbia?... Bacalin era să sară
— Mâne ! nu la graniţă, atunci negreşit în Belgrad, aprope toţi. Mirosul fumului de tutun, era
în sus de bucuriă.
— Aşa-dâră nu ne mai întâlnim Ni­ şi se decise să se alăture ei. I-ar fi plăcut nesuferibil. Compartimentul i-se părea lui
colai ; era să mă năpădescă lacrimile au- să facă cunoscinţa acestor omeni; er pănă Bacalin forte murdar, er locul unde şedea, — Ce te-a ajuns? Ce lucru surprin-
cjind ceea-ce aţi vorbit. Niculai, tu tot- atunci esaminâ şi căuta se afle pe cineva forte incomod. clător găsescl într’asta?
deuna mai năcăjit şi ai tractat eu mine ca în tren, care ar călători în Serbia. Trecu Horcăitul figurei de vis-â-vis devenia — Nimic, decât că şi eu merg în
c’o copilă, şi eu îţi mărturisesc, nu te prea însă şi de Varşovia fără de a întâlni pe tot mai puternic. La scala cea mai înaltă Serbia...
iubesc. Der adl, tocmai acum, da, te iu­ cineva. Trecu din classa întâiu într’un cu­ se întrerupse dintr’odată, omul buimăcit îşi — Ca voluntar?