Page 91 - 1898-02
P. 91
Nr. 43 — 1S98. GAZETA TRANSILVANIEI Pagina 3.
D-l Ylaicu spuse, că va continua cu pre tru publicare următorea mulţămită pu jesc singuri, nu pot oficia „intenţiunî“ în neregularităţl uşore şi cere pentru toţi o
legerile sale în acestă materiă, ce intere- blică : „Subscrisul comitet al societăţii aceste dile, er în Postul Pascilor nu pot pedepsă mai aspră.
seză pe ori şi cine. La încheiare publicul „Petru Maior" aduce şi pe acestă cale oficia „intenţiunî“, decât Sâmbăta. Fiă-care Urmeză pledoria d-lui Panii, care
a aplaudat viu. sincerile sale mulţămite Ilustrităţii Sale Dr. preot trebue să aibă apoi un „protocol combate părerile esprimate de primul-pro-
curor şi de advocatul părţii civile. Datoria
losif Gali membru în casa magnaţilor, pen deosebit asupra „intenţiunilor“, ce le pri
Alegere de paroch. Ni-se comuniâă, că surorei era, dice, se plângă pe ascuns,
tru ajutorul de 24 fl. dat societăţii. — mesc fiă dela Ordinariat, fiă — cu permi
Dumineca trecută, în 22 Februarie v., s’a mortea lui Lahovari, er nu în faţa tri
Pentru comitet: Victor Onişor, preşedinte; siunea acestuia — din alte părţî“. In pro bunalului. Durerea adevărată nu să dă în
făcut alegerea de paroch în Curticiu, o co
Camil Velican, cassar“. tocol se vor însemna dilele, în cari s’au ce spectacol. Legea în contra duelului, prin
mună mare şi bogată lângă Arad. Dintre
lebrat „intenţiunile". O copiă a protocolului reaplicarea ei, a căcjut în desuetudine.
7 candidaţi, majoritatea absolută a voturi Rectificare. In foiletonul: „Cum vom Combate calificarea duelului ca delict şi
se va trimite Ordinariatului, subscrisă de
lor a întrunit’o tînerul şi inteligentul pro traduce pe classicl“ (nr. 37 din 2 Martie n.) spune, că martorii nu pot fi consideraţi ca
preot şi de cantorul, care a luat parte la
fesor dela scolele centrale române din loc, s’au străcurat câte-va erori de tipar, cari complici. Cu Y. Ionescu seu fără el, delic
celebrare, er originalul va fi esaminat cu tul tot se comitea. In fine contestă, că
•d-l Procopiu Givulescu. schimbă sensul. Anume la pag. 1, colona 2, ocasiunea visitărilor canonice etc. articolul „Două politici" nu conţine ofensă
şirul 14 de sus este a se ceti corect ast şi arată esagerările, ce s’au adus în afa
Un fişpan despre 15 Martie. Fişpanul
fel: „prin care a şciut se grupeze poetul cerea duelului, precum şi că tote aceste
comitatului Comarom, vorbind în adunarea
diferitele mituri în jurul unei singure idei Convocare. acusaţiunl s’au spulberat înaintea tribu
generală comitatensă despre diua de 15 nalului.
fundamentale" etc. Er mai jos este a se
Martie 1848 dise următorele: „Serbarea Reuniunea română de gimnastică şi In şedinţa de Joi, 19 Februarie v.,
ceti: „Pe de altă parte, aşa cum împarte
-dilei de 15 Martie — de când naţiunea s’a de cântări din Braşov învită pe toţi mem advocatul Cornea şi-a început pledoaria sa,
traducătorul bucăţile alese, îmbucâtâţesce şi
împăcat cu regele său, adecă dela 1867 brii săi la Adunarea generală, ce va avâ clicând că ceea ce urmăresce este a face,
ceea-ce după firea lucrului n’ar trebui îm-
încoee — a monopolisat’o aşa numita par loc Duminecă în 1 (13) Martie c. la 10 ca adevărul şi dreptatea să iasă la lumină.
bucătăţit , în loc de „îmbunătăţit“ etc. Ori sunt toţi vinovaţi, ori nici unul, dise-
u
tidă independentă, însă în 15 Martie 48 nu ore a. m. în sala de desemn a şcolelor ro
d-sa. Citeză mai mulţi autori, cum taxeză
s’a întâmplat nici un eveniment vrednic de mâne. Fiind acesta a doua convocare, con
0 sinucidere misteriosă. încă nu s’a duelul şi arată deosebirea intre duel şi
-serbat, deore-ce în acea eh au fost numai form §-lui 7 din statute Adunarea gene crimă. Mai departe arată, că în materie
potolit turburarea produsă în spirite de
nisce simple demonstraţiunl de stradă, cari au rală se va ţinâ în tot caşul luând concluse de duel nicăirî nu se prevede constituirea
ultima faşă a afacerii Dreyfus, şi opinia
.grăbit aducerea legilor din 1848“. cu aţâţi membri, câţi vor fi de faţă. părţii civile. D-na Maria Lahovari n’are
publică din Paris e din nou emoţionată
drept a sta în proces, deorece n’are nici
Sinucidere. Sergentul-major I. Krumm, de-o dramă misteriosă, care stă în legătură B r a ş o v , 23 Faur v. 1898. calitatea de moştenitore, nici aceea de
armurier la regimentul de infanteriă Nr. 2 cu afacerea Dreyfus. Domnişora Ldontine G. Chelariu, 1. Murăroi, mamă seu copilă. Arată apoi, că după
din Braşov, s’a împuşcat asâră pe la orele B, din strada Şevres, trăia de vre-o patru preşedinte. secretar. dreptul civil, în caşul de faţă nu se pote
da despăgubire. î Intrând în discuţia de
7. Gausa nu este cunoscută. luni cu un anume Roberty D, care se de
drept, dice că martorii în duel nu se pe
dea de agent comercial. Felul de traiîi al depsesc. Ca se fiă complici seu coautori,
Starea semănăturilor. După raportul Sc61â superioră română de fete
lui Roberty dăduse de gândit Leontinei; martorii înşişi trebue să fiă provocat seu
-oficios al ministeriului ung. de agricultură,
nu eşia din casă decât noptea, adesea la Cernăuţi. aţiţat la comiterea duelului.
starea sămănăturilor cu 1 Martie n. se )
lipsea câte 24 de ore şi nu voia să dea Şedinţa se suspendă. Tribunalul a-
presentâ astfel: La începutul lunei Februa Cetim în „Patria“ : O veche dorinţă mânâ continuarea pe Sâmbătă.
nicl-odată esplicaţii asupra mijlocelor sale
rie timpul a fost friguros, er mai târdiu a populaţiunei române din Cernăuţi, se Sâmbătă, în 21 Febr. st. v. d-l M.
de traiîi. Joi, Leontina, întorcându-se acasă,
s’a domolit. Zăpada puţină, ce a cădut mai aproie de realisare: înfiinţarea şcolei supe- Cornea şl-a continuat pledoaria, analisând
îl găsi pe Roberty spânzurat de drugii
târdiu, se topesce. In urma timpului domol, riore gr. or. de fetiţe la Cernăuţi. In urma tote cestiunile de fapt. După o întrerupere
dela ferestră; nenorocitul era mort. Leon de trei cuarturî de oră, şl-a desvoltat par
pe câmpia Ungariei au început economii voluminosei şi bine motivatei interpelaţiunl
tina, spăriată, dădu de veste poliţiei şi tea finală a pledoariei, ocupându-se cu
& semăna. Peste tot, în urma timpului fa a venerabilului deputat octogenar Dr. Ioan
primele cercetări făcute nu reuşiră să sta- cestiunea lealităţii duelului şi arătând, cum
vorabil din Februarie, starea sămănăturilor Ţurcan, a ajuns cestiunea acesta la ordinea sunt judecate duelurile în alte ţâri. Termi
bilâscă adevărata identitate a sinucisului.
s’a îmbunătăţit. Escepţiune fac sămănăturile (jilei în dietă, şi răspunsul dat de presi- nând pledoaria sa, tribunalul intră în de
Ele aduseră însă descoperiri ciudate, cari
de prin ţinuturile, unde le-au stricat şorecii dentul ţârei ne-a liniştit, că mult trăgănata liberare la orele 47 d. a.
2
fac ca afacerea se fiă şi mai misteriosă.
şi viermii, ca în comitatele: Braşov, Timiş, cestiune ajunge în fine la resolvare.
Se găsi anume o scrisore semnată cu ini Sentinţa.
Alba-Iulia, Solnoc-Dobeca, Turda-Arieş şi Se vede, că d-l president al ţării,
ţialele unui nume, şi prin care Roberty era După 4 ore de deliberare, tribunalul
'Treiscaune. Trifoiul a iernat reu şi pe baron Bourguignon, diferă în sens favo
însciinţat, că va fi învitat la cabinetul unuia aduce sentinţa următore:
multe locuri a pierit cu totul. La vii şi la rabil dela antecesorii săi, căci nu promite
dintre judecătorii de instrucţie, caii se Tribunalul in numele legei, condamnă pe
pomărit, pe unde ierna a fost favorabilă, numai câtă vreme ţine dieta, ci caută se Nicolae Filipescu la 6 luni închisore şi la un
ocupă cu afacerea Dreyfus. Conţinutul scri-
•s’a început deja lucrul. rios să-şi împlinescă cele promise. De abia leu despăgubire civilă cătră d-na Lahovari.
sorei era în esenţă: „La tote întrebările,
s’au încheiat desbaterile dietei şi aflăm, că Achită pe ceilalţi patru inculpaţi.
pe caii ţi-le va pune judecătorul de instruc
Asasinarea unui diarist. Din Constan- în consiliul şcolar al ţării s’au luat con
ţie, să opui o tăcere absolută. De acâsta
tinopol se scrie, că un individ s’a pre- clusul a face paşii necesari pentru înfiin
atârnă viitorul d-tale“. Se mai găsi carta
sentat alaltăerî la Maliedonslcy, redactor al ţarea şcolei de fetiţe gr. or. de 7 clase la ULTIME SOIRI.
diarului bulgar „Novini", şi l’a întrebat în de visită a unui doctor din Paris; pe cartă Cernăuţi, şi decă vor merge lucrurile bine
limba bulgară pentru-ce nu s’a publicat o erau scrise câte-va cuvinte, caii sfătuiau se păte spera, deja cu începutul anului Viena, 7 Martie. Starea archidu-
ore-care informaţie. Makedonsky, necu- de-asemenea pe Roberty să evite orl-ce eesei Stefania s’a mai ameliorat în-
răspuns la întrebările judecătorului de in viitor şcolar se va activa acestă şcolă.
noscând afacerea, s’a dus să cerceteze, când cât-va. Simptomele ameninţătâre au
individul în cestiune a tras două focuri de strucţie. „Cât privesce sumele de bani, Se vorbesce, că şcola de fetiţe are dispărut, durerile s’au mai uşurat.
revolver, cari l’au rănit în mod grav. După scrie mai departe doctorul, îţi vor fi puse să constea din şepte clase şi anume fiă- La amiacR un consiliu de medici a
puţin timp Makedonsky a murit. Asasinul la disposiţie în strada Denfert-Rocherau“. care clasă împărţită în 2 secţiuni: Una ro constatat o schimbare îmbucurătdre.
Oontinuându-se cercetările, se constată, că mână şi una ruteană, sub conducerea uni
a fugit. Poliţia îl caută cu activitate. Pănă Londra, 7 Martie. Lui „Times"
acum s’au făcut vre-o cincl-decl de arestări. Roberty fusese la 24 Decembre st. nou în tară a unui director şi, întru cât este cu
putinţă, şi cu acelaşi corp didactic pentru i-se anunţa din Peking, că Rusia
Agenţia „Wolff" auunţă, că Makedonsky era Bruxelles, unde, spune Leontina, a avut o
întâlnire cu un redactor al unui diar pa- ambele secţiuni. pretinde dela China se-i cedeze su
prim-secretar al exarcatului bulgar şi re
risian. Numele întreg al sinucisului era Ro Cu acest plan „Patria“ se declară ne- veranitatea deplină asupra Portului-
dactor la diarul „Novini“, organ al acestui Arthur. Chinei i s’a dat termin de
■ exarcat. Se crede, că atentatul este un act berty Durrieu, er judecătorul de instrucţie mulţămită. „Nouă ne trebue şi pretindem cinci a răspunde. Rusia ame
•de răsbunare politică. înaintea căruia trebuia se se înfăţişeze Ro cu deplin drept înfiinţarea unei şcole su-
berty, e Bertulus, judecătorul însărcinat cu periore românescl de fetiţe. O şcolă cu ninţă, că va trimite trupe în Mand-
Mulţămită publică. Dela societatea instruirea falsificărilor din afacerea Ester- limbă românescă, corp didactic românesc, suria, dâcă China nu-i va împlini
„Petru Maior“ din Budapesta primim pen pretensiunea.
hazy. director românesc, plan de învăţământ ro
mânesc şi material românesc“, dice organul
fraţilor noştri bucovineni. „Dâcă şi Rutenii
Convict român gr. cat. In Lvgoş. Cugetări în timpul rasului.
— Da, ca voluntar. pretind acelaşi lucru pentru sine, sunt pe
P. S. S. părintele episcop al Lugoşului,
— Ei, asta e strălucit... Dă-ml mâna, deplin în drept, der de aci nu urmeză să In decursul rasului omul are, decă
Dr. Demetriu Radu, printr’o circulară a făcut
-decă e aşa... se satisfacă postulatelor duor popore în-
cunoscut credincioşilor săi, că în urma nu cele mai bune, der cele mai adevărate
Bacalin strînse mâna, ce î-a fost în tr’un chip, care jignesce poporele şi nu le cugete, căci numai cam atunci spune ade
epistolei sale circulare dela 15 Octomvre
tinsă, şi îndată afla, că soţul său de călă mulţămesce“. vărul, când îi stă cuţitul la gât.
1897, dată în favorul convictului gr. cat.
toria este ascultător la universitatea din
în Lugoş, Prea Sânţia Sa părintele episcop — Orî-ce poftă a omului este o aripă
‘Ohai’kov şi se numesce Fedorov. Ga să-l
dela Oradea-mare Mihail Pavel a dăruit Procesul duelului Filipescu-Lahovari- a inimii sale, care-1 face să se ridice seu
.potă vede, aprinse un chibrit şi apoi instan
pentru convict 1000 fl. v. a. Tot-odată, partea în sus la ceruri, seu să se pogore în jos
taneu îşi aprinse ţigara. Pe Fedorov îl afla
cea mai mare a preoţilor din diecesă s’au Precum seim, procesul acesta s’a ter la iad. Din nenorocire însă, unii lasă să le
forte tinăr, abia de două-rlecl de ani. Era
declarat în scris gata de a-şl solvi contri- minat abia Sâmbătă. crescă aripi de vultur.
un tîner slăbuţ, cu faţă palidă, cu barbă
buţiunea anuală la fondul de convict prin In şedinţa de Mercur! d-l Petre Gră-
scurtă şi rară şi de asemenea cir păr găl- dişteanu şi-a continuat pledoaria. Reveni — De făcea cineva mai înainte o că
celebrarea de s. liturgii („intenţiunl“), ba
biniu rar. Faţa lui avea o espresiune copi- asupra complicităţii martorilor, analisâ ar- lătoria mai mare, se întorcea cu capul
unii s’au declarat dispuşi a celebra un nu
lâresoă naivă, ba plângătore chiar, c.are ticulul „Deux politiques“ din „Indepen plin şi cu punga golă; de când cu trenu
măr şi mai mare de asemenea liturgii în denţă", care a causat duelul, susţiind, că
insă tot-odată era contrariată de un surîs rile nostre însă, călătorul se întorce cu
favorul convictului. în acel articol nu s’a vorbit de două po
uncrecjut. Acest surîs caracteristic atrăgea punga plină şi cu capul gol.
înainte însă de-a se împărţi astfel de litici ale d-lui Filipescu, ci de două poli
cu deosebire atenţiunea lui Bacalin, — si- tice ale „Independenţei" şi „Epocei" etc.
liturgii, părintele episcop al Lugoşului în — Satira îşi are de regulă locul în
lindu-se multă vreme să-l esplice, der fără Prim-procurorul Caracaş ia apoi cu
aceeaşi circulară atrage între altele aten odaia de scris, veselia în odaia de mâncare,
succes. îmbrăcămintea lui Fedorov era vântul îu replică, dicând, că întrucât n’a
ţiunea preoţilor asupra următorelor împre afabilitatea în salone, viţiul în societate,
negligeată: o mică manta sură, o cămaşă fost aplicată legea duelului, acesta nu pote
jurări : fi un argument juridic în favorea acusa- er adevărul în dormitor.
de vară c’un guler lat şi forte sbârcit, un
Pentru fiă-care „intenţiune“ trebue ţilor. In duelul de faţă parchetul are să Trad. de 2 J>.
chipiu de postav cerat şi peste umăr arun- judece un delict fără intenţii criminale. In
celebrată în mod separat s. liturgiă în-
■cată o gentâ mică de voiaj forte usată. privinţa martorilor, legiuitorul nu-i pune
trâgă, după ritul obicinuit în biserica ro
la adăpostul legii, ci-i prevede ca uşurare
l,Va urma). mână; preoţii din parochii în Dumineci şi Proprietar: !Dr. Aurel MureşiaiBU.
pentru cei cari se bat, căci dâcă n’ar fi
sărbători sunt obligaţi a celebra s. liturgiă martori, atunci duelul n’ar mai fi delict,
pentru poporul lor, prin urmare, când slu ci crimă. Terminând dice, că s’a comis Redactor responsabil; SiregoriM Maior.
