Page 93 - 1898-02

Mîilm .,Sa;eta“ lese în M-care iii.
sl Tin.ifr.iiM AMBM'.e peuirn Ausiro-Oagana;
Jîrnft aws W>x îV> Pe uo an 12 fl.. pe aese -ioni
svîsawmvv **, e; 6 fi., pe trei luni 3 11.
•••wwî-, — ttyu&azifit* •<«■. ;■'. N-rii de DumInooA 2 fi. pe au.
Pentru România si sttăiiăian;:
l’iSEPSTC »> îiVîit/(î«t ia A‘J-T.l' Pe un an 40 frânat, pe şine
i ««{raţiona în 8.<o$oy <rf. 5«s ax* luni 20 fr., pe trei luni 10 fr.
I c-ii.irci? S-mori te <âw**.!»?>: ÎT-rii de Duminoeti 8 frâne'.
j Sa 'ViAjtft:
rk.hatsK, tW/iolf tf.itic, i, Cţj^iUÎJ Se pronum^ră la tdte odei/, a
.«:%;'.hio)i;sr; Jwîox I J. poştale din Intru ui din ai arii
-^.‘■Kr.trr. la BEdHpo.af.a- i X. V. si la dd. «oiootori.
F-'W&irpenr, .3«rKc;. Sn AM’MaM 53EHU Biasip
ţtaâiiTevRi: iiitncf Umai, 8t.c» administraţiunea. piaţa mare,
eurasia do Uonasiinie: to Ewa- tfirşpil Inului Nr. 30 etuaiu
'Oi’t,: Xrtrn\y\ A UchtiMMi. I.: pe un an 10 fl., pe şese
Hreţwi iRsanţiynilor: o S5>2\« luni 5 fl., pe trei luni 2 fl. 50 or.
j.jK-inond,tJS * aoidnĂ 8 «t. $i “P* Cu dusul în casă: Pe un an
?.'02. Sisabsa posînn a ptsbK» IsT TT «silKarf 12 fi., pe 6 luni 6 11., pe trei luni
jHita. PnaiMiirl mai d#»* iiM'tv 3 fl. Un eaemplnr 6 cr. v a.
kamfi şi invoiai». sdu 15 bani. Atiit abonamen­
Seciamo pe pcstfiaa a 6-a o tele cAt şi inserţiunile sunt
>îrio 10 ox. seu ®) iioKÎ. a se plăti înainte.
Ev. 4 4 . Braşov, Joi 20 Febra&ne (10 Martie) 1808.

ClişesJri yngurescl tocite. încât ne privesce pe n,oi Ro­ Noul ministeriu austriac. politice actuale din Austria pretind, ca
mânii, suntem de mult în clar cu Thun să stea în bune relaţii şi cu unii şi
După, cum am comunicat în numărul
Din când în când foile uDgu- cestiunea atinsă mai sus, despre pre­ cu alţii. Se speră, că noul cabinet nu se
nostru de ieri, noul ministeriu austriac s’a
rescî aduc câte-un articul tratând tinsul scut, ce ni-î oferă legile un­ va lăsa terorisat de partidele estreme. Ca­
constituit Dăm înc’odată’numele personelor,
despre raporturile dintre Maghiari guresc! pentru libera desvoltare a racterul lui îl dă şeful său, care întrece în
cari stau în fruntea diferitelor resorturi:
şi poporele nemaghiare şi avend de culturei nostre. Faptele, ce se petrec energie şi pe Windischgrătz şi pe Badeni,
scop a dovedi, că cei dintâiu numai cfilnic pretutindeni în ţeră, apoi dis­ Contele Francisc Thun de Hohenstein, şi pe Gautsch.
la asuprire, violentare şi maghiari- ensiunile ce se fac în dietă şi pla­ ministru-preşedinte şi de interne; contele *
Welsersheimb general, ministru apărării ţă­
sare forţată nu se gândesc. nurile ce se coc de guvern în direc­ Interesant e un articul al diarului
rii; cavaler Dr. Henric Wittek mininstrul
0
Aşa a scris în (filei acestea ţia de a împiedeca şi suprima tot căilor ferate; Dr. Ignatiu Ruber, ministru „Pos^“, din Berlin, în care se reoglindeză
,,Neues Pester Journal" un asemenea mai mult orî-şi ce desvoltare româ- de justiţiă; Artur Bylandt-Rheidt ministru viua îngrijire a cercurilor berlineze din
articul, îndemnat fiind, pote, de es- nescă, ne arată îndestul însemnăta­ de culte şi instrucţiune; br. Mihail Kast causa stărilor câotice parlamentare în Aus­
pectorările „Corespondenţei Politice" tea practică a acelui „scut". tria. In acest articul se conjură Germanii
ministru de agricultură ; Iosif Kaizl (ceh), mi­
din Viena, care inspirată de guver­ E deci vreme pierdută de-a mai din Austria, că chiar în marele lor interes
nistru de finanţe ; Dr. Bărnreither, ministru
nul unguresc a pledat în favorul face vorbă multă acolo, unde fap­ cc-l au pentru alianţa centrală europenă să
de comerciu; şi Adam Jedrzejovicz, ministru
ideii unităţii naţionale maghiare. tele vorbesc atât de elocuent. întindă încă în ora ultimă mâna spre îm­
polon fără portofoliu.
F6ia din Peşta cere nici mai păcare. Un deputat frances a ameninţat
Povestea de atâtea-orî repetată înainte de formarea cabinetului s’a
mult nici mai puţin, decât ca na­ dilele trecute imperiul german cu coaliţiu-
de foile ungureecl la cea mai mică ţinut o mare conferenţă, la care au luat
ţionalităţile nemaghiare se sprijinescă nea: Rusia, Erancia şi Austro-Ungaria.
ocasiune, că cei-ce luptă în sînul po- parte toţi representanţii marilor proprietari
statul maghiar naţional unitar. Bine Asupra acestei fantasii, dice „Post", putem
pârelor nemaghiare voese se îmbu- ai provinciilor Austriei şi câţl-va membri ai
simţind inse, că pretinde prea mult, cătăţăscă, or! se restbme statul un­ camerei seniorilor. După lungi consultări numai rîde, der tocmai pentru-că în Ger­
adauge îndată, drept liniştire, că prin- mania „suntem aşa de siguri de fidelitatea
gar, a ajuns se fiă deja prea mult Dr. Bărnreither a fost rugat se primescă
tr’asta nu înţelege nicidecum, ca acele Austro-Ungariei şi a augustului ei domnitor
usată, aşa că nu mai pbte fi de nici portofoliul pentru comerciu, el fiind re­
popdre se se lapede de „însuşirile în ce privesce alianţă", rugăm pe Germanii
o trebă, n’o mai cred nici Ungurii, cunoscut, ca apărător al constituţiei, al
rassei lor". Austriei de a nu despera înainte de vreme
necum ca se mai p6tă ave vre-o unităţii statului şi al intereselor germane.
Ce vre se c}ică ou asta, seim treceie printre noi. Conferenţă — se elice — a pretins se eeră în ideia împăcării.
a
noi forte bine. Tocmai aşa de bine, garanţii dela mininistrul-preşedinte, şi la pi arul „Vossische Ztg. crede, că o
Faptele pot vorbi numai, şi
cum seim şi vedem, că se respec- cas când Jacesta ar dovedi chiar şi cea personalitate de sine stătătore şi energică,
acestea dau mărturiă nu în contra I
teză astărfi „în cadrul legilor ungu- mai neînsnmnată atitudine anticonstituţio­ ca contele Thun, nu va lăsa a se guverna,
luptătorilor din sînul naţionalităţilor,
rescî" limba şi cultura popdrelor nală, se repăşescă din cabinet. Bărnreither ci va guverna însa-şl.
ci în contra tendinţelor despotice
nemaghiare cu tbtă „tradiţia istorică s’a declarat gata a urma acestor îndru­ „Naţional Ztg.“ aşteptă dela contele
din tabăra adversarilor noştri.
milenară" şi cu tbtă legea de naţio­ mări ale partidei sale. Thun o reorganisare imparţială a statului
nalitate modernă cu cari se fălesc Aici se tracteză de un rău vechiu îndată după acesta contele Thun a austriac.
astădî Maghiarii. şi înrădăcinat, şi acesta nu se va fost încunosciinţat despre ho‘. axările marilor „Berline)* Tagl)ltt dice, că Nemţii nu
a
pute delătura cu articulT, în cari se
Face, în orî-ce cas, o impresiune proprietari. El a raportat apoi monarchului, pot aştepta mult bine dela contele Thun.
cer cele mai mari monstruosităţi dela
de tot straniă, când cetim încă şi care deja la 7 1. c. a. m. a subscris res- *
naţionalităţi şi conducătorii lor. Dăcă
astăc}! întFun efiar de semă al gu­ criptele prea înalte despre numirea miniş­ Cu privire la atitudinea Cehilor faţă
contrarii noştri nu vor fi în stare să
vernului unguresc, că acea lege de trilor. cu noul ministeriu, se anunţă, că Dr. Kaizl,
întreprindă ceva în adevăr serios şi
naţionalitate, găurită şi sfîrticată de Ieri miniştri au depus jurământul. noul ministru de fiuance, înainte de a pri­
un şir lung de legi şi ordonanţe mi­ real pentru delăturarea acestui rău, * mi acest portofoliu a solicitat şi a primit
atunci fiă siguri, că prin îngâmfa­
nisteriale mai noue, ar oferi diferi­ Despre ministeriul contelui Thun se sus­ telegrafic consimţământul comitetului ese-
tele lor deciamaţiunî, prin articuli
telor popore un teren larg pentru ţine, că se Ya râzirna pe tote partidele po­ cutiv al partidei Cehilor tineri.
de (fiare şi discursuri dietale pline
desvoltarea culturală a gintei lor. Ar litice şi naţionaliste moderate.^ „Bohemia , In cât pentru majoritatea autonomistă
11
de şovinism nu vor ajunge la nimic,
însemna a căra apă cu ciurul, decă organul progresiştilor cehi dice, că Bărn­ a Camerei din Viena, foile cehice scriu
ci vor accelera numai momentul cri­
am voi se convingem pe cei dela reither, ca representantul marilor proprietari următorele:
tic, în care în cele din urmă vor
pressa ungurescă despre contrarul. germani, nu pote sta alături cu profesorul „Nu e nici o îndoială, la care totu-şî
trebui să se convingă, că fundamen­
Ungurii nu vor se recunbscă adevă­ Keisl, representantul Cehilor. Părerea foiei va fi avisat contele Thun, se vor afla ele­
tul, pe care au clădit planurile lor
rul, pentru-că atunci ar trebui se boeme e combătută însă din mai multe mente, cari convinse de marea importanţă
estravagante, a fost numai din nisip.
recunbscă ceeace nu vor, că ’adecă părţi, dicându-se, că contelui Thun nu i va a finalisării pactului cu Ungaria pentru stat
politica guvernului asupresce, violen- fi posibil să guverneze nici contra Ger­ ar fi gata, de a se alătura la ideia de
teză şi tinde a maghiarisa cu forţa. manilor, nici contra Cehilor; raporturile coaliţiune a contelui Thun. Der întrega
FOILETONUL „GAZ. TRANS." se se descopere; vorbele lui surprindeau — De unde le sciu eu tote acestea, aprinşi esclamâ: „Libex-tatea creştinilor,
din ce în ce mai mult pe Bacalin. e treba mea. In curând, decă vom sosi adecă nici a creştinilor, ci a Slavilor —
(o) — De un lucru me mir! — dise acolo, vei recunosce însu-ţî, că sciu mai asta o înţeleg... Der asta nu însemnă, de­
aprindându-şî ţigara şi aşedându-se erăşl multe decât d - t a . . . Şi Fedorov cufundân- cât luci’u de jumătate. Republică slavă,
Pagini din istoria resboinhri pe locul strimt. De ce Milan, este încă şi du-se de nou în meditaţii, îşi suci încet o deplină libertate înăuntru şi înafară: etă
slavo-tureesc. acum tolerat? ! De ce trebă este el acum? ţigară. pentru-ce s’au x’esculat Slavii şi pentru-ce
Ei, der tot atât, totul va ave un grabnic — Aşa der, după d-ta, în Belgrad mergem şi noi în ajutorul lor. D-ta fanta-
(Naraţiune, de G. Veririgen.)
sfîrşit... Se pote, că nici nu vom ajunge vom afla revoluţiă? întreba Bacalin, c’un sezl de religiă ortodoxă ! naţionalitate ! . . .
(Urmare.) la Belgrad, şi deja totul va fi sfîrşit... ziinbet sarcastic. fiă-ţî ruşine, tătucule!... Cine să se gân-
In Petersburg Bacalin s’a întâlnit — Câ va fi sfîrşit? întreba Bacalin. — Şi ce-i într’asta ? ! descă la d’al d’astea?
adeseori cu figuri ca Fedorov ; ba s’a în­ — Ce? E lucru uşor de înţeles, că — Prin urmare vecinii neasupriţi ai — Cxxnx, cine să se gândescă? începu
tâmplat să şi converseze cu ei. Tot-deuna ce : încă o victoriă decisivă asupra lui Bacalin cu glas iritat, liniştindu-se însă din
poporului sârbesc nu s’au dus să se lupte
omenii de felul acesta i-au făcut o deose­ Kerim, şi în Belgrad va isbucni revoluţia; pentru fraţii săi, nici să scuture jugul tur­ ce în c e . . . D-ta, aşa se pax’e, nu vecii ni­
bită impresiune. Pururea ei îşi descoper Serbia — republică; Cernaiev — dictator cesc, care apasă pe Slavi, ci pentru-ca se mic, xxix obsex’vî nimic din ceea-ce se pe­
natura lor şi vorbesc c’o naivitate neobicî- pe timpul duratei răsboiului, apoi alegeri trece în jurul d-tale, căci altfel a-i scii, la
facă revoluţiă ? Şi Genaiev de ce s’a dus
nuită despre oii şi ce. şi a p o i . . . nu mai sciu ce. acolo? Şi voluntarii noştri pentru-ce merg ce se gândesce îutregă Rusia. Şi eu de
„Probabil, că şi Fedorov aparţine — Dumnedeule! der de unde deduci acolo ? curând am observat acestă mişcare estra-
acestui soih de omeni" îşi gândi Bacalin; d-ta tote acestea? Despre aşa ceva n’a ordinară, care m’a răpit într’o clipită. Ini­
— Lucru esplicabil! De ce dracu s’ar
însă înainte de tote ar fi de interes să scie, visat încă nimeni... duce pentru alt-ceva?! ma fiă-eărui sângereză, nu se pote sxxferi
pe fel de comuniune pote fi între un ni­ — Ge, d-ta nu scii absolut nimic ? în­ mai departe, ca fraţii noştri de-un sânge
— Ei, şi cestiunea orientală? Slavis­
hilist şi între mişcarea de faţă? De ce treba în ton hotărît Fedorov. — Natural şi de-o credinţă să fiă chinuiţi şi sfâşiaţi
mul şi religia ortodoxă? Liberarea creş­
merge el în Serbia? Fedorov are însă şi că în diare nu vei afla nimic despre tote de-o x-assă urgisită, coruptă şi străină....
tinilor ...
ceva simpatic — trebue der întrebat.... astea. acestă nedreptate seculax-ă, strigă răsplătire
Ei se încurcară în vorbă. Fedorov de fapt Bacalin surise involuntar. — Der d-ta Fedorov nu l’a lăsat să-şi încheie la ceruri...
era de „feliul acesta", adecă începu imediat de unde scii aceste lucruri? întreba el. vorba. El sări în sus nervos şi cu ochii — De ce ’ml spui d-ta acâstă pre-