Page 94 - 1898-02
P. 94
Pagii!a 2. GAZETA. TRANSILVANIEI Nr. 44—1889.
drepfcă e gata la acesta, ea şl-a desfăşurat senta înaintea monarchului este esplicată, Agentura, care s’a constituit în urma por- deanu, Dr. Eugen Meţian şi Un Călător
programul în proiectul de adresă şi nu pote ca o recunoscere din partea principelui a nirilor ivite în sînul Tohănenilor pentru câte 80 cr.; Director Oniţiu, Stei’ie Stinghe,
deci primi în rândurile ei elemente, cari purtării sale necorecte de pănă acum. Au înfiinţarea unei biblioteci, s’a însărcinat Maria B. Baiulescu, Maria Burduloiu, Su
u
ar lua oposiţiă contrară cu acest program . dienţa de adî încheie o faşă nenorocită de-ocamdată cu încassarea taxelor dela
rorile Wagner şi Nicolae Mocanu câte 60
— Comitetul esecutiv al dreptei se va în din istoria Bulgariei şi însemnă începutul membrii Asociaţiunei. Sub oci’otirea ei se
cr.; Victor Popescu B0 cr.; Părintele Saftu,
truni Joi. Seim, că în acest comitet sunt unei ere nouă pentru domnia bulgară. Da va înfiinţa şi biblioteca pi’oiectatâ.
G. Navrea, Prof. Percea, d-na Agnes Du-
representaţl şi Românii bucovineni. Ele toria principelui Ferdinand este, de-a res şoiu, Ioan Duşoiu, Prof. P. Danu, I. Len-
Mişcarea socialistă. Din Nyirbatka se
mentele, de care se amintesce mai sus, fira neîncrederea, ce se nutria pănă acuma gheru, Dr. I. Bunea, Prof. Vătăşanu, Maria
anunţă, că la 7 1. c. 400 de socialişti au
sunt Germanii centraliştl din sînul marilor faţă de el. G. Stânescu, G. Bureţia şi Maria Bogdan
atacat casarma gendarmilor. Turburătorii au
proprietari, a căror representant în noul înainte de audienţă Ferdinand a con câte 30 cr.
fost respinşi şi împrăseiaţî.
ministeriu este ministrul de comerciă ferit mult cu contele Goluchowski. La in
Baernreither. trarea lui în Burg şi la depărtare i s’au „Lume întorsă". Sub acest titlu face
* Vieţă lungă. Ni-se scrie, că vrednicul
făcut onoruri militare cuvenite unui su „Alkotmâny“ următorea constatare carac
locuitor Mihai Russu din comuna Caţa,
Escese în Fraga. veran. teristică: „Un articul din numărul mai nou
tatăl d-lui Mihail Russu, notar reg. la tri
11
al foiei socialiste „Nâpszava a fost pe cale
Duminecă şi Luni a fost erăşl mare bunalul din Braşov, a răposat în 4 Martie
Associaţiunî de credit ţevănescî. judecătox-escă confiscat. Acelaşi articul a fost
mişcare pe stradele şi pieţele capitalei n. c. în etate de 94 anî, lăsând în urmă-i:
boeme. După cassarea ordinului de oprire Foile din Pesta aduc scirea, că ministrul pe soţia sa Mai'ia născ. Fogaraşi în etate publicat şi de foia radicală a partidei kos-
a colorilor, studenţii germani au început de agricultură încă în decursul lunei aces- de 82 de ani, cu care a trăit în căsătoi’iă suthiste „Fuggetlenseg“ fără ca autorităţile
sta va presenta dietei proiectul de lege să-l fi confiscat. Va să clică ceea ce pentru
erăşl să se preumble cu colorile reuniu 65 de anî. A avut 10 copii, dintre cari
asupra associaţiunilor de credit ţără foia socialistă constitue crimă, pentru foia
nilor lor. Plebea se lua după ei. Sergenţii mai trăesc B. ’L deplâng 22 nepoţi şi 30
u
nesc!. Aceste associaţiunî vor primi ajutor „bui'geză nu constitue crimă. Acesta este
poliţiei în număr mare căutau să o risi- strănepoţi. Răposatul în întregă vieţa o
dela stat şi din mijloce publice se va con justiţiă, logică, tact şi minte de procura-
pescă. Mulţi se opuneau, de aci urma mul singură dată a fost bolnav. Ura fumatul.
tribui pentru formarea fondurilor de asi tui’ă reg. ungurescă de-a lui Banffy, Prin
ţime de arestarî. Au început acum şi stu Era forte modei’at în mâncare şi beutură.
gurare şi a capitatului de gestiune. Ins astfel de mijloce guvernul nu va fi nici
denţii şi tinerii CeliI să umble cu colorile Ex’a de idee, că decă omul sănătos va bea
titutul central al associaţiunilor va mai fi decum capabil de-a sufoca socialismul. Din
lor naţionale cehice. Mulţimea cehică, stri un pahar de vin cui’at dxxpă mâncare şi nu
împuternicit a eda obligaţiuni, ce se vor contră, asemenea procederî agită şi mai
gând şi cântând cântece naţionale, a de va abusa de nimic, trebue să o ducă pănă
monstrat înaintea casinei germane, spăr trage la sorţi şi în general se vor face la 100 de ani. In privinţa morală era uix mult spiritele. Chiar şi în esecutarea legi
diferite favoruri pentru a ridica valorea lor ti’ebue să fiă o logică. Acestă logică
gând şi ferestrile ei. Miliţia fu cosignată. esemplar. Iubia mult biserica şi scola, deşi
acestor obligaţiuni. Statul îşi resevă drep însă nu o aflăm în esecutarea legei privi-
Luni s’au repetat escesele. Sera se dice, n’a avut pai’te de scolă, fiind născut prin
că studenţi germani au fost insultaţi şi tul de inspecţiune şi conducerea superioră anii 1804, în Paloş, sub iobăgiă. tore la libertatea pi’essei... Un guvei’n, care
maltrataţi de mulţime. Au fost mobilisaţl a institutului central va fi, se elice, încre numai prin nedreptăţi scie să se validiteze,
180 de poliţişti în contra mulţimei, cari dinţată unui guvernor, care va fi numit de Congres jidovesc în Londra. Jidovii trebue se stea pe base morale forte slabe.
au fost siliţi să întrebuinţeze şi arma, pănă monarch la propunerea guvernului. continuă în Londra congresul-sionist, ce Guvernul, care guverneză cu astfel de mij
l’au ţinut anul trecut în Bazei. Ţinta con loce, comite o ipocrisiă respingătoi’e, când
ce li-a succes au după o oră şi jumătate, să
gresului este, ca Jidovii să nu foi’meze stat se numesce pe sine constituţional .
11
o împrăştie.
în stat, ci să înfiinţeze o nouă ţâră jido-
vescă. — La congresul acesta se aştâptă să „Elso magyar vasuti utasok kifosztâ-
Principele Bulgariei in Viena. — 25 Februarie v. participe 1B0 de representanţî din Anglia, sâra alakult szovetkezet . Cetitorii noştri
11
Fi-ancia, Germania, AuStro-Ungai’ia, Româ au cuuoscinţă despre ti-ebşoiele, ce le făcea
De câte-va dile principele Ferdinand „Liga patrioţilor" in Bistriţa. Nu de nia şi din alte state europene, apoi din
al Bulgariei petrece în Yiena. El s’a dus mult am adus scirea despre acestă ligă un- America. La congresul din Bazei, cum s’a o bandă de pungaşi, compusă din conduc
acolo, ca să cerceteze pe mamă-sa prm- gurescă înfiinţată în comitatul Bistriţa-Nă- constatat, o mulţime de petiţiunl sosiseră tori dela calea ferată, care a pungăşit mai
cesa Clementina, care zace şi acum bol săud. Am comunicat şi programul ei, care mulţi pasageri pe liniile Predeal, Arad şi
culmineză în cerinţa de a lucra în intere din totă lumea. Din Ungaria a sosit o Seghedin. Seim, că acestă bandă de tâl
navă. petiţiă, în care se spunea, că Jidovii din
11
Principele Ferdinand a folosit prile sul „ideei de stat naţionale maghiare Ungai’ia nu vor înfiinţarea unui stat nou hari îmbrăcată în uniformă, a fost prinsă
u
jul acesta şi a făcut o visită la curte. In „Bistritzer Ztg ne spune acum, că acestă jidovesc, căci şi aşa, ce este Ungaria, decă de poliţia din Pesta şi cea din Cluşiu.
7 1. c. el a fost primit de împăratul Fran- ligă şi-a început activitatea prin înfiinţarea Şeful cavalerilor pungaşi era conducto
nu o adevărată Palestina? Petiţia acesta a rul reg. ung. Schiveighofer Jânos, care
cisc Iosif în audienţă privată. Visita acesta unei reuniuni de femei a comitatului. Foia făcut mare efect asupra Congresului. — Mai
este considerată din o parte, ca o îmbu săseseă admoniază pe femeile săsescl să nu amintim, că în Bazei s’a fost colectat o avea opt tovaroşl. In urma cercetărilor s’a
nătăţire a relaţiilor politice dintre Austro- între în acestă reuniune. Ar fi, dice, un sumă de 2 milione funţl sterlingl pentru descopei'it, că acestă bandă de pungaşi oi’-
Ungaria şi Bulgaria. păcat comis în contra familiei şi a popo dinarî se constituise în societate, avea sta
rului săsesc, decă şi numai o singură fe- scopuri de pi’opagandă evreeseâ; acestă tute şi se numea „Elsd magyar vasuti utasok
Monarchul n’a primit pe principele
meiă sasă şi-ar da sprijinul său nouei reu sumă s’a urcat pănă adî la 5 milione. Con kifosztdsâra alakult szovetkezeF pentru liniile
Ferdinand dela asasinarea fostului ministru- gresul din Londra nu este privit cu ochi
niuni de femei maghiare. Budapeşta-Predeal şi Ai’ad-Seghedin. Toţi
preşedinte bulgar Stambulov încoce. De
buni de Englesî. Se vorbesce, că viitorul membri ei, cum se scie, au fost arestaţi.
atunci o 6re-care încordare s’a simţit în ra
Din Budapeşta ’i se scrie „Telegrafului congres se va ţine la Budapeşta.
porturile politice dintre monarchiă şi prin
Român , că faimosul Alexios Gyorgy, pri- Duel cu sfîrşit mortal în Roma. La 6
11
cipatul dunărean. Diare socialiste confiscate. Din Beci-
vat-docent de limba şi literatura română 1. c. s’a întâmplat în Roma un duel cu
Cercurile diplomatice din Yiena atri- cherecul mare se scrie, că în comuna Ele-
la universitatea de acolo, nu are la cole sfîrşit mortal între deputatul italian Ca
bue cu atât mai mare însemnătate acestei mer gendarmeria a confiscat numerii mai
giul său, decât un singur ascultător român. vallotti s i între Macola, directorul diarului
l i socialist „Nepszava“, cari
visite, cu cât situaţia din Orient a devenit noi ai 4' aru u
Afară de acesta mai ascultă nisce Ovrei. „Gazetta di VeneziaL Causa duelului a fost
erăşl critică, şi între Turcia şi Bulgaria ra după ce au fost pe cale judeeătorescă con
o polemiă între diai’ele „Secolo“ şi „Ga
porturile s’au înăsprit. Se crede, că Austro- Agentură a Asociaţiunei în Tohanul fiscaţi, apăruseră pentru a treia oră cu alte
zetta di VeneziaA Condiţiunile duelului au
Ungaria îşi va esercita totă influenţa, ca vechiu. Ni-se comunică, că Dumineca tre titule. Şi în comuna Klek a fost confiscată
fost forte grele: sabiâ, cu împunsături.
11
să abată Bulgaria dela un pas nesocotit cută, 6 Martie n., s’a presentat în Tohanul revista socialistă „Nepolvasotâr , care de-
Adversarii n’au avut decât o singură cioc
Despre visita principelui bulgar vechiă d-1 medic Simeon Stoica, ca delegat asemenea apare în Budapesta, ca şi „Nep-
nire. Cavallotti a primit o împunsătură, vâr
u
„IV. W Tgbltt. scrie între altele: Fără în din partea Despărţământului Zârnescî, pen szava“.
ful săbiei contrarului său i-a pătruns prin
doială, că pi'incipele Ferdinand a aflat în tru a constitui o agentură a Asociaţiunei.
11
„Pane e lavaro! In oraşul Trojna din gură în gâtlej şi i-a tăiat artera princi
Viena. că regimul actual din Sofia este Agentura s’a constituit în următorul m o d :
Sicilia a isbucnit dilele acestea o revoltă pală. După 10 minute Cavallotti a muiat.
considerat, ca o ingratitudine faţă cu mo- Moise Brumboiu, preot ca preşedinte; Ni-
sângerosă. Poporul flămând şi în cea mai Macola a rămas nevătămat. Cavallotti s‘a
narchia; dorinţa principelui de a-se pre- colau Vodă, notar şi Ştefan lozon, cassar.
cumplită miseriă s’a î'ăsculat asupra clas- născut în Milan la 1842, a luat parte la
_____________________________
selor cu avei'e. E un fel de mişcare socia lupta Italienilor pentru libertate şi deja în
listă. Resculaţii din Trojna s’au dus îna etate de 16 ani scriea vei’surl revoluţionare»
dicaţiă? Mergi la biserică şi cetesce-o ba dorov îi vorbi erăşl cu francheţa de mai carî pe atunci făceau mare sensaţiă în Ita
intea primăriei se ceră pane şi muncă —
belor ! De-altmintrelea scuză-mă, căci eu înainte. îşi desvoltâ ideile cu patos înaintea
pane e lavaro! Consilierii oraşului priviau lia. A fost şi autor dramatic, lui i-se da-
nu vorbesc aşa, ca să te ofensez, der mă lui Bacalin, acesta îl ascultă, fără de a-i
neputincioşi acestă demonstraţiă. Mii de toresce dor câte-va dintre cele mai frumâse
supără când aud aşa ceva. De ce se pri întrerupe discursul. La staţia din apropiere
omeni începură a striga All’armi! All’armi! mărgăritare ale literaturei italiene moderne,
vesc în juru-ml şi să observ, cum gândesce se despărţiră. Bacalin voi să dormă şi se
(la arme, la axme!) şi cu acest strigăt asal ca dramoleta într’un act „II Cantico clei Can-
cel popă, ori ţăran, seu damă de lumea reîntorse în compartimentul său, unde, afară a
tară casa oraşului. Câţi-va poliţişti încer-* tici“ şi drama „Alcibiade — Cavallotti era
mare? Ce-mi pasă mie de „fraţii de-un de el, nu se afla nici o personă.
cară în zadar a-i linişti. Ţărănimea înfu unul dintre cei mai buni oratori din parlamen
sânge şi o religiă — eu n’am astfel de Trântit pe fotoliul mole şi lung şi
11
riată pătrunse în biroul nrimăriei, bătură tul italian. In timpul din urmă el deveni şeful
fraţi; eu sunt cosmopolit, şi pentru mine e trăgând pei’deua peste lampă, începu să
şi trântiră pe funcţionali, un soldat a fost î-adiealilor, sub preşedinţia lui Crispi combă-
preţiosă tendinţa Slavilor de-a funda o mediteze. „Se pote, că Fedorov nu e sin
isbit în noroiă şi mereu strigau: Pane e tea tripla-alianţă, cabinetul lui Rudini însă î
Republică liberă, pe temeiul principiilor gur în felul său______ Pote, că şi acei vo
lavaro ! Scirea revoltei se răspândi grabnic sprijinia. Cavallotti era entusiast filo-român.
socialiste. Eu merg în ajutor unei astfel luntari, cari au călătorit numai de curând
în oraş, şi gendanneria alergă la primăriă. Mortea lui e regretată pretutindeni.
de cause . .. am gândit, că şi d-ta . .. Ei, la Belgrad, merg acolo, ca să facă revo
La vederea gendarmilor poporul se înfuria
der, tătucule, asta vei recunosce-o şi d-ta luţia . . . . să proclame dictatura, să fondeze
şi mai mult. Bombardă cu pietri gendar Purim. Aşa se numesce o sărbătore
în curând. n Peninsula-balcanică o republică socială?!
meria, care descărcâ armele, 5 indivicţi au jidovescă, ce anul acesta cade tocmai pe
De-odată tăcu. începu să esamineze Ce stupiditate! Se pote ore acesta? Posi fost omorîţl şi 28 răniţi greu. — Astfel de mâne 10 Martie, adecă în 14 Adar jido
bănuitor pe Bacalin. „Sunt stupid, sunt bil, că peste o lună de dile nu vei mai turburărî s’au mai întâmplat şi în alte vesc, când luna e în dtcrescere. Sărbătorea
u
nebun ! se mustra pe sine îngându-i„Am întâlni astfel de idei şi planuri nici la Purim se face în amintirea istoriei din bi-
părţi ale Siciliei, şi decă poporul este în
flecărit somnoros tote nimicurile---------- Scie Fedorov ! u trebat, că de ce se rescolă, el răspunde: bliă despre Estera, de care se îndrăgise
dracu, ce fel de pasere e ăsta. In loc de Picături mari de ploie băteau în ge La miseria, la spaventevolc miseria! adecă regele Haman. Ea a fost prinsă de Harnan
Belgrad pot să ajung cu totul alt-undeva.“ muri. Trenul sbura repede hui’uind mono
înfiorătorea misei'iă e causa revoltărei lor. persecutorul Jidoviloi’, pe care însă aceştia,
Bacalin îl privia zîmbind. N’a fost ton, Bacalin începu se aţipescă... • * - ,v'' tor»*./ ji.. sărind în ajutorul Esterei, l’au ucis. Adî,
greu se afle causa tăcerii lui Fedorov. De La prelegerea publică de Dumineca 9 Martie, Jidovii din totă lumea cetesc
ţVa urma).
asemenea nu află lucru dificil a-1 dumeri. trecută au incurs următorele suprasolvirl: Megila, istoria Esterei, er mâne 10 Martie
Peste un minut conversară din nou şi Fe D-ria Ylaicu, Prof. Chelariu, Ioan Săbă- ţin mare sărbătore, în amintirea ei.
•! • • : -
