Page 95 - 1898-02

Nr. 44—1898. GAZETA TRANSILVANIEI Pagina 3.

Repriyirî-memoriale. race din Braşov şi Săcele cu ocasiunea
Cynematograph şi Graphophon. Astădî, tinat de-o mierţă mică de cucuruz în gră­ w
în 9 Martie şi mâne seră în 10 Martie, vor unţe, ci numai diua de lucru. concertului din 2 Febr. a. c. înregistrăm
fi ultimele producţiuni cu aceste ingeniose Din Silvania, Martie 1898. Ca fiiu de preot din Girolt, a lui Ioan dela d-l senator G. Ieremia din Brăila 5 fl.
invenţiunl ale lui Edison în sala cea mare Istoria naţională este unul din cele de lângă Gherla, înrudit cu foşti protopopi şi dela d-l Toma Frateş paroch în Bacl-
a Redutei orăşenesc!. Atragem atenţiunea mai scumpe tesaure pentru orl-care popor, ai Gherlei, multe audend, am luat dela ta­ falu 3 fi., cari adaugându-se la venitul cu­
publicului asupra acestor interesante şi in­ tăl meu şi petrecând şi eu mai mult în rat de 42 fi. 88 cr., dă suma de 50 fi. 88 cr.
căci, cum a dis marele orator al lumei, Ci­
structive producţiuni. Cynematographul în- jurul Gherlei în cursul anilor cam îndelun­
cerone, ea esţe „magistra vieţii omenesc!, Mulţămind şi acestor onorabili şi bi­
fâţişeză fotografii după natură, în care apar e martora timpurilor". Ea ne arată trecu­ gaţi, la 60, mi-am câştigat autentice docu­ nevoitori domni,
idee! de persone şi fac tote mişcările forte tul bun, ca şi cel funest, faptele bune, ca mente şi registre referitore la înfiinţarea Semnez cu stimă:
plastice, ca şi când ar fi omeni vii. Ase- şi cele rele; prin ea se reoglindeză tote, şi a parochiei greco-cat. din Gherla şi a Pentru comitetul Reuniunei femelor
imenea se înfăţişeză de pildă trenul cum unor evenimente de interes din punct de
ne resuscită faptele brutale, întocmai ca din Săcele.
întră în gară şi cum se urcă în el şi se meritele bărbaţilor sacrificaţi pe tote tere- vedere statistic, pe cari vădând, că pănă li. Verzea,
dau jos personele, corăbii cum sosesc în nele publice, ea ne dă lecţiunl, ne orien- acum penă mai dibace nu le-a dat publi­ secretar.
port, jocuri naţionale colorate, omeni scăl- teză pentru present şi pentru viitor, cu un cităţii, îmi permit de a-le face eu cunos­
• dându-se, copii jucându-se etc. fir gra- cuvânt ne învaţă şi ne entusiasmeză de a cute în interesul publicului român, cari — Mulţămită publică.
phophonulre produce musică, cântări şi pre­ ne împlini chiămarea, ce o avem, ca indi­ după disa fericitului istoric Georgiu Bariţiu
legeri umoristice, aşa că ţi-se pare, că audî vidă, ca naţiune... — pentru tote timpurile ne vor fi de bun Neputend multămi în persona
pe cântăreţi, solişti, musice etc. începutul serviciu. tuturor binevoitorilor, car! au par­
Un popor odinioră propagator al ci- ticipat parte în persbnă, parte în
-producţiunilor la 8 ore sera. Românii din Gherla pe la anul 1746
vilisaţiunei în lume, poporul Italiei, aşedat scris cu condolenţa, la îngroparea
aveau biserică împrovisată, ce se vede din
de divul Traian in orientul Europei, a lup­ scumpului nostru fiu, ii rugăm a
un protocol seu manuscript rău stricat,
tat conţinu pentru conservarea-i proprie, primi pe acestă cale muRămirile
Din Senatul român. der autentic, în care s’au înregistrat cu
a luptat pentru limbă, pentru patriă şi pen­ nostre cele mai ferbinţî.
(Doue interpelări.) tru libertate, evident e dâră şi comprobată numele acei binefăcători, ctitori, cari au
îndestrat biserica cu rechisitele necesare Bistriţa, 8 Martie 3898.
In şedinţa de Luni, 23 Februarie v. disa atât de jruşinătore pentru contimpo­
şi cu ornate. Astfel cele şese icone mari Alesandru Silaşi şi soţia sa.
s’au adresat ministrului-preşedinte Sturdza rani : că pe bărbaţii bine meritaţi numai
le-a dat Radu Munteanu cu soţia sa Pela-
•doue interpelări, ce ating raporturile de posteritatea îi scie preţui şi stima.
gia, şi alţii altele... Der, că unde şi ce fe.
vecinătate dintre România şi pe cari le Copleşiţi de atâtea elemente străine,
de biserică era aceea, nu s’a însemnat, ci Cugetări în timpul rasului.
lăsăm să urmeze după raportul foilor din ca al Dacilor, apoi vandalismele Mongoli­
atâta se seie, că pănă la venirea Episco­
.Bucuresci: lor, Tătarilor, Turcilor, şi apoi Maghiari, — Nici un om nu trăesce din aceea,
pului Ioan Pataki umblau unii dintre ei la
D-l Sefendache îşi desvoltă interpela­ Nemţi, Sârbi, Slavi etc. nu s’a putut mani­ că altul scie ceva. Multe mii trăesc însă
rea sa adresată guvernului cu privire la biserica din Nicula şi preotul de-acolo le
festa între strănepoţii şi nepoţii acelui mare din aceea, că alţii nu sciu nimic. Aşa-dâră,
faptul, că un gendarm 'Unguresc a ucis pe şi împlinea lipsele sufletescl; alţii la Mintiu
colonisător Traian tendinţa de emancipare decă se favorisâză nesciinţa, nu este alt­
fruntarii pe ţăranul M. Preşteanu din Ver- şi la Chirău. firă după aşedarea acestui
■ciorova. din orbia spirituală şi fisică, pentru-că îi episcop umblau cu toţii la curtea episeo- ceva, decât o curată iubire a deapropelui
lipsea instrucţiunea, basa esistenţei unui şi o îngrijire pentru o mare ramură de
Interpelatorul istorisesce cum s’a pe­ pescă, unde şi-au improvisat o biserică din
trecut faptul şi încheie întrebând pe pri­ popor; nu s’a putut manifesta, pentru-că industrie.
casele episcopescl. Dâr răpausând aceşti
mul ministru ce măsuri a luat în acestă naţiunea română şi religiunea sa greco-ră-
buni episcop!, sub următorul său Inocenţiu — Fii în tot momentul pregătit de
privinţă. săritână în Transilvania şi părţile Ungariei
„Aveţi un avantaj, d-le prim-ministru, au fost apăsate aprope dela încreştinarea Clain schimbându-se domeniul Gherlei, erăşî a rîde de toţi omenii, căci, fi sigur, toţi
.spune d-l Sefendache, acela că diarele un- au început bieţii Români a se risipi, şi pre­ omenii sunt pregătiţi în tot momentul a
Maghiarilor, mai apăsate dela unirea celor
.gurescl vă numesc amic al Ungurilor; este cum se scrie în acel protocol, au slujit rîde de tine.
trei naţiuni privilegiate din Transilvania în
regretabil, că pe altarul acestei amiciţii să prin şuri şi pe la capelele Armenilor pănă
aduc asemenea sacrificii". contra poporului (1437), prefăcută mai târ- — Decă te linguşesce femeia, bagă
la anul 1739, când pe la sărbătorea Nas-
D-l D. Sturdza recunosce, că incidentul diu în contra Românilor şi a confesiunei iute mâna în busunar, căci de sigur îţi
cerei Domnului Isus Christos, neputând su­
dela fruntarii este adevărat şi spune că o acestora, şi cunoscută în legile patriei de cere ceva. Decă însă te linguşesce bărbatul,
•comisiune mixtă este chiămată pentru a „Unio trium nationum . Acestă apăsare de­ feri frigul, s’au rugat de magistrat în acele atunci iartă-1 în tăcere, căci fi sigură, că
a
judeca faptul, după cum se face între Sta­ dile de sărbători de li-s’au slugit erăşî în
veni potenţată pe timpul luptelor confesio­ seu are de gând să te înşele, seu te-a în­
tele vecine şi în bune relaţiunl. curtea episcopescă; trecând atunci dome­
nale ivite în biserica catolică latină, der şelat deja.
D-l Sefendache cere apoi primului mi­ niul Gherlei în posesiunea Armenilor, nu­
mai nesuferibilă după învingerea protestan­
nistru să se ocupe cu seriositate de acea mai cu învoire de-a plăti o tacsă de câte — Decă îţi dice vre-o damă: Mi-ai
r
comisiune mixtă însărcinată cu judecarea tismului şi proclamarea bisericei de confesiu­ mişcat inima“, crede-o decă vrei, der nu
•caşului. nea calvină, ca religiune domnitore în Tran­ doi galbeni pe an i-au mai lăsat, suindu-le zidi nimic, căci pe un teren, ce se mişcă,
după doi ani şi tacsa la 12 fi. şi aşa au
Incidentul se închide. silvania, sub principi de aceeaşi religiune nu e bine a zidi.
* plătit pănă la anul 1745, când punându-
calvinescâ, cu deschilinire sub domnirea
li-se crîşma chiar lângă biserică, respective . Trad. de 2 b.
D-l Costescu Comăneanu desvoltă in­ celor trei Rakoczy şi sub a lui Michailă
terpelarea adresată ministrului de resboih, Apaffi, sub cari se făcură tote încercările lângă curtea episcopescă, şi aşa fiind in­
•cu privire la balul ofiţerilor unguri, la festaţi, i-a sfătuit magistratul de-a se muta
de-a trage pe Români la religiunea calvi- D I V E R S E .
•care sunt invitaţi şi ofiţerii din garnisona la casele cele „Odorbireesci", de unde nu-i
niană, ceea ce se vede la P. Maior, istoria
Ploescî. vor mai molesta beutorii, nici tacsă nu Animale plângetore. O revistă germană,
bisericei Românilor, şi din documentele
Interpelatorul amintesce consecenţele li-se va cere. Aşa s’au strămutat acolo la ce se ocupă cu sciinţele naturale arată îu-
-triste pe cari le-a tras pressa maghiară din istorice despre starea politică şi ierarchică
anul 1745 lângă curtea hăbăşescului Bogdan. tr’un articul mai lung, că multe animala
visita Regelui nostru la Pesta. De sigur, a Românilor din Transilvania de A. Tr.
că şi acâstă învitaţiune va fi tot atât de Laurian. (Va urma.) Ioan Papiriu Pop, tocmai aşa sciu se plângă, precum sciu să
rău comentată şi speculată de acea pressă. protopop. şi rîdă. Aşa de es. cânele, calul, cloţanul,
v .Şi ca resultat practic, va fi impilarea şi Respins dela palestra muselor, bietu­ măgarul, cămila, cerbul, maimuţa, elefantul
mai grozavă a fraţilor noştri de peşte lui Român îi mai rămăsese un singur asii: tote aceste animale când sufer, lâcrimâză.
munţi. De altminteri în ce moment se face Templul Domnului, biserica în care înăl-
acestă 'invitaţie ? Dare de semă şi mulţămită publică. Cimpazul plânge cu suspin ca omul, şi ele­
ţând rugăciuni la ceriă pentru ertarea pă­ fantul, decă nu pote scăpa, de ce-i ce-1
Când tribunalele maghiare condamnă
catelor asupritorilor săi, să audă cel puţin Braşov, 23 Febr. v. 1898.
pe flăcăii români, cai’I au cântat doina ro- persecută, lăcrimeză. Burton scrie, că forte
cuvântul dumnedeesc în limba sa proprie,
mânescă şi pe acei cari au purtat pan- După publicarea dării de semă, fă­ de multe ori a vădut prin deşertul Siriei
:glice tricolore. în limba română, de a-se mai recrea ba- cută în Nr 21 al „Gaz. Trans." despre cămile lăcrimând.
Cine ar putea se vadă în Francia un remi câte-odată spiritualminte în noianul venitul şi suprasolvirile petrecerii din pre­
•banchet între ofiţerii garnisonei din Naney năcazurilor sale.
săra anului nou, arangiată de Comitetul
■şi acei ai garnisonei din Strasburg? L i $ e B’ a t as r
In oraşe, mai ales în cele mai mari, Reuniunii fem. rom. pentru ajutorarea vă­
Mai bine mortea ar primi-o ofiţerul elementul român, ca atare, în timpurile acele • „Curs complet de corespondenţa co­
-frauces, decât să primescă să benchetuescă duvelor sărace din Braşov şi Săcele, s’au
de tristeţă, nu a putut primi nici o ins­ mai primit suprasolvirl în suma de 40 fi. merciala", de I. C. Panţu, prof. la şcdla
cu inimicul seu.
trucţiune, ori bareml ore-care preludiu de 31 cr., şi adecă prin domna Maria Belu corn. superioră din Braşov. O carte octav
D-l Costescu Comăneanu îşi exprimă cre­ mare de 17 c61e de tipar, de tot instruc­
dinţa, că acestă invitaţiune nu va fi primită. instrucţiune elementară, ba forte cu greu dela P. T.: Biţa Popea şi Petru Banco-
îşi putea ridica câte-o bisericuţă scundă şi tescu (Brăila) câte 20 franci; Elena Filitis tivă pentru comercianţi şi pentru alţii, cari
D. D. Sturdza: Este o absurditate ca
-cine-va să compare starea de inamiciţie la sate de nuele ori lodbe, apoi cu câte (Bucuresci) 6 franci; Lucreţia Buneafîj|(Ga- stau în legături de afaceri cu vre-o baneff.
•dintre Franţa şi Germania, cu duşmănia piedeci şi insulte. laţl) 3 franci; Maria Şeitan (Brăila) şi Are parte teoretică şi practică. In ea se
■dintre Români şi Unguri. vorbesce pe larg despre tot felul de scri­
Aşa în anul 1858, când, ca preot tîuăr Paraschiva Zernovean (Turcheşiu) câte 1 fi.
D-l Costescu Comăneanu: Vă mulţu­ sori şi acte comerciale atât în afaceri de
edificaih eu o biserică nouă de petră în Nl-a mai trimis d-l Dr. Iancu Meţian (Zer-
mesc pentru cuvântul parlamentar! mărfuri, cât şi în afaceri de bancă; apoi
Unguraş (Bâlvânyosvâralja) din comitatul nescî) 2 fi. Acestor binefăcători le espri-
D-l Sturdza, răspundând apoi la in­ sunt tractate şi lucrurile referitore la
terpelare, spune, că nu vede cum amicia Solnoc-Dobâca aşa dicând numai cu o mână măm sinceră mulţămită. cambii. Cu totul conţine 375 de esemple
oficerilor unguri cu acei Români ar fi dău- de poporenî, vre-o 40 de familii, dintre Venitul curat e deci acum: 207fi. 28 cr.
practice esplicate în partea teoretică şi în
nătăre intereselor ţării. Nu trebue, spune cari mai trăiesc vre-o 12 bătrâni încă, cari Tot-deodată avem se mai amintim cu
•d-l Sturdza, să mai vorbim de visita M. text. Are şi un registru, în care se esplică
avură meritul principal de a funda paro- acestă ocasiune, că cei 90 franci arătaţi în
“Sale Regelui la Pesta, decă el a făcut-o, terminii comerciali. Conţine modele de cir­
chia aceea greco-cat. în contra tuturor sfor­ darea de semă anterioră, ca -primiţi prin
bine a făcut. culare. scrisori de informaţiunl, recomanda-
ţărilor, insultelor consătenilor în număr de d-na Maria Popea, au fost colectaţi de
D-l Sefendache: La 94 n’ai vorbit aşa! ţiunî şi acreditive; scrisori în comerciul cu
peste o miie suflete ev. reformate, şi la d-na Eufrosina Popea (Brăila) şi apoi, că
D-l Sturdza. D-v. disidenţii faceţi gă­ mărfuri, comisiune şi spediţiune; cestiunl
vre-o 400 r. catolice.
:
lăgie ; v -aţl frânt dela partidul liberal nu d-nii P. Tretinescu şi D. BrănduşI (R.
cambiale, afaceri cu efecte, monede şi cu-
pentru principii şi naţionalism, ci numai Sărmanii mei poporenî, cu lacrimile Vâlcii) au dat câte 5 franci fie-care.
pone etc. O recomandăm tuturora cari se
pentru portofolii (aplause în majoritate). în ochi îmi îstorisiau, că lemnele cioplite Pentru Comitet:
intereseză de afacerile de comerciu. Se află
D-l Sefendache: Eu nu aspir la por­ diua pentru clădirea bisericei şi cu multă Maria I. Popea, • Dr. I. Blaga,
tofoliu ; am trecut în disidenţă, fiind-că trudă duse pe del, consătenii de nem şi de venrjare la administraţia „Gazeteila
•d-vs lucraţi în contră intereselor ţării. presidentă. secretar. Librăria archiducesnnă din Sibiw, şi la A.
religiune străină jnoptea le trăgeau şi le
D-l Costescu-Comăneanu se declară ne- Ş3 Ciurcu în Braşov cu preţul de 1 fi. 60 cr.
aruncau într’un părău forte adânc, spre a Satulung, (Săcele) 23 Febr. v.
mulţămit de răspănsul d-lui prim-ministru
■şi mâhnit de atitudinea Senatului. le zădărnici munca. In schimbul acestor Ca întregire a suprasolvirilor incurse Proprietar: SPr. Aure) Mureş!a*.m»
Incidentul se închide. merite numitele familii avură avantajul, ulterior în favorul „Reuniunei femeilor
că nu plătiau preotului birul preoţesc înda­ române pentru ajutorarea văduvelor să­ Redactor responsabil: