Page 97 - 1898-02
P. 97
„&î*eta“ iese în îă-care ii.
ii îiîs*tfîM ADonaeme pontru Anstro-Dngana:
efţîpv, phîa a\a?® $0 Pe un an 12 fl.. po eeao iun!
6 fl., pe trei luni 3 11.
■i.vKîBor; t.rf’KOtt»*» aa
V Husao — MAi’PBA'iipfc', br 4* 3T-rii de Dumlnsoi 2 II. po an.
r<>? yl)s> • ' Paulii România st strâlnăia’e:
mbehate so ţivcuuBifc> ! ia Jidm,- Pe un an 40 franol, pe ţdee
tjiUraţlunoîn Bv*şot şl 5b şr- luni 20 fr., pe trei luni IO fr.
•ofitotele SlronH <9 snto’nli/Eî: N-rii de Dumlneoâ 8 frano'.
in Vieua: £. Jkiiat, MXwm»
:>iliai»l, Huiolf 3fis»c, 4. Ofţslilu Se prenumără la tdto oficieio
Wr.ohtolgar; Anton Opptlii, J. poţtole din Intru şi din ai ară
itoirwocr, In Budapesta: A. T. li la dd. ?oiootorl.
(folibergerg, ZtMâin Stntoi; în ih^ameatnl parai Braşov
Baouraeoi: Agtnca Hanii, 8uo- administraţiunea. piaţa mare,
r.uvaaio do Roumanio; în Hui* târgul Inului Nr. 30 etagiu
burii,: Karoiyi SJ Litbmarm. I.: pe un an 10 fl., pe şâse
Preţul Inuerţlunilor: o Hori» luni o fl., pe trei luni 2 fl. 50 or.
nrmond pe »colină S er, şi Ou duBul în onsă: Pe .un an
■A. 2nT T T Xd
f Ocr. f.imbim pentru o pabli- 12 fl., pe 0 luni 6 il., pe trei luni
oaio. Publioărf moi deso după 8 fl. Un esemplar o or. v. a.
torit» şi Învoială. sân 15 bani. Atât abonamen
Reolame pe pagina a 3-a o tele cât şi inaorţiunile eunt
ciceriâ 10 er. său 30 bani. a se plăti înainte.
Nr. 45. Braşov, Vineri 27 Februarie (11 Martie) 1898.
Earăşi nemulţumiri. loc de protestul clerului evangelic între altele despre Gautsch, că el în ra cu bucuriâ copilărescă numirea unui mem
săsesc din Transilvania, care a adre porturile cele mai grele cu abnegaţiune bru din sînul lor ca ministru.
Nemulţămirea ce a produs’o în sat guvernului numai de curend o patriotică şi cu fidelitate a urmat invitării *
sinul diferiteler confesiuni din ţbră representaţiune în afacerea proiec monarchului la postul de preşedinte al con
„ Wiener Allg. Ztg. anunţă, că liberalii
a
proiectul de lege al ministrului un tului asupra întregirei venitelor preo siliului ministerial, câştigându-şî prin îm
german! şi cei din partida poporală germană
guresc de culte privitor la întregi ţescî. Se preface, că n’are cunoscinţa plinirea neobosită a datoriei nouă merite încă nu au luat posiţiă hotărîtă faţă
rea venitelor preoţescî, nu s’a măr de el şi totuşi ar fi aflat în amin în jurul Cordnei şi a statului. Drept semn
cu cabinetul Thun. Ei aşteptă să vadă pro
ginit numai la cercurile bisericesc! tita representaţiă o esplioare pe de al încrederei ce-i păstreza şi mai depai’te,
gramul noului ministeriu. Creştinii social!
ale Nemaghiarilor, ci acuma şî-au plin suficientă pentru a înţelege mo monarchul îi dăruesce insigniile în diamant la
au ţinut o conferenţă, în care Weisskir-
dat’o pe faţă şi protestanţii ungur! tivul de căpeteniă şi adevărat, din marea cruce a ordinului-Leopoldin, cu care
din districtul dunărean evangelic- care confesiunile consideră ajutorul a fost decorat în 25 Aprilie 1892. cbner a precisat punctul de vedere al par
reformat. proiectat din partea statului, ca „dar * tidei, declarând, că deocam-dată observă
aceeaşi atitudine, ca şi faţă de Badeni şi
O recundsce şi guvernamentalul danaic**. Comitetul esecutiv al partidei liberale
Gautsch. Decă însă contele Thun va în
„P. Lloyd**, că cele mai multe din Mai mult însă, făia guvernului naţionale cehe a ţinut o conferenţă alaltă-
cheia un pact drept cu Ungaria, va realisa
conlesiunile, la cari se referă amin ar fi putut să constate cu acăstă erl în localităţile clubului din Praga, în
reforme economice salutare şi prin legi
titul proiect de lege, protestbză în ocasiune, că chiar şi aceia, pe car! care s’a constatat, că candidatura lui Dr.
aduse în parlament va satisface pretensiu-
contra lui. proiectul des amintit nu-i privesce Kaizl la postul de ministru, n’a fost decât
nile germane, atunci creştinii-sociall nu-i
„Şirul malconteDţilor l’au des în mod direct, adecă catolici!, sunt încunosciinţatâ preşedinţilor cluburilor şi
vor face nici o oposiţiă.
chis — 4ice numita fbie — ade în mare măsură nemulţămiţi cu el, comitetului esecutiv. Faţă însă cu faptul
renţii Român! ai bisericei greco- căci, 4ic ei) dăcă guvernul vrea se împlinit deja, partida nu pune piedecl lui
orientale. Şi între aceştia, s’au subvenţioneze din bugetul statului Kaizl, der îşi susţine dreptul de liberă Spania şi Statele-Unite.
aflat câţî-va, deşi numai fhrte puţin!, tăte bisericele din ţeră, de ce es- acţiune faţă cu cabinetul-Thuti, pănă când
Unul dintre cele mai mari evenimente
car! au salutat cu bucurie avanta- cbide biserica catolică, avisându o nu-i va cunosce programul.
ale politicei lumei este adî fără îndoială con
gele ce le oferă proiectul; majori numai la fondurile ei proprie? Atitudinea Cehilor tineri faţă de con
flictul dintre Spania şi Statele-Unite ale
tatea înse a cre4ut, că trebue se Acum este biserica reformată tele Thun încă nu e stabilită. E sigur însă,
Americei, conflict, care ameninţă a dege
respingă aceste avantage ca „dar din Ungaria, care într’o conferenţă de că Cehii sunt contra nouălor ordonanţe de
nera în răsboifi, pregătind lumei spectaco
a
danaic , pentru-că statul îşî reservă membri ai convenlului seu şî-a ară limbă, cari se opun „egalei întreptăţirl,
lul de a vedâ, cum corăbiile americane se
de a nu da său de a retrage ajuto tat nemulţămirea sa cu proiectul unităţii ţării boeme şi legilor fundamen
ciocnesc cu flota acelei ţerl, de pe ale cărei
rul seu acelor preoţi, car! prin pur d-lui Wlassics. tale “.
ţărmuri a plecat odinioră Columb, ca să
tarea lor pecătuesc în contra inte Mai bine, 4i° reformaţii, să nu „Politik“ dice, că ministeriul este com
descopere lumea nouă.
reselor sale celor mai însemnate, ni-8e dea [nimic, decât acesta milă. pus pe basa contemplată de contele Thun,
1
seu în contra moralităţii publice *. Ei voesc, firesce, ca statul să le dea şi ceea-ce nu i-a succes lui Badeni, i-a suc Conflictul are origine veche. Deja pe
timpul răsboiului peiitru libertate din Cuba
Nu seim cine se fiă acei „fărte un ajutor mai puternic şi de aceea ces noului ministru-preşedinte: a mestecat
a făcut sânge forte rău în Spania aţîţarea
puţin!**, car! se fi salutat cu bucuria ei ar dori să se aducă o lege specială în cabinetul său focul cu apa şi a unit pe
proiectul de lege din cestiune. Mai pentru ei. De-ocamdată însă au de bărbaţii din drepta cu aşa numiţii mode resculaţilor de eătră pressa americană, ba
au fost trimise pe insulă chiar şi cadre de
mult ne vine a crede, ca acesta este cis să aştepte să vadă, ce va face raţi din stânga. Ceea-ce înainte cu câte-va
numai o invenţiă a lui „P. Lloyd**, guvernul. cjile se părea imposibil, aceea s’a împlinit voluntari americani. Un violent schimb de
care n’a voit se admită, ca Românii C’un cuvent nemulţumire pe deja. Kaizl şi Bărnreither şed unul lângă note s’a făcut atunci mai ales, când agen
tul diplomatic spaniol din Waschington a
grecooriental! cu toţii unanim văd t6tă linia. Asta-i resultatul obicinuit altul în fotoliile ministeriale. E neîndoios,
în pretinsele avantage oferite preo- al dibăciei politice ce o desfăşură că decă unul din membri distinşi ai tine- adresat unui fost ministru spaniol o scri-
ţimei de d-1 Wlassics un dar da- guvernul unguresc. rilor-cebl primesce un portofoliu ministe sore, care cuprindea espresiunl forte vătă-
naic. rial, întregă partida e declarată de guver mătore contra preşedintelui Mac-Kinley.
încât pentru motivul nemulţă- namentală. După acesta s’a întâmplat nenorocirea
u
mirei Românilor este forte maliţios Din Austria. „Narodni Listy , organul Cehilor ti vaporului „Mâine la Havanna. Deşi s’a
u
dm partea făiei unguresc! a susţine, „ Wiener Zeitung“ publică autografele neri însă, e de altă părere. El dice, că constatat, că nenorocirea a întrevenit din
că ceea ce ne supără mai mult ar prea înalte, prin care foştii miniştri Bohm- decă contele Thun crede a fi câştigat par întâmplare, totuşi în America se nutria
fi tendinţa manifestată în proiect pen Bawerk, Latour şi Korber dimisionându-i, îi tida Cebilor-tineii prin numirea de minis convingerea, că corabia „Mâine" a fost
tru apărarea unor interese de frunte distinge cu ordinul Coronei de fier ci. I. tru a unui membru distins al ei, atunci e aruncată în aer de un torpilor spaniol.
ale statului. Autograful adresat baronului Gautsch e în rătăcire. Cebii-tinerî de mult încă nu S’a născut un vehement răsboifl de
Păia din Peşta nu amintesce de ţinut în termini forte călduroşl, dieendu-se mai sunt atât de naivi, încât se primescă condeifl pe acestă temă, resboifi, care a
FOILETONUL „GAZ. TRANS.“ de impresiile vieţii dilnice, încât involun pasagerilor, conversaţii sgomotose şi vesele. . ungar şi cel sârbesc — Ce deosebire! Acolo
tar totul i-se păru numai o poveste fan Toţi aceşti omeni erau aşa de liniştiţi şi înfloresce totul, aici însă pustiu! N’am
(6) tastică, âr nici decât realitate. preocupaţi de afacerile lor, ca şi când n’ar crecjut, că Serbia ni-se va presenta astfel.
Pagini din istoria resboinhi Mintea era convinsă, că acesta nu e sci nimic de ceea-ce se petrece în apro Şi ce pustiu trist — nici sorele nu-i în
poveste; însă omul obicinuit la traiii bun piere, şi par’câ nu i-ar interesa de loc. stare să-l lumineze... Par’că nu ne-ar privi
slavo-tnrcesc. şi la linişte nu pote cuprinde cu închi In Petersburg, Mosc va şi în întregă JRu- de-acolo decât mortea!...
puirea lui grozăvenia acestei realităţi de siă este mult mai potenţată agitaţia, com — Der ce însemneză acesta... Noi
(Naraţiune, de G. Veririgen.)
părtate şi străine. Dâr ceea-ce a fost de pătimirea şi temerea ... OrI-ce noutate şi doră mergem tocmai înaintea morţii...
(Urmare.)
parte, acum se afla în apropiere. Etă soire acolo ajunge mai curend. Etă, că (lise încet Bacalin.
VI. — este aici! In atmosfera ce-1 impre- este a doua (ji de când Bacalin nu pote — Ei, vom vede-o de-acum! — Şi
Pe bord mişcare vie, sgomot. Vapo soră, deşi abia visibil, plutesc deja mias sci nimic din ceea-ce se petrece pe câm ce gândescl a face în Belgrad? alătura-te-
rul se apropie de Belgrad, piua e fierbinte mele ; apa a adus mult sânge omenesc pul luptelor — mereu i-se repeteză numai vei la voluntari?
şi cerul senin. Bacaliu eşi şi el din cabi aici. Conscienţa acelei realităţi, despre atâta, cât a sciut şi acasă, ba multe din — Probabil, der totuşi e neapărat de
netul său. Se simţea forte obosit în urma care se vorbia în lumea întregă, ca despre lucrurile ce le aflase aici, erau încă necu lipsă a-i căuta şi a vorbi cu ei....
lungei şi aprope neîntreruptei călătorii,la ce, o poveste fiorosă, umplu sufletul lui Ba- noscute.
— Şi eu am gândit aşa; ce folos se
mai contribui şi împrejurarea, că cu cât calin de-o groză neesplicabilă. Acum pen Bacalin începu să caute cu ochii pe Fedo- fi singur...
se apropia mai mult de ţîntă, cu atât îl tru întâiaşl dată a înţeles el botărît şi rov şi observându-1, se vîri prin mulţime la
cuprindeau sentimente mai bizare Cu limpede, unde merge şi ce-1 aşteptă. Acum el. Fedorov sta lângă barieră îmbrăcat în — Scil ce?... Yom descăleca la un
inimă sângerată privi portul sârbesc pustiu. i-au venit în minte tote corespondenţele, mantaua lui sură şi cu chipiul de postav otel şi vom arangea lucrurile împreună
Acasă, în Rusia, îi pluteau pe dinaintea telegramele şi comunicatele, descrierile des cerat, privind spre Belgrad. Faţa lui era Te învoescî?
ochilor iconele luptelor neegale şi a gro pre atrocităţile turcesc!, numărul celor că- tristă, ba îi dispăruse chiar şi surîsul naiv — Corect.
zăveniilor, a cadavrelor mutilate, a rîurilor cjuţî în lupte, şi a simţit, că abia acum şi dispreţuitor. Belgradul din depărtare se părea, că
de sânge, a focului, a infernului blăstămat începe a înţelege, ce însemneză tote poţi să-l ţii în palmă. Nu-i mare, e un
— Ei, mulţămită ceriului, adî cel pu
cu plânsete şi vaete şi cu bacbanaliile săl- acestea... oraş original, pitoresc, aşeejat pe un teri-
ţin vom durmi una bună! (jise Bacalin.
bătăciei omenescl. Tote aceste icone îi Der totuşi, împrejur nu era încă ni tor vast. £tă forturile vechi şi reduta...
apăreau grozave şi revoltătore, şi totuşi mic îngrozitor. Sore strălucitor, portul un — Să durmim, da, însă en privesce Vaporul merge înainte, întorce la o parte
erau aşa departe, se deosibeau aşa de tare gar viu şi pompos, diferite grupuri de-ale tătucule la drepta şi la stânga, spre portul — aici e portul... Debarcând, Bacalin şi
