Page 98 - 1898-02
P. 98
Pagina 2. G-AZETA TRANSILVANIEI Nr. 45—1889.
păşit acum pe terenul înarmărilor seriose. Visite oficerescî. inte, ca ea să fiă discutată în pressa ro a început sd o bombardeze cu petri. A spart
Statele-Unite americane ş’au rechiămat tote mână din regat. Ca de obiceifi la asemeni tote feresti'ile şi lămpile şi întrând în clă
Braşov, 10 Martie.
năile, ce circulă în apele sudice, er în ocasiunî, nu s’a evitat xxicl de astă-dată din direa primăriei, au sfîrtioat cărţile ei. In
"Waschington s’a ţinut alaltăeri un congres Am publicat la timpul său anunţarea partea foilor ungurescl de-a face din acestă fine s’a arborat stixxdardul. Demonstranţii
la care au luat parte cei mai distinşi mem petrecerei, ce o va arangia Sâmbăta vii- visită max’e capital politic în prejudiţiul s’au dus apoi înaintea redacţiunii foiei
bri. Congresul a decis să pună la disposiţia tore Casina oficerilor dixx oraşul nostru, postulatelor şi a plângerilor Românilor din „Gazetta di Venezia . Miliţia însă a îm
44
preşedintelui Republicei 50 milione dolari conform programului stabilit pentru sesonul statul ungar. Ele presentară acestă visită, prăştiat’o şi poliţia a făcut câteva arestări.
pentru apărarea naţională. de iernă 1898. La acestă petrecere, cum ca având un rol însemnat „pentru resol-
Deprinderea de arme a reservelor de
Acesta este starea lucrului pănă s’a dis în însciinţarea comitetului arangia- varea cestiunei române-maghiare“. Nu s’a
acum. tor, sunt aşteptaţi, ca ospeţî, şi oficerî regescî putut stăpâni nici chiar foiţa ungurescă din întregire. La X'egimentele de infanteria, ca-
valexlă şi la batalionele de vânători, nu
O scire telegrafică din Berlin spune, români. Braşov de-a xxu-şl desfăşura şovinismul în
meral soldaţilor în eraa acâsta a scădut
că la ambasada spaniolă de acolo se accen- Vădend, că acestă visită de oficerî esploatarea evenimentului din cestiune,
forte tare, pai’te că au murit, parte au
tueză, că Spaniolii îşi vor apăra onorea în români la Braşov formeză de câte-va dile sci'iind, că visitele acestea oficerescî n’ar
fost concediaţi, aşa că numărul soldaţilor
tote împrejurările şi nu vor lăsa insula obiect de discusiune în diai’ele din Bucu- însemna nici mai mult, nici mai puţin, de
la companii e atât de mic, încât neapărat
Cuba pradă bandelor americane. rescl şi că s’a făcut cu privire la ea chiar cât desavuarea „estremilor ‘ValachU din
trebue reîntregit. Ministeriul comun de râs-
Se crede însă totuşi, că conflictul se şi o interpelare în Senat, credem a fi da partea cercurilor oficiale şi seriose ale Ro
va aplana. tori publicului nostru cetitor cu unele des mâniei ş. a. ş. a. boifi a dispus, ca numărul soldaţilor să se
întregesoă cu „ersatz-reserviştV deja ins-
luşiri asupra faptului, că la petrecerea dată Cumcă aceste apucătui’î ale px-essei
truaţl. Grupa I a „ei’satz-reserviştilor deja
44
de oficerii dixx garnisona Braşovului sunt ungurescl, practicate în stil mare încă de
Rusia si China. cu 1 Aprilie e chiămată la deprindere de
> aşteptaţi de astă-dată, ca ospeţî, şi oficerî pe timpul visitei regelui Carol la. Buda
arme pe 28 de Jile. Depi'inderea de arme
din armata română. pesta, nu pot produce decât numai x’esens
Cestiunea chinesă a întrat erăşl din- a „ei’satz-reserviştilor se va continua pănă
44
tr’odată în stadiu acut, ameninţând chiar Pe cât seim, lucrul s’a peti’ecut ast în sînul poporaţiunei statului român vecin, la sfârşitul manevrelor mari. La cavaleriă
pacea. Seim, că Rusia a adresat Chinei un fel : La cea dintâiiî din petrecerile aran- o dovedesce şi discusiunea, căreia i-a dat numărul scădut al soldaţilor se va întregi
>
ultimatum, tocmai pe când acesta a subscris geate de coi’pul ofieeresc de aici îix px’esera nascere caşul din cestiune în diarele din tot astfel cu reserviştl.
împrumutul engles, care e menit a-1 da ca anului nou (călindarul gregorian) au luat Bucurescî şi interpelaţia făcută în Senatul
despăgubix-e de x’ăsboih Japoniei, er de altă parte şi trei oficerî din armata română, român. „Pane e lavoro! Eri am spus, că
44
parte a-se folosi şi ea cu el pentru înar- cari sunt detaşaţi îix Predeal penti’u cordon. îix oraşul Trojani din Sicilia a fost o res-
măx'I. E obiceiu, ca în toţi anii oficerii dela punc colă sângerosă de popor, pe care fomea şi
Ultimatul Rusiei cere dela China, ca tul Predeal să fiă invitaţi la acestă petre SOIRILE DILEI. miseria grozavă l’a făcut să se ridice con
în timp de şese clile să-i cedeze Port-Ar- cere. Mai înainte era numai un oficer, ca j — 26 Februarie v. tra classelor avute şi să cer a pane şi muncă.
comandant de post îix Predeal, acum însă
thur şi să-i dea o mulţime de privilegii, Astfel de răscole s’au întâmplat în luna
fiind detaşaţi acolo trei oficerî din garni Vienesii nu serbeză. In şedinţa dela
căci la cas contrar Rusia va ocupa Mand- Februarie şi în alte oraşe ale Siciliei, aşa
sona Ploeştî, toţi trei au fost invitaţi. Şi 8 1. c. a consiliului comunal din Viena li
suria cu putere ax-mată. Terminul de şesă d. e. în Modica oraş cu 50,000 locuitori,
dile a espix’at deja alaltăieri. Decă China fiind-că aceştia au fost primiţi aici în mo beralii şi schonerer-ianii au făcut propu având de jur împrejur agrii şi câmpii în
dul cel mai colegial, se pote că drept re- nerea, ca consiliul să mârgă în diua de 13
va primi propunerile Rusiei, în timp de o forte mare estensiune, cari în cea mai
cuxxoscinţă oficerii din garnisona Ploeştî Martie 1848 la mormintele revoluţionari
lună de dile trebue să schimbe împrumutat mare parte sunt proprietatea senatorului
au îxxvitat la un bal dat de ei jpe oficerii lor căduţx şi să depuxxă cununi. Majori
convenţiunile, la cas contrar înse Rusia va Tedeschi, şi dintre toţi domnii de pământ,
proceda confonn pretensiunilor din ulti- ax-matei comune şi ai honvezilor din gar tatea creştină a fost contra px’opunerii şi el este mai înverşunat contra ţăranilor.
nisona Braşovului. Lueger a dis între altele, că „anul 1848
mat. Reseola au provocat’o muncitorii de pe pro
Invitarea s’a făcut îxx scris şi afară n’a adus nici un folos omenimei . Antise
u
E probabil, că China va ceda, şi atunci prietatea sa. In sera dilei de 22 Februarie
de acesta şi prin doi oficerî din Ploeştî, miţii au primit în fine propunerea consiliu
provincia Mandsuria dimpreună cu provin intrară în ox’aş ţărani îxx număr bătător la
cari s’au presentat în pex’sonă la cornan- lui orăşenesc, de-a nu arangia nici o ser
cia chinesă Siuking din nord, între golful ochi. După miedul nopţii se aduxxară vre-o
Pecili şi cel Cox’eic, vor căde în mânile daxxtul din Braşov. bare jubilară în Martie. 20,000 în oraş, unde pentru siguranţa şi
Rusiei, care va pute uşor se ocupe şi in In urma acesta au luat pai'te la balul Nou ambasador german la Petersburg ox’dinea publică nu se aflau decât 10 gen-
sula Dir. oficei’ilor din Ploeştî 10 oficei’î din armata va fi numit coxxtele Herbert Bismarck, fiiul darml şi un despărţământ de soldaţi (22)
Ocuparea acestor teritorii o va pute comună şi doi oficerî de honvedl dela Bra bătrânulux Bismarck. Actualul ambasador îxx frunte cu un ofiţer. Locuitorii oraşului
face cu atât mai uşor Rusia, decă ea nu şov, sub conducerea d-lui locotenent-colonel Badolin va merge la Paris în locul contelui durmiau încă adânc, când resunâ deodată
va întâmpina resistenţă din partea Angliei "Weiss. Primirea, ce li-s’a făcut la Ploeştî Munster. Numirea contelui Herbert Bismarck din 20,000 de guri strigătul: „Pane e la
şi Japoniei. China lipsită de ajutorul acestora, din partea corpului oficeresc român, a fost este considerată, ca o împăcare între împă voro/“ Strigătul fu urmat numai decât de
Rusia va ajunge uşor în potestatea terito- atât de strălucită, încât toţi participanţii ratul Wilhelm şi fostul cancelar. bombardarea primăriei. Ferestrile zidirei
x’ului dintre fluviul Amur şi mare şi a în au rămas încântaţi în tote privinţele. * cădeau zuruiud c’un sgomot asurditor şi
treg ţărmului dela Sibexăa pănă la Pelcing, Drept x-evanşare, la rândul lor, au in La America. O telegramă din Timi- flăcările, ce cuprinseră coperişul, îmbrăcară
cât adecă cade dincolo de murul clxines vitat şi oficei’ii garnisonei din Braşov pe şora anunţă, că locuitorii din comitatul To- în lumină purpuriă văzduhul întunecat.
spre răsărit. Acesta ar face să se schimbe oficerii români ai garnisonei din Ploeştî la rontal, şi, ce-i mai curios, nu dintre cei Gendax’meria fu alarmată şi alerga la locul
raporturile întregi ale Asiei-orientale. Peri- petrecerea, ce o arangeză Sâmbătă. Invi mai săraci, ci dintre cei mai bogaţi, îşi sinistrului. Răsculaţii însă nu s’au retras,
14
culul pentru Anglia e cu atât mai mare, tarea s’a făcut în acelaşi mod, cum fuseseră părăsesc în massă patria lor „fericită , îşi ci primiră pe carabinieri c’o ploiă de pietri.
cu cât foia oficială germană anunţă, că invitaţi cei de aici. vând tot ce au şi se duc cât văd cu doi Ofiţerul acestora cădu rănit de morte, er
contractul cu Germania a fost subscris în Se voi’besc şi se scriu chiar multe ochi, peste ţări şi peste măx’î, pănă la mult mulţimea, înainte de ce gendarmi s’ar fi
Peking, va să dică Germania merge mână despre pregătirile, ce se fac aici pentx'U o vestita Americă. folosit de armă, se arunca asupra nenoro
’n mână cu Rusia contra Angliei. primire cât mai frumosă a oficerilor din ciţilor omeni, îi isbiră în noroiQ. şi-i bă
Demonstraţi uni turbulente în Veneţia.
In Lândra domnesce acum mare agi- armata î’omână, cari, se dice, vor veni tot tură cu piciorul. Veniră însă soldaţii, cari
Luni sera poporaţiunea din Veneţia a fă
taţiă. Ambe camex-ele discută asupra aces cam în număr de 12. Noi îxxsă nu avem descărcară asupra resculâţilor armele; 9
-
cut o demonstraţiune turbulentă spx e a
tei cestiunl, guvernul engles însă nu se pote îxxcă nici o infox’maţiune autentică despre victime au cădut, o mulţime mare de ră
protesta în contra duelului. O mare mulţime
resolva la uxx pas hotărît şi energic, căci acele pregătiri. niţi zac prin spitale. — Asemeni răscole
I s’a dus înaintea primăriei şi a cerut să se
o are destul de greu în Sudan şi cu res- # ţărănescl s’au întâmplat şi în Siculiana, Ca-
arboreze stindardul îmbrăcat îxx văl negru,
culaţii seminţiilor din India. tania şi Noto.
Asupra visitei oficerilor din armata ca semn de doliu pentru moi’tea lui Ca-
română aix scris deja foile ungux’eseî îxxa- vallotti. Primăria refusând acesta, mulţimea Liferare. Ministeriul comun de răsboifi
Fedorov se pomeniră între o massă imensă ei nu disputară cu el, ci au luat simplu la care. Aprope peste tot uniforme sâx'bescî. deja aici... In jurul acestor mescidre şed
de popor, care se adunase pentru întâmpi ounoscinţă pretensiunea. După tote acestea Conversaţia decurgea mai numai în î’usesce. câţ-va voluntari de-ai noştri, sosiţi dilele
narea vaporului. Cea mai mare parte a li-se deschise o odaie mare şi comodă, al Bacalin recunoscu într’una ofiţer pe acestea. Se plâng, că nu pot să scape de
mulţimei sta liniştită pe loc, pxivind indi căx-eia preţ l’au aflat fote moderat. Bacalin un cuxxoscut al seu diix Petersbui’g. Acesta aici — îi reţine guvex’nul, şi asta e de
ferentă la cei ce sosiau — numai copiii sciind, că finanţele lui Fedoi’ov stau cam se mira de îixtâlnirea lor. ajuns!
lărmuiau. Hamalii umblau forte nedibaciu slăbuţ, l’a rugat să nu cheltuescă nimic -— La aşa ceva nu m’am aşteptat! — Cunosc! pe vre-uxxul dintrei ei ?
cu bagajele şi Bacalin a trebuit să aştepte pentx’U locuinţă, fiind destul loc îxx acestă dise ofiţerul stx’ingând mâna lui Bacalin. Recomaxxdă-mi-1, te rog, — voesc să xnă
multă vreme în arşiţa sorelui ax’dător pănă odaiă pentru amândoi. Fedorov se învoi Cu orl-cine aşi fi creclut să mă întâlnesc, alătur la eeta lor.
când şî-a căpătat geamaxxtanul. Funcţio repede. numai cu d-ta nu... De ce ai venit aici, Ofiţerul luâ de braţ pe Bacalin şi-l
narii vamali şi gendarmii nu i-au reţinut, — Să durmirn! să dux'mim! repetă nu cumva ca voluntar ?
conduse la un om, care şedea la mosciora
sciind că sunt Ruşi. Bacalin lăsând jos perdelele. Se desbrăcâ, — Şi ore de ce n’aşî pute fi volun
cea mai apropiată lângă un pahar de bei’e.
se spălă şi simţi cu satisfacţia, că pote să tar? La o pax’te însă cu gluma. Respun-
— Unde să descălecăm? întreba Fe Ou greu a-i fi putut ghîci la moment vâr
dorov. se recreeze şi să dormă. Fedox’ov se aruncă de-mî la întrebări şi dă mlămurirl. sta acestuia: faţa îi era destul de tînărâ,
pe-o canapea aşa cuxn era îmbrăcat. — Cu cea mai max e bucuriă ...
-
— In tote foile cetim numai despre Ofiţerul veni aici dela armată pentni der nu frumosă. părul scurt, des şi aprope
44
„Corona sârbescă — să mergem der Durmiră câte-va ore. S’au trec}it nu cărunt, stautra înaltă şi puţin plecată, dâr
mai sera. Pănă când Bacalin făcu toaletă, afaceri private. Ceea-ce îi supuse lui Ba cu tote acestea destul de robustă. Purta
acolo..,
tovarăşul său eşi pe coridor. calin, nu era prea îmbucurător. Situaţia uniformă de insurgent rusesc, plină grazav
S’au urcat într’o birjă şi s’au depăr armatei e forte critică. Acum e armistiţiu, de pulvere — se păx-ea că n’a avut ocasiă
86
tat. Oraşul, care de pe vapor apărea aşa — Să mergem jos degrabă, Z* la der peste una ox'î cel mult două săptămâni nici voinţă de a-şl bate capul cu sortea
reîntorcere. Aici, îxx grădină, oficerii noş-
de frumos, înăuntru le făcu impresia unui răsboiul trebue să începă erăşl, şi sfirşitul ei; se numea Rapin. Ex’a ofiţer în pensiune,
tx’i petrec la bex’e... am ascultat... aşa se
sat max’e. Căsuţe mici, numai icî-colo câte-o lui e forte îxxdoios. Miliţia sârbescă e forte modest, der om calificat, care după nume
vede, că şi noii voluntari se află aici...
vechiă şi frumosă moscheă, bisex-icele orto defoctuosă, der xiicl starea Ruşilor nu e era cunoscut numai în cerc restrîns, deşi e
vom sci îndată totul.
doxe însă aprope tote sunt scunde şi de prea bună. Poporul în genere nu-i pre Ziarist capabil. Acesta fu primul voluntar
un esterior săx’ăcăcios In sfâx’şit âtă şi Au încuiat odaia şi se scoborîră re gătit pentru x’ăsboiu — numai ai noştri cu cu care se întâlni Bacalin îxx Belgrad.
piaţa dinaintea unei case mari. Edificiul pede în grădină. Dinaintea intrării prin Cernaiev ţin sufletul în armată...
(Va urma.)
cel mai frumos este otelul „Corona sâx-- cipale se aflau o mulţime de mesciore şi — Ei, der peste puţin vei vede în
44
bescă . Birjarul ceru o taxă esorbitantă; scaune. Chelnerii împărţaeu bere şi mân suţi — tote aceste îţi vor bate la ochi
