Page 99 - 1898-02

Nr. 45—1898. GAZETA TRANSILVANIEI Pagina 5.

pubJică concurs pe cale de oferte pentru drept. Tot un fel de politică a făcut d-1 vaşiă în ora morţii şi-a donat bisericei Gher­ gram. La interpelare s’au asociat şi
liferarea a 10,500 de barde fără toc, Weigand şi când a visitat între baionetele lei liturgiă şi psaltirea. d-nii Aurelian, V. Lascar, Şendrea,
435,000 pociumbl pentru corturile porta­ gendarmilor prinsorile ungurescl, der erăşî Apoi în rândul matriculelor se vede, Costinescu, Porumbaru, Poenaru-
tive şi 75,500 cătărame fără dinţi. Amă­ numai pentru-că e convins de dreptatea că în 1790, 25 Maiâ, a fost paroch Avram Bordea şi Enacovicî. Desvoltarea in­
nunte se pot căpăta în cancelaria camerei causei românescl în Transilvania, şi nu Meliesi (mormântul fiului acestuia, fost con­ terpelării s’a fixat pentru Sâmbăta
comerciale şi industria din loc. Terminul pentru-că e subvenţionat de statul ro­ silier guvernial, l’am cercetat lângă biserica viitbre.
•concursului e pănă în 24 Martie n. c. mân. din Mănăşturul Oluşiului, când eram stu­ Tot erî s’a discutat în secţiunile
1 ' ' ' ' '
Atât în interesul adevărului. dent). Camerei proiectul de lege în contra
Concert. Duminecă, în 13 n. e., musiea
Ce motive l’au îndemnat pe d-1 Pau­ La anul 1796 a urmat loan Timandi. duelului. Numai secţia a VII a res­
-orăşenescă sub conducerea d-lui dirigent
lian să păşescă în public cu nisce afirma- La anul 1803 loan Dombi, care a dobândit pins proiectul.
Brandner va da un concert c’un program
ţiunl atât de hazardate, nu sciu. Der aşa dela înaltul C. Guvern salar asignat dela 44
bogat în Reduta oraşului începutul la 7y Fraga, 9 Martie. „Narodni Listy ,
2 e Românul: vecinie nemulţămit, cu tote oraş 100 fi. mon. con. cu intimatul din 27
ore sera. Intrarea 30 cr. vorbind despre programul contelui
că înţelepciunea poporului clic , că nemul- Decemvre 1803 Nr. 10,037 a I. O. guberniu.
0
Thun cjice, că în primul rend el se
ţămitului îi ia Dumnedeu darul. După aceea au urmat Demetriu Yaida, Ge- va nisui se încheie pactul cu Unga­
Dr. Weigand şi propaganda N. Sulică, orgie Abraham, Georgiu Bobu, Teodor Co- ria. Faţă cu partidele estreme va
Imlgară. când. prof. jocnenu, Yasiliu Raţiu, Alexandru Anca, lua mesurî energice, decă ele vor
sub care s’a padimentat s. biserică şi s’a
Dăm loc următ6rei scrisori ce-o primim, ca voi se împiedece încheierea pactului
vărsat clopotul cel mare; după el Simeon
răspuns la o scrisore publicată în „Drapelul cu Ilepriviri-memoriale. pe cale parlamentară. Ce privesce
11
privire la atitudinea d-lui prof. Weigand, în ces- Oncea, Alexandru Arpadi. La anul 1845 cestiunea-cehă, Thun îşi va da silinţa
tiunea macedonenă, reservâudu-ne a reveni asu- Din Silvania, Martie 1898. Simeon Bocşia, mai toţi şi ca protopopi şi se creeze un modus vivendi între
pră-i : avântaţi în gradul culturei. Cehî şi Germani; special faţă cu
Lipsea, 1898. (Urmare). Acel archidiacon Bocşia şi ca preot
Cehii Thun e aplecat a-le face fa­
După-ce s’au strămutat cu biserica în al robilor din cetate a stăruit de a do­
Stimate D-le Redactor! Vă rog în in- vorurile promise de Badeni. Noul
noua casă, Românii au acoperit’o, odorul bândit 60 fi. mon. con. la an cu decretul
. teresul adevărului să daţi loc în preţuitul cabinet va păşi energic contra poli­
l’au îngrădit şi gropile, ce erau, le-au um­ guvernial din 27 Iulie 1845 Nr. 8176. Re-
D-vostră diar următorelor şire: ticei de stradă. Cestiunea autono­
plut, ba prin intervenirea bravului preot, tac nenumăratele merite ale acestuia pen­
In N-rul 229 al „Drapelului a apă­ miei n’o va ventila deocamdată.
14
ce avea, Gregoriu Silvaş, dela magistrat au tru îndestrarea, adjustarea bisericei cu con­
rut o scrisore subscrisă de d-1 N. Paulian, Avend în vedere situaţia sdruncinată
dobândit să-şi ridice şi clopot, ce pănă lucrarea lui loanică Murăşan, fostul primar,
care conţine cele mai nemeritate atacuri materială, cabinetul va da sprijin
atunci, la anul 1745, nu li-s’a iertat. Clo­ curator şi al altora de pie memorie, tot
la adresa d-lui prof. Weigand. E acusat în­ agricultorilor şi industriaşilor. Pro­
potul l’au făcut în Bistriţa, aducându-1 Con­ atâţia forte credincioşi pentru biserică şi
tre altele d-1 prof. "Weigand, că d-sa, dim­ blema de căpeteniâ a guvernului va
stantin Teletariu în 13 di a lui August parochiă.
preună cu seminarul român din Lipsea, stă fi înse redeşteptarea sentimentelor
1745, şi în 13 Septemvre a aceluiaşi an la (Va urma.) loan Papiriu Pop,
în serviciul propagandei bulgăresc!. dinastice.
una oră d. a. l’au şi ridicat pe un lemn protopop.
De unde a seos’o acesta d-1 Paulian,
dăruit de protopopul din Căşeiti, der nu Londra, 9 Martie „Agenţiei Reu-
nu sciu. Atâta e fapt, că prof. Weigand, ter“ i-se anunţă din Peking, că pre-
mult a stat ridicat, că după 3 ore, după
care în escursiunile sale scienţifice a avut ftlulţămită publică.
amedl, s’au sculat din centumvirat ca la tensiunile Rusiei faţă de Port-Ar-
ocasiune să se convingă despre adevărata
60 de bărbaţi armeni, cari săpând Turea Sibiiu, 3 Martie n. 1898. thur au făcut rea impresiă în Japo­
situaţiune a Românilor din Macedonia, s’a
cu clopotul, l’au dat jos la pământ. Pentru balul arangeat de Reuniunea nia. Agentul diplomatic jopones din
ales şi cu convingerea, că consciinţa na­ Peking a declarat, că Japonia respinge
ţională a acestor Aromâni fiind redusă la Astfel din nou s’au început durerile femeilor române din Sibiiu la 5 Febr. n. c. pretensiunile Rusiei.
minimum, în puterea lor de viaţă naţio­ şi amărăciunile sufletescl ale Românilor s’au făcut următorele suprasolvirî:
nală româneseă n’are să mai spereze ni­ gherlenî, căci magistratul a vândut locul Escelenţa Sa Miron Romanul metro- Londra, 9 Martie. Flota rusbscă
menea; deci sacrificiile aduse de atâta acela tocmit de Români, gardurile le-au polit 25 fi. din Marea-Negră a plecat dela Odessa,
vreme de guvernul român pentru aceşti tras jos, şi în locul lor au făcut pălanturî Un Mecenat 50 fi. ducend 2000 de soldaţi, tunuri şi
Români, cari mai curând seu mai târdiu de scânduri. Der pănă când a trăit acel Atanasiu Cimponeriu adv. Budapesta, provisiunî de resboiu în Asia-orien-
trebue să se desnaţionaliseze, au fost şi zelos preot Silvaşiu tot acolo au rămas cu Iosif Drotleff primarul Sibiiului, major tală. Guvernul rusesc a luat mesurî,
sunt zadarnice. Acestă convingere a sa a biserica, er după mortea acelui brav băr­ Herzberg, Alexandru Lebu proprietar, Pan- ca, la cas de trebuinţă, soldaţii se fiă
bat, cu tot modul au stăruit Armenii să-i taleon Lucuţa căp. în pens., D-na Hermina transportaţi şi pe corăbii francese.
esprimat’o d-1 Weigand în mai multe rân­
duri, între altele într’o conferenţă ţinută scotă de acolo în alt loc mai departe. Maniu (Oraviţa), D-şora Elena Petraşcu fVlilano, 9 Martie. Cavallotti Ţa.
acum de curend despre „aspiraţiunile na­ La anul 1766 a dat magistratul Ro­ directoră, Dr. Ilarion Puşcariu archiman- fost îmormentat acjî aici. In fruntea
ţionale ale poporelor balcanice . mânilor, la o petiţiă a lor, acestă resolu- drit şi Emanuil Ungurean adv. (Timişora) conductului uriaş a stat însuşî pri­
44
câte 5 fl.
Pote aici vede d-1 Paulian propa- ţiune: marul oraşului; 20,000 de bmenî au
14
.gandă bulgară. I-aşî recomanda d-lui Pau­ Parteniu Cosma directorul „Albinei luat parte în conduct; reuniunile şi
„Valachi Graeci Ritus uniţi studeant
lian să cetescă cu atenţiune amintita con­ şi Nicolau Nadasdy comerciant câte 4 fl. societăţile purtau mai mult de 200
locum quemdam sibi procurare, ubi divinum
ferenţă; pote va mai lăsa ceva din acusele cultum exercere possint, aut fundam quemdam loan Papiu protopop şi loan de Preda stindarde în doliu.
D-sale. advocat câte 3 fl. 50 cr.
emant, et Eclesiam sive oppido hocce, sive in New-York, 9 Martie. Dorul de
încât despre afirmaţiunea d-lui Pau­ u George Dima prof. de musică, Ioh.
loco „ Candia dicto extruant. Comunitas non resboiu cresce în America. Ministe-
lian, că în seminarul de aici se face impedit. E sesione Magistratuale die l-a Iulii Hamrodi comerciant, Valeriu Henzel far­ riul marinei a trimes pe căpitanul
sciinţă bulgărescă, ba încă şi politică bulgă- 1766 per Andream Ajtai Iur. notarium . macist, Ilie Moga învăţător şi Dr. Nicolau Brawnson în Anglia, se cumpere năi.
u
rescă, nu sciu ce să dic; eu în serios n’o Şerban deputat dietal (Făgăraş) câte 3 fl.
După acestă resoluţiune, suplicând Ro­ Flota e aprbpe gata cu pregătirile.
pot lua. 1 Dr. Ilie Beu medic 2 fl. 50 cr.
mânii mai de multe-ori să le asigneze un Cele doue regimente de artileria,
D-1 Weigand şi seminarul său face loan Badilă jude de tribunal, loan carî au fost votate alaltăerî, se echi-
loc coresponclător de biserică, le-au arătat
sciinţă, şi nu politică; er acestă sciinţă e Broju capelan militar, Demetriu Câmpian pbză cu ma,re grabă. Cu tote aces­
un loc periculos la ţărmurii Someşului, der
romănâscă. Acest seminar representă în Ger­ arch. consist., Dr. Eliă Cristea secr. consist., tea bărbaţii de stat mai serioşi cred,
acela neprimindu-1, după aceea li-au asig­
mania limba româneseă, şi nu politica ro- D-şora Nina Dunca de [Sajo, Nic. Hentiu
14
nat alt loc între „şanţurile Cetăţii , pe unde că resboiul cu Spania va pute fi în-
mânescă. Sâu crede dor d-1 Paulian, că not. corn. (Selişte), Nic. Ivan assesor con­
se îndatina a se vărsa Someşul şi pe unde cunjurat.
prof. Weigand e agentul politie al Ro­ sist., Gustav Maetz architect, Iohanna Mol-
se scurge apa din Cetate. Neavând încă-
mâniei ? dovan văd. de corn. aulic, Isaia Popa pa­
trău, aoel loc l’au primit cam pe la anul
In sciinţă nu se face politică. In se­ roch (Ocna Sibiiului) Dominic Raţiu re- D I V E R S E .
1768, der cum li-s’a dat şi cum au ridicat 14
mestrul de vară a. c. va ave prof. Wei­ visor la „Albina , Iulius Schăffer profesor
biserică nu e nici un dat, fără prin tra-
gand şi un curs special de limba neogrecă; de musică, Matei Voilean assesor consist. 0 bătălia înainte cu 20,000 ani. Ar-
diţiă s’a străcurat, că unde e adî biserica,
e probabil, că va fi acusat şi de propagandă D-na Maria Waltner (Beiuş) şi N. N. cheologul american Walters, dupâ mai multe
adecă în Candia Gherlei, să fi fost casa
greceseă. Prof. Weigand însă o face câte 2 fl. scrutări, a ajuns la conclusiunea, că lângă
unui brutar (franselar). Nu se scie, că tur­
acesta numai în interesul limbei româ- loan Hentescu prof. în pens., Aurel rîul Arkansas, pe teritoriul indian, a fost
nul după aceea la cât timp s’a ridicat dâr
nescl: propune limba greceseă întru cât Miilea notar corn. (Poplaca), Romul Petric înainte cu 20,000 ani o mare bătăliă, în
se scie, că atunci, când s’a ridicat s’a vân­ 44
e indispensabilă pentru înţelegerea influin- funcţ. la „Albina , Dr. Romus Roşea di­ care au că<jut nu mai puţini ca 75,000 de
dut din vecinătatea bisericei respective şi
-ţei limbei grecesc! asupra celei româ- rector semin, câte 1 fl. 50 cr. luptători. Lupta s’a întâmplat între indi­
s’a rupt din grădina, unde trebuia scolă
nescl. Cu acelaşi scop a propus o sin­ Ludvig Binder conducător de tipogr., geni, carî locuiau în spelunci şi între un
să facă.
gură dată şi limba bulgară. Pote aici vre Indrieş Petru notar corn. (Boiţa), loan Pe­ popor nomad, numit Mayac. Cu ocasiunea
să facă alusiune d-1 Paulian, când dice, că Api'opos! Scola română de acjî e me­ traşcu căp. în pens. câte 1 fl. săpăturilor, ce se fac pentru edificarea unei
în seminarul român se face sciinţă bulgară. ritul parochului şi archidiaconului, ferici­ Implinindu-ne plăcuta datorinţă es- gări, Walters a dat peste o grămadă de ose
Der ţin să amintesc, că şi în caşul acesta tului Simeonu Bocşia, care a sciut face prin primăm în numele Reuniunei sincera nostră şi armaturi de prin epoca vechiă. S’a aflat
cursul de limba bulgară s’a ţinut nu în vorbe dulci şi înţelepte, ca Iuliana Cosma mulţămită faţă de generoşii suprasolvenţl între altele şi căpăţîna unui om, pietrificată,
seminarul românesc, ci la universitate, ca întru pocăinţa sa şi memoria eternă să-şî pentru suprasolvirile făcute. în care erau înfipte 13 vârfuri de săgeţi. De
orl-ce curs regulat universitar. testeze casa cu grădina de scolă. Des amin­ Din şedinţa comitetului Reuniunei fe­ sigur, că osele acele sunt rămăşiţele eroi­
Dâcă e vorba tocmai de politică, da, titul zelos preot Gregoriu SilvaşiCi pe lângă meilor române din Sibiiu. lor căduţi în luptă. De 20,000 de ani, de
aceea, că a stăruit singur forte mult pen­ când s’a întâmplat lupta, peste osele eroi­
face d-1 Weigand şi politică, der acesta Maria Cosma m. p. Dr. N. Vecerdea m. p.
cade cu totul afară de sfera limbei româ­ tru statornicirea Românilor în Gherla, el a preşedintă. secretar. lor s’au format doue pături de pământ. De
nesc!. Acestă politică însă n’o face din in­ procurat potir de argint suflat cu aur, lă- aci conchide Walters, că îu America nor­
teres, ci din convingere; er preocupat a fost cruţă de argint pentru purtarea s. cumi­ ULTIME S0IRÎ. dică, înainte de asta cu 20,000 de ani, s’a
necături, i-a donat protopopul armenesc întâmplat o mare emigrare a poporelor,
şi este numai de binele românesc.
Politică a făcut bunăoră şi cu oeasiu- Mihaiii o lingură de argint pentru darea BucurescT, 9 Martie. Erî la Ca­ care a fost mult mai sângarosă, decât emi­
nea conferenţei amintite. Decă aici în ces- s. cuminecături, a procurat Evangeliă, apos- meră d-1 N. Fleva a interpelat pe grarea din urmă a poporelor din Europa.
toleriu, molitevnic, liturgiă, psaltire şi alte d 1 preşedinte al consiliului asupra
tiunea macedoneană a dat drept Bulgari­
lor şi nu Şerbilor, a făcut’o nu pentru-că mai multe. situaţiunii guvernului fată cu orga-
Acelui preot i-a urmat Demetriu Casai • nieaţia şi cu programul partidului Proprietar: Dr. Aurel Jffiureşiaaîaa*
ar fi subvenţionat de guvernul bulgar —
cum afirmă d-1 Paulian, — ci pentru-că mai mult nu se spune despre acesta, decât liberal şi asupra sistemului de gu­
s’a convins proprio visu, că Bulgarii au că el a scris în protocol, că Gregoriu Sil- vernare cu totul supus acestui pro­ Redactor responsaliil: €*reg©riu Maior*