Page 1 - 1898-03
P. 1
(
I „SmtE" iese In jH-carc ai.
?! fiipîM Awnaiscine pGiiini Ausno-Ungatis:
usov. pUM i'Xtm §g s 88 Fe un an 12 (1.. pe ţest farJ
6 fl., pe trei luni 3 fi.
s n;\. 1 ujh'u sij no
-5. —JS«RSl#Sigj?» 3.C ■•• N-rii de Duminecă 2 fl. pe an.
Pentru România si străiaâiaie:
ftiSEIWTC st» ^vutnavo i». â«w** Fe un an 40 frânai, pu şflsn
.«•traţiutis Su Hxaţov si ia -.ut-
»p,t6ro’« ‘îlp-iurî ;!ff : itrnî 20 fr., pe taci luni 10 fr.
H-rii do Duminecă 8 frc.-.ol.
!e Viffin»: ir, .ddnrseh
Z-MU'::. P.wiolf lîaf.w, i. SS-o»;»» 8* prenumără la tiito odoie’o
iiîchfblRS.r; Anton typnift, /. poţraaie din lunro pi din aterâ
iVi«vîsocr. îu Bix&apagS'i; .4, T. !1 Îs dd. »niootart.
K'olJbirjri't, iiktUiK Btruai: tu inmaniBitui ţsanu Biasoi
îTif^lorsai: ififnct l'vxxs, ?■'.xo= administraţiunea, piaţa mare,
jojrsnio do S.ocjauîjio: fu K»sn- târgul Inului Nr. 30 etagiu
Vvxţ.; -Slsrosys cS /liitensiss. 1.: pe un an 10 fl.. pe şese
luni 5 fl., pe trei luni 2 fl. 60 cr.
P*«ţKl ! 9 so«d
V'* » aoidnă 8 <vt. şj Cu dusul in casă: Pe un an
30or. Msrubxu peaimi o rrabii- (Humei de ID\ajşQJLan.ecei, O) 12 fl., pe 6 luni 6 li., pe trei luni
5nM. FaMi-sări mai doc® linşi 3 fl. Un esemplar 6 or. v. a.
iiisdtă «i învoială. său 16 bani. Atât abonamen
Sseiacae po pagi»» a 3-n o tele cftt şi inserţiunile sunt
«rsâ 1.0 niî. sin 80 bani. a se plâti înainte.
Nr. 47 — Amil LXI. Braşov, Duminecă 1 (13) Martie 1898.
Ademenirile. nală atât de mult atacate şi ame tră şi statul român vecin, provo- 1888 a ţinut în dieta din Praga un
ninţate. cându-ne să urmăm acestui esenaplu discurs, care a făcut pe atunci mare
Mâne se împlinesc cincizeci de Nu mai este de lipsă şi nici uu şi să încetăm şi noi de-a mai fi con sensaţiă. in discursul acesta el s’a
anî de când a isbucnit revoluţia în voim să întrăm astăcjl în amănun trarii regimului care ne asupresee. mărturisit, ca un sincer apărător al
Viena, care a fost începutul mişcă* tele acestei triste situaţiunî politice, ** -Alta este însă politica guverne principiului egalei îndreptăţiri a po-
rei acelei epocale în monarchia nos- ce ni-s’a creat sub guvernele ungu lor şi alte sunt năcazurile poporelor. porelor monarchiei şi ca aderent ai
tră, care a adus după sine resboiul resc! aşa 4ise liberale şi constituţio Şi acesta nu numai în statele amin încoronărei domnitorului de rege al
civil sângeros din Ungaria, Transil nale. Nici nu vom cerceta ac]î după tite, ci în tbtă lumea. Boemiei. Noul ministeriu austriac a
vania şi Bănat. căuşele, căror avem să mulţămim Noi însă să fim deştepţi şi să luat conducerea afacerilor imperiu
Multa apă a curs de atunci pe acesta stare de lucruri. ne facem socotela cu trebuinţele şi lui în nisce împrejurări forte grele,
Dunăre, pe Tisa, pe Mureş şi So Ceea-ce voim, este numai a cu durerile ndstre. când certele şi duşmăniile dintre
meş în jos, multe sau făcut şi s’au arăta în scurte cuvinte, ce vederi Numai aşa se va pufcâ zădărnici Grermauî şi Cehi au ajuns la culme
resfăcut. şi speranţe nutresc acjî contrarii negra mtenţiune a celor ce ne sub- şi când pretutindeni în monarchiă
Noue Românilor acbstă jumă noştri naţionali pentru viitor pe basa mineză, şi vom pute să ne regăsim se simte o atmosferă naduşitbre.
ee
tate de vâc ni-a adus redeşteptarea stărilor de ac}î, cari în cea mai mare după cincîZecî de auî întăriţi în Der se di despre contele Thun,
naţională, ni-a deschis calea de-a parte sunt o urmare a politicei lor credinţa viitorului nostru. că este bărbat, plin de energiă şi
pute isgoni întunerecul din sînul po duşmăuose şi riistrugătore. curaj şi că nu se dă îndărăt nici
porului nostru prin scble şi tot fe Contrarii noştri cred, că urmă dela cele mai grele probleme. Vii
lul de instituţiunî culturale, ce ni rind politica lor — care tinde la Revista politică. torul va arăta, decă îi va succede
le-am putut înfiinţa cu puterile, cu desfiinţarea naţionalităţii nostre şi lui ceea-ce n’a succes lui Badeni şi
jertfa şi cu sudbrea muncei nostre la contopirea prin maghiarisare din In cealaltă jumătate a monar- Grautsch: restabilirea stărilor nor
în împrejurările, cari, şi după pro pas în pas şi prin împiedecarea des- chiei, în Austria s’a făcut deodată şi male prin împăcarea celor două po-
clamarea egalităţei de drept a cetă voltărei nbstre naţionale şi culturale pe neaşteptate o schimbare de gu pore, cari se răsboesc cu înverşu
ţenilor şi a constituţionalismului, au — vor isbuti cu ajutorul legăturilor vern, Tocmai pe când ministeriul nare de timp aşa de îndelungat.
rămas pentru noi mai vitrege pbte politice externe favorabile pentru Grautsch publicase nouele ordonanţe, *
decât pentru ori şi care alt popor ei, a-ne face cu neputinţă de-a con cari impart Boemia şi Moravia în
din marea nostră împărăţia. tinua cu bre-care succes lupta nbs- trei teritorii de limbă, adecă în cer In Roma, capitala Italiei, s’a
Puţin timp, câţi-va anî de cjile tră de apărare naţională. curi cu limbă oficială germană, îu făcut o frumosă serbare în amintirea
numai, starea politică a poporului Aşa-dâră e vorba ca noi Ro cercuri cu limbă oficială cehă şi în (jilei tle 4 Martie 1848, când s’a pro
nostru se întorsese spre mai bine, mânii să fim în tot chipul şi cu cercuri cu limbă mixtă, adecă ger clamat constituţia italiană. Regele
căci se părea, că drepturile nostre tbte mijlâceie aduşi la neputinţă mană şi cehă, lumea a fost surprinsă Umberto, însoţit de ministrul de res-
naţionale vor întâmpina scut şi de-a mai lupta pentru recâştigarea cu soirea despre retragerea lui. Der boiu şi de alţi dignitarî militari, a
bunăvoinţă din partea stăpânirii. drepturilor poporului nostru. ceea-ce a surprins mai mult şi a plecat în^ţ^yntea statului-major la
44
Acest period scurta fost cel din Una dm armele de căpeteniă produs 6re-care sensaţie, este graba „Esplanada del Macao unde a luat
anii 60, când dieta Ardealului era ale adversarilor noştri pe lângă ame cu care în aceeşî di, în care fostul revista trupelor. De aici s’a dus pe
4
adunată în Sibiiu şi s’au adus cunos ninţări, terorisărî şi prigoniri — este ministeriu Grautsch şî-a cerut dimi- „Piapa independenţei* , ca să fia de
cutele legi pentru egala nbstră îndrep şi acjî, ca şi în trecut, ademenirea cu siunea, monarchul i-a primit’o şi a faţă la retragerea lor festivă. După
tăţire naţională. tot felul de apucaturi machiavelice, însărcinat numai decât cu formarea amiacjl s’a ţinut în Capitoliu o adu
Curând însă situaţia favorabilă pentru cari Ungurii şi au câştigat noului guvern pe contele FranctSC nare cercetată de senatori, deputaţi,
nouă s’a schimbat spre rău şi a ur nisce conlucrătorî dibaci în noua pă Thun de Hohenstein, fost locţiitor ai primarii oraşelor mai mari, miniştri,
44
mat vecni dualismului, care ni-a adus tură a „patrioţilor jidano-maghiarl. Boemiei. Contele Thun a luat in secretarii de stat, corpul diplomatic
mari desamăgirî şi ni-a pricinuit amă Aceştia stăpânesc a(ţî şi Ziaristica cabinetul său patru membri din ve şi alte notabilităţi civile şi militare.
răciune după amărăciune, aşa că din maghiară, şi astfel ei au influinţă chiul guvern, âr ca miniştri noi au Părechea regală păşind în faţa adu
mândrul avânt ce-1 luase desvoltarea mare asupra opiniunei publice un intrat trei : Dr. Kaizl, represencan- nării, primarul Romei a cetit o adresă
nostră naţională in anii 60 ajunse guresc!. tul Cehiior-tineri, Dr. Bărnreither re- de felicitare şi omagiu, la care re
răm a fi siliţi noi Românii să ne De un şir de ani înebce şi mai presentantul marilor proprietari ger gele a răspuns printr’o vorbire aco
luptăm, în condiţiunile cele mai grele ales acum de când cu visita regelui mani constituţionali şi Jedrzejovicz perită des de aplause însufleţite. De
şi între prigonirile cele mai înver Carol la Budapesta, contrarii noştri ministru polon. Contele Fraucisc la Capitoliu părechea regală s’a dus
şunate pe tote terenele vieţii nbetre urmăresc tactica de a ne ademeni Thun, a fost unul dintre conducă la palatul din Quirinal în mijlocul
publice, pentru a ne apăra limba, cu înfăţişarea bunelor şi amicabile- torii marilor proprietari conserva nesfârşitelor ovaţiunl ale poporaţiunei.
drepturile şi esistenţa nostră naţio lor relaţiunî dintre monarchia nos tori în dieta boemă. Pe la anii
FOILETONUL „GAZ. TRANS. 44 Şi de-o vrea bunul Dumnedeu. voinicilor stejari, un uşurel vânt şuera, un străbunilor săi, de liftele străine, într’un
Sâ schimbe-a mea ursită, jalnic vers de pribegire, pe care îl îngâna suflet, ca un voinic tînăr, a ajuns la Ma
r 7
II rog din tot sufletul meu din când în când în depărtare un răguşit ramureş.
Dragoste si credinţa. Să fii tu fericită. glas de bucium de aramă şi par’că glasuri In orl-ce sat, în ori ce cătun ajungea,
P. omenescl şi nechezăturl de cai stricau li glasul lui propovăduia nu numai cuvântul
Ori cât cu mintea-am căutat niştea şi buna orînduială a văzduhului. Evangeliei, ci mai cu multă putere încă
A dragostei fântână Povestea lui Bogdan Dragoş Vodă Negrilă şi Kaliman puseră ureohea la invita pe Români să se scole cu toţii ca
Şi rostul ei, — eu n’am aflat, pământ şi aufiiră din ce în ce mai des un singur om şi să cureţe pământul stră
Căci dragostea-i nebună. şi a Bourului*)- luşit, mai tare, mai lămurit, tropot de cai; bun de lifta spurcată venită dela răsăritul
iii.
se sculară amândoi în piciore; se închinară lumii, de unde ne-au venit tote relele şi
Der n’aduc anii, cât un ceas Mortea Bourului. lui Dumnedeu. cât p’aci era să ne vie şi mortea. „La art)ie!
a
In tainica simţire Au stat ceasuri întregi unchiaşul Ne- Illr vre-o pacoste pe capul ţîril nostre, Striga vocea puternică a înălbitului de
A inimei, — şi am rămas grilă şi ou suferindul Kaliman povestindu-şl îşi glâsuiră unul altuia. dile grele Sihastru; „eu eu crucea şi cu
Convins de-a ta privire.
unul altuia în tainicul codru păcatele, aş Ce-o vrea Dumne4eu, îşi răspunseră. „cuvântai şi cu rugăciunea, voi ou toporele
teptând cu sânge rece nefericitul sfirşit, Amândoi se suiră pe un dîmb, se uitară „cu cosele, cu arcele să alungăm pe păgân.
De ce ? şi cum ? nu întreba.
A spune nu se pote; căci aşa vrut’a Dumnedeu pentru ei. Din în zare, der ce văcjură se minunară: Pe „Ou sângele nostru să spălăm mormintele
senin cerul se înorâ; un vânt uşor purta un colnic o mare câtă de călăreţi în frun „părinţilor noştri, să fim vrednici urmaşi
Cum erecţi, şi făr’ de-a esplica
Pe Dumnedeu în tote. norii de colo pănă colo; din când în când tea cărora mergea un călugăr alb ca ză „ai lor, căci ei ni-au lăsat biserici, pe cari
se aucla câte puţin un hulet ca de tunet, pada, ce ţinea în mâna dreptă o cruce, âr „Tătarii le-au făcut sălaşe de dobitoce, al
Der cine crede neclintit, însă nu tuna,, nici nu fulgera, ci era alt-fel în stânga un toiag — era sihastrul Coma, tarele lor servesc de iesle; fetele şi ne
Va isbuti odată, de sgomot, care răsuna de mai multe-orî care dusese vestea lui Dragoş şi acum se vestele fraţilor noştri Români sunt furate
De-ar fi chiar munţi de biruit din deal în deal, din munte în munte. reîntorcea. „de Tătari şi puse în robie. Să ne mân-
Şi ’n cale-i lumea totă. In creţile frunde ale bătrânilor fagi De multe feluri au fost belelele pe ca „tuim de ei, săi-i batem, să i fugărim, să-i
şi în cea lată şi subţire a crăooşilor tăi, pul ţării nostre şi din tote am scăpat, căci „omorîm, sâu decă nu, mai bine cu toţii
Ei, decă are crecţăment în subţirea cojă albă a mlădioşilor mes- Dumnedeu ne-a dat tărie şi iubire de ţă- „să pierim dâr să pierim la luptă, nu as-
Şi vorba mea acuma, tâcănî şi în cea grosă şi zgremţurosă a rîna strămoşâscă; înflăcărat pusnicul Coma „cunşl prin cotlone . Strigătul moşnâgului
44
1
u
Al teu, me leg cu jurământ de dorinţa d’a-şl vedâ mântuită vatra stră „La arme!' „La arme! a umplut văzduhul;
A-ţl fi în totdeuna. Urmare din Nr. 29. (6.) moşâscă şi mormintele, în cari zăceau osele prin sate, prin oraşe, cătune, se adunară şi ma