Page 101 - 1898-03

REDACŢIUNEA, „gazeta* iese în flăcare j|i.
Admiuistraţiunea şi Tipografia. Abonamente pentru Anstro-Ungaria:
BRAŞOV, piaţa mare Nr. 30. Pe un an 12 fl., pe sdse luni
6 fl., pe trei luni 3 fl.
Scrisori nefrancate nu N-rii de Duminecă 3 fl. pe an.
se primesc. Manuscripte Pentru România si străinătate:
nu se rctrimet. Pe un an 40 franci, pe sdse
I N S E R A T E se primesc la AD­ luni 20 fr., pe trei luni lO fr.
MINISTRAŢIILE în Braşov şi la N-rii de Duminecă 8 franoi.
urm&tdrele Birouri do anunciuri: Se prenumeră la tdte ofi-
In Viena: M. Dukos Nachf. ciele poştale din întru şi din
Max- Augenfeld &, Emerich Lesnor, afară şi la d-nii colectori.
Helnrich Schalok. Rudolf Mosse. Abonamentul pentrn Braşov
A. Oppoliks Nachf. Anton Oppolik.
In Budapo s t.a : A.V. Qoldber- Adnnnixtrafinnea, Piaţa maro,
aer, Ekstein Bernat. In Ham- TBrgul Inului Nr. 80, etagiu
burg: Marolyl & Uobmann. I.: Pe un an 10 fl., pe şdse
PREŢUL INSERŢIUNILOR : o se­ luni 5 fl., pe trei luni 2 fl 50 or.
ria garmond pe o colonii 6 or. Cu dusul în casă: Pe un an
şi 30 or. timbru pentru o pu­ i i l T T T L 3L2SX- 12 fl., pe 6 lumi 6 fl., pe trei
blicare. — Publioiirî mai dese luni 3 fl. — Un esemplar 5 or.
dupil tarifil şi învoială.. v. a. s6u 15 bani. — Atftt abo­
namentele c(lt şi inserţiunile
RECLAME pe pagina a 3-a o
seria 10 or. seu 30 bani. sunt a se plăti înainte.
Nr. 89. Braşov, Sâmbătă 28 Martie (9 Aprilie) 1898.

divorţ nici atunci, când partea cea­ se se familiariseze cu idea de a da mâna vadă cum vor isprăvi-o ei singur
laltă Tar pretinde. cu Slavii din Austria. cu adversarii lor.
N o u a b o n a m e n t Cât de mult le este Ungurilor Trebue se admitem, că ideile, SuDt vicleni calviniştii Unguri
de a conserva acesta căsătoria dua­ ce le desfăşură Lang în broşura sa, dela putere şi ar vre, ca d9 cu vreme
13#
listă s’a vecjut destul de clar din nu sunt numai părerile sale cu totul se-şî asigure egemonia lor, punen-
Gazeta Transilvaniei atitudinea lor, ce au observat’o de individuale. La acăsta ne îndreptă- du-se bine cu slavismul din Austria,
atunci de când era seiut, că în urma ţesce posiţia lui de astăc}! şi împre­ noul stăpân al situaţiei de acolo.
Cu 1 Aprilie st. v. 1898 neînţelegerilor din Austria pactul jurarea, ca a eşit cu numele şi încă Ceea-ce îi îndemnă la acăsta este

se deschide nou abonament, la care dualist nu va pute fi reînoit la timp. îotr’un moment critic al faselor ce temerea de duşmănia de morte ce
le percurge istoria cea mai nouă a şi ar atrage-o din partea Slavilor din
invităm pe toţi amicii şi sprijini­ Acăsta se vede şi acuma din
pactului dualist. Austria, dăcă ar persista în politica
torii fdiei ndstre. tdtă purtarea guvernului faţă cu crisa
Preţul abonamentului: din Austria şi din asigurările, ce le liltâ der, ca în cercurile politice de până acuma, ce se identifica cu
face prin organele sale. In cjilele diriguitore din Peşta a început să interesele de stăpânire ale Nemţilor
Pentru Austro-Ungaria: se facă o mare schimbare în apre- austriac!; este consideraţia reală, ca
acestea s’a mai arătat şi un alt semn
pa \xxl am. ................................. 12 £L. ciarea situaţiunei faţă cu Austria. elementul german din Austria a dat
caracteristic al marei îngrijiri de care
pe şese li3J3JL . . . . . . . © £L. Şi adaugern îndată, o schimbare nu şi dă mult îndărăt faţă cu slavis­
sunt cuprinşi Ungurii dela putere
pe trei lniii ................................................ 3 £i. mul.
pentru viitdrele raporturi cu Austria. de voie bune, ci adusă de conside-
Pentru România si străinătate: raţiunea neesorabilei necesităţi. Temerea pote se fiă justă. Der
5 Un bărbat de frunte-şicu vadă
pe ia.», an ...................... -IO fxa.33.oi. Deak şi Andrassy au lost aşe- încrederea ce o au în egemonia
pe şese 1-U.33.Î . . . . . 20 ,, din tabăra guvernului, deputatul Lu­ 4at împăcarea dualistică pe ege­ lor şi mai ales ideia, că o ali­
pe trei l-u.33.1 ....................... IO „ dovic Lang, actualul vice-preşedinte monia Maghiarilor şi a Nemţilor, anţă cu Slavii din Austria ar fi
Abonarea se pote face mai uşor ai Camerei ungare, a scris sub tit­ au creat dualismul între o Ungariă şi cu putinţă pe lângă susţinerea
prin srssiradisafie pcssfiaie. lul „Naţionalităţile în Ungaria şi sistemului despotic faţă cu Slavii
Austria o broşură plină cu date între o Austriă centralistă cu ten­
41
Adurinistratiunea dinţa de a combate nisuinţsle de din Ungaria, este în tot caşul fără
statistice, pe basa cărora ajunge la
„Sasefiei TransiS^assiei* » emancipare ale Slavilor şi Români­ temeiu solid. Dura necesitatea, care
11
nisce conclusiunî fbrte semnificative ca mâne îi va sili pe UugnrI să dea
pentru ideile şi planurile, ce mun­ lor din monarchiă, ca periculose mâna cu Slavii federaliştl din Aus­
cesc acjî creerii politicianilor din sfe­ egemoniei germano-maghiare. tria, îi va sili îu cele diu urmă a-se
Ungurii şi S!avii austriac!. rele guvernamentale. Acum ei văd, că centralismul împăca şi cu Slavii şi Românii din
Prin datele statistice, ce le-a şi egemonia geimană în Austria regatul ungar. E clar, că acăsta este
Am vec[ut în revista ndatră de adunat şi pentru a cărora esactitate şî-au trăit traiul, văd că acele vre­ numai o cestiune de timp.
erî cum îşi înţelege guvernul un­ nu vom sta buni nici un moment, muri când Ungurii au sărit în aju­
guresc problemele sale în viitorul amintitul parlamentar ungur se si- torul Nemţilor, ca se răstdrne pe Consiliul comun, de miniştri ş’a
cel mai apropiat. Am văcjut, că ofi­ lesce a dovedi, că în Ungaria ege- Hohenwart, au trecut, şi că acum încheiat desbaterile Marţia trecută. „N. W.
u
cioşii inspiraţi de el, pun în planul monia rassei maghiare ar fi în con­ stau faţă cu alţi factori, cari se ri­ Tagblatt vorbind despre activitatea acestui
îutâiu pactul cu Austria arătând, că tinuă crescere şi întărire în urma dică în Austria şi cari nu mai pot consiliu cjice, că miniştri de finanţe, aus­
Ungaria şi Austria sunt avisate una raporturilor numerice, economice şi fi delăturaţî. De geba s’ar mai opinti triac şi unguresc, au fost contra pretensiu-
la alta şi că acdsta a recunosout’o culturale ale poporaţiunei, pe când Ungurii pentru domuirea germană, nei admiralului Spaun de-a se lua în bud­
încă „înţeleptul Deak“. în Austria egemonia Germanilor a căci tot va învinge în cele din urmă get un credit de 55 milione fl. pentru ar­
Aşa deră problema cea dintâiu încetat şi Germanii înşişi în urma puterea covîrşitore a majorităţii po­ mată, motivându-şi oposiţia cu îngreunarea
şi cea mai capitală o vede guvernul desvoltării raporturilor numerice, eco­ poraţiunei şi cu ea se va ridica şi prea mare a contribuabililor. în urma acesta
Banffy în susţinerea legăturii dua­ nomice şi culturale ale poporaţiunei principiul federalist pe ruinele dom- cei doi miniştri au fost chiămaţl în audi­
liste cu Austria, care după părerea de acolo pierd cjilnic din teren faţă nirei centraliste germane. enţă la Majestatea Sa, după care a urmat
lui se impune cu necesitate din tdte cu elementul slav. De aci vine, că vice-preşedin- consiliul ministerial comun ţinut sub presi-
punctele de vedere. Este interesul Conclusiunea, ce o face Lang tele camerei crede, că a sosit mo­ denţia monarchului. Nu se scie sigur resul-
maghiar, ba mai mult, interesul he­ din acestea este, că Ungurii trebue mentul, ca Ungurii se se familiari­ tatul acestui consiliu, se dă însă cu soeo-
gemoniei maghiare de a susţine că­ s’o rupă odată cu tradiţia, după care seze cu ideia de a încheia alianţă tela, că planul pentru sporirea flotei pre-
sătoria Ungariei cu Austria, cum o egemonia rassei maghiare în Un­ pe basa pactului dela 1867 şi c’o sentat de admiralul Spaun a primit cu to­
numia Sechenyi încă cu mult în- garia ar sta în vre o legătură cu ro­ Austriă federalistă în care Slavii tul altă basă lieiclisivehr“ dice, că pe lângă
V
nainte de Deak, şi a nu se învoi la lul ce 1 au Germanii în Austria, şi vor da tonul, şi a lăsa pe Nemţise pretensiunile lui Spaun a stat mai ales mi-

FOILETONUL „GAZ. TRANS.“ mâncare, er contele Lamberg dărui grăni- în 23 pănă la Gscbiess, er în 24 August j j 8. Investigarea batalionului. Mişcările din
ţerilor noştri trei butoe de vin şi asistă ajunseră în Şopron. Năseud.
mai multe ore în curtea casarmei la petre­ Ştabul batalionului, împreună cu ce­ încă în 16 August, adecă în diua so-
Cum s’a distins cerile şi dansurile naţionale ale feciorilor. lelalte patru compănii, în 21 August ase­ sirei batalionului nostru la Solnoc, dispuse
menea părăsiră Pojunul şi merseră la ministrul de resbel maghiar Mdszăros — în
batalionul I grămiţăresc năseudean Faptul acesta se pote uşor esplica din Wartberg, în 22 la Sâmbăta-mare (Tyr- ordinul său apărut sub Nr. 8266/99 şi apoi
împrejurarea, că contele Lamberg încă era
în anii 8848/43? nau), er în 23 August intrară în fortă- comunicat batalionului prin rescriptul pre-
unul dintr’ aceia, cari condamnaseră greşela
De reţa Leopoldstadt, pentru a face servicii sidial al comandei generale din Peşta sub
comisă în Viena, prin predarea trupelor îm­
Vivfjil Şotropa. de garnisonă. Nr. 532 din 18 August — ca batalionul
părătesc! din Ungaria în mânile ministerului
In 9 Septemvre apoi erăşî fu rechiă- nostru grăniţeresc se fiă pus sub pază şi,
7. ErăşT la Seghsdin, apoi la Vaţ, Pojun maghiar. Acestă convingere a sa a şi plă-
mat la Pojun întreg batalionul, ca să printr’o comisiune anume delegată spre
şi Leopoldstadt. tit’o Lamberg mai târdiu cu vieţa. *)
suplinescă locul unui regiment de infan­ scopul acesta, se fiă tras în cercetare
(Urmare.) Batalionul nostru se credea acum si­ teria, ce plecase din Pojun la Comarom pentru faptid de insubordinaţiunc, comis la
Majorul Pop imediat comanda, ca gur şi bine adăpostit în Pojun; der tocmai (Komorn). Seghedin.
acolo lângă Dunăre batalionul să formeze din contră, încă de aci înainte fu pusă cre­ Ast-fel în 13 Septemvre aflăm întreg In comisiunea investigătore au fost
massă, şi îndată dup’ aceea şi apăru con­ dinţa şi fidelitatea sa la cea mai grea în­ batalionul grăniţeresc ârăşî în Pojun, der numiţi ca membri: căpitanul auditor Lei-
tele Lamberg, însoţit de generalul Glăser. cercare. şi de astă-dată pentru scurt timp, căci deja tzendOrfer, doi oficerl din statul major şi
După-ce ’i-se deteră locotenentului-mareşal Petrecerea batalionului în Pojun a în 19 Septemvre fu trimis ştabul batalio­ încă alţi câţl-va oficerl.
onorurile cuvenite, acesta adresa soldaţilor fost de o durată forte scurtă, căci încă în nului şi companiile 1, 3, 4 şi 6 îndărăt la După soirile sosite la Nâsăud în dilele
o vorbire, în care, departe de-a mustra ba­ cjiua următore, 20 August, căpătară două Leopoldstadt; er companiile 2 şi 6, amân­ din urmă ale lui August şi din începutul
talionul pentru denegarea subordinaţiunei companii ale batalionului porunca, ca sub două completate încă cu câte 68 feciori lui Septemvre — parte pe cale oficiosă la
întâmplate la Seghedin, din potrivă îl lăudă comanda căpitanului Petrizzevicî să plece la din cele-lalte patru companii ale batalio­ regiment, parte pe cale privată — se scia,
pentru alipirea şi fidelitatea dovedită cătră Şopron (Oedenburg); conform poruncei, nului, rămaseră în Pojun. că patru companii din batalionul năsău-
casa împărătescă, şi-şi esprimâ deplina sa companiile şi plecară în 21 August din * dean, aflător în Ungaria, erau în Leopold­
îndestulire faţă cu ţinuta soldaţilor gră- Pojun şi merseră în aceeaşi c]î pănă la Să vedem însă la ce încercări şi şicane stadt lângă Sâmbăta-mare, er două com­
niţerl. Gattendorf, în 22 pănă la Breitenbrunn, a mai fost espus batalionul nostru în dilele panii în Şopron, şi că tote companiile sunt
Aceştia fură apoi încuartiraţî în ca- acestea ale Junei Septemvre, precum şi în ţinute sub pază, fiindu-le întreruptă orl-ce
sarma „BlumentbaD, unde li-se dete de *) Bariţiu „Tst, reg. 11“ pag. 89. ultimele dile ale lui August? comunicaţiune cu străinii. Nici măcar loco-