Page 102 - 1898-03

Pagina 2. GAZETA TRANSILVANIEI. Nr. 68—IS98

nistrul de esterne contele Goluchowshy, er denţa — sub patronagiul celor din Was­ ciare a dietei, proiectul e chiămat să aco­ „Popă valah, care-şî maghiariseză nu­
1
Neue Fr. Presse susţine, că creditul de hington. pere o „necesitate recunoscută de toţi".
v mele". „Egyetertes“ dela 7 1. c. aduce sub
66 milione cerut pentru marină, a fost re­ Der să vedem, cari sunt soirile mai Prin el nu se sistemă ajutorele anuale, ce titlul acesta o scire rară în felul său des­
dus apropo la jumătate. nouă asupra situaţiei, în care se află con­ statul le-a dat pănă acum confesiunilor. pre rătăcirea unui preot român. E vorba
flictul ispano-american. Cât are se coste pe stat întregirea venite­ de parochul gr. or. Dumitru Barb din Pe-
O telegramă din Paris dice, că după lor preoţesc!, adî încă nu se pote sci, der
La cestiunca cvotei scrie „Reichs- sac, pe care foia ungurescă îl încarcă cu
wehr“ din Viena între altele: ce intervenţia Papei n’a avut nici un re- e de prevăclut, că decă proiectul va deveni cele mai seârbose laude şi-l distinge cu
sultat, acum trebue să păşâscă la mijloc lege, cheltuelile din an în an se vor în­ titlul de „igaz hazafi". pice anume foia
După cum anunţă o foie din Pesta,
br. Banffy se fi declarat, că el nici odată marile puteri, cari în unanimitate doresc mulţi. Cu tote acestea comisia recomandă kossuthistă, că „bravul preot Barb şl-a pe­
nu va cuteza se propună dietei ungare o să se evite vărsările de sânge. proiectul spre primire. cetluit iubirea adâncă faţă de patria sa şi
Iu cercurile politice din Viena însă, patriotismul său sincer prin aceea, câ-şî
cvotă mai mare de B5°/ . Cifra acesta este „SaşT patriotici". Sub titlul acesta
0 răsboiul se crede a fi neîncungiurabil, de
de aceea semnificativă, pentru-că în cer­ „Peşti Naplo scrie, că la 29 Martie n. s’a magsiariseză numele", pilele acestea a în­
M
curile competente de aici (Viena) s’a cal­ vreme ce mesagiul lui Mac-Kinley cere ţinut o mare adunare de alegători ai cer­ dreptat preotul Barb o rugare cătră minis­
culat, că Ungaria cu o cvotă de 36 la sută independenţa deplină a insulei Cuba, şi nu cului electoral Bistriţă, din care s’a trimis trul de interne, să-i dea voie a-şî maghia-
face amintire nici despre protectorat, nici
ar fi pe deplin compensată cu concesiunile o declaraţiă de încredere provădută cu 860 risa numele din „Barb" în Baroti. — Decă
despre aceea, ca Cuba să rămână şi pe soirea lui „Egyetertes" este adevărată,
ce i-s’au făcut la dările de consum. Pote iscălituri deputatului săsesc Fluger, în care
fi, dâr şi în caşul acesta mai rămâne încă viitor în legături de drept de stat cu Spa­ i-se aprobă atitudinea lui politică. Pârtiei- atunci rătăcitul Barb n’ar fi vrednic decât
cestiunea băncii jertfită fără contra-conce­ nia. Pănă în ultimele momente Mac-Kinley panţu adunăm a fost în mare preponde- să fiă isgonit dela altarul românesc în vre-o
era pe lângă pace, însă acum nu se mai sinagogă jidovescă.
siune, şi rămân dreptele pretensiunl ale ranţă Saşi şi de aici deduce foia guverna­
pote opune influinţei partidei răsboiului.
Austriei ca cvota să se urce în mod esen­ mentală maghiară, că „aceşti alegători nu Furt cu spargere. Ni-se comunică, că
ţial neîmplinite. Oât de sus trebue să taxăm Telegramele cu data de 6 Aprilie din numai că osândesc mişcarea Saşilor verdî, Marţi noptea s’au întâmplat în Râşnov
London şi New-York accentuâză unisono,
jertfele în cestiunea băncii, nu e uşor de a der sprijinesc în cel mai patriotic mod ten­ două furturi cu spargere: unul la prăvălia
stabili. E vorba ca vechia şi probata or- că Spania fiind incapabilă a pune sfîrşit dinţele de maghiarisare ale guvernului“. unui Jidan, altul la prăvălia unui Sas.
ganisaţiă a băncii austro-ungare să fiă dis­ vărsărilor de sânge pe insula Cuba, Spa­ Făptuitorii sunt necunoscuţi.
trusă în favorul Ungariei, să se încuviin­ niolii vor trebui să renunţe la suveranitatea Erăşî vărsare de sânge. Din Teaca i-se
11
ţeze acesteia un mod mult mai favorabil asupra Cubanilor. scrie „Tribunei următorele: Duminecă spre Unde e Andree? Din New-York se
Pe când spiritele în America sunt Luni în 3 Aprilie noptea, feciorii din Cosma
pentru calcularea câştigului şi să i-se mai anunţă, că în Victoria (Columbia britanică)
binişor dispuse pentru un răsboiti cu Spa­ (Kozmatelek), cari în dhm următore aveau a sosit un curier postai din Klondyke, care
erte Ungariei peste acesta jumătate din
partea ei la cele 60 milione de fi. datoriă nia, guvernul din Madrid tot mai sperâză, să vină la asentare în Teaca, şi-au petre­ susţine, că Andree se află în Klondyke şi
de stat cătră bancă. Austria de sigur, că că un conflict sângeros va pute să fiă în- cut pană târdiu, când de-odată întră în că i-a dat lui scrisori, pe cari le-a predat
cungiurat. Spaniolii aşteptă cu mare încor­ cârciumă o patrulă de gendarmî şi ii pro­
nu face o trebă bună, decă lasă să i-se la posta din Victoria. După o altă scire,
dare mesagiul lui Mac-Kinley, care va ho­ vocă să se depărteze. Unul dintre feciori
plătescă importantele concesiuni în ces­ Andree nu se află în Klondyke, ci în St.-
tiunea băncii c un procent mai mult urcat tărî între răsboiîi seu pace. Şansele pentru nevoind a ceda provocărei, a fost de un Michael (peninsula Alasca din partea nord-
!
la cvotă. Un raport al cvotei de 36:24 n’ar pace nu prea cresc însă, acesta se vede şi gendarm pălmuit şi aruncat afară. Feciorii vesticâ a Americei).
însemna, în caşul cel mai bun, decât sta- dm împregiurarea, că întreg personalul am­ s’au apucat a arunca cu petri în gendarmî, Mii lan şi Natalia. Din Belgrad se
basadei americane din Madrid a părăsit aşa încât au fost siliţi a se retrage la un
tus qiio. Ce intenţiunl pote ave der Un­ anunţă, că ex-regele Milan va părăsi Ser­
garia, când intră în nouele negocieri asu­ capitala spaniolă, ducendu-se la Paris, unde proprietar ^in sat, eră feciorii i-au urmă­ bia îndată după alegerile pentru Scupştină.
pra cvotei, decă ea chiar şi aeestă propu­ va aştepta nouele ordine. Şi consulul ge­ rit, adunându-se din sat mai mulţi în urma După depărtarea lui va sosi la Belgrad
nere o declară de nediscutabilă. De altmin­ neral american Lee din Cuba a primit or­ larmei produse. De-odată gendarmii îşi Natalia. Se dice, că acâsta o doresce
din, ca să părăsescă Havanna. descarcă puseile în mulţime şi imul dintre
trelea domnii din Transleitania să fiă Rusia.
Tote aceste sunt semne, că conflictul tinerii români cade mort. Altul primind o
liniştiţi. Şi pentru parlamentul austriac
raportul de 36:24 — este simplamente ne­ nu se va putâ aplana pe oale pacinică. rană gravă a murit mai târdiu. Predici. Poimâne, Dumineca Floriilor,
discutabil. Şi decă vom mai adauge soirea, ce Episcopul IViajlath pentru bibliotecile în 29 Martie v. va predica în Biserica Sf.
se dă ca sigură, că America nu e dispusă
poporale. Episcopul romano-catolic al Ar­ Nicolae din Schelă părintele Dr. Vasilie
a primi nici un fel de intervenţia, atunci dealului a adresat preoţilor din diecesa sa Sattu.
Conflictul ispano-american. nu rămâne decât să decidă armele. o circulară, prin care le pune în vedere,
Tramvaiă de plăcere între Braşov şi
că în faţa stăruinţelor ministrului de culte
In oraşele Americei de Nord cu po­ Satulung. Din 10 Aprilie n. c. între Braşov
pulaţii de milione şi sute de mii, în New- învingerea autonomiştilor fiu- şi instrucţiune publică de-a se înfiinţa prin şi Satulung se va pune din nou în circula-
Jork, Chicago şi Boston, dâr mai ales în nianî. In Fiutne s’au făcut la 6 Aprilie n. comune biblioteci poparale, preoţii catolici ţiune tramvaiul de plăcere, care va circula
alegerile pentru representanţa comunală. trebue să ia şi ei posiţiâ, ca nu cumva să
Washington lumea sună fanfarele răsboiu- Dumineca şi în sărbători, la cas când tim­
Partida maghiaronilor a stat cu totul pa­ ’i-se dea poporului cărţi păgubitore mora­
lui şi, minunea minunilor, în garda comer­ pul va fi frumos. Amănunte a se vede în
cianţilor, fabricanţilor şi industriaşilor ame­ sivă, văcjend că e incapabilă de-a desvolta lităţii şi bisericei catolice. E lucru neîn­ anunţul Direcţiunei tramvaiului, publicat
ricani a intrat dintr’odată spiritul lui Ro- ore-care acţiune în sensul politicei lui doios, cjice episcopul, că în timpul de adî pe pagina a patra a numărului nostru de
bespierre. Americanii Uniunei rîvnesc la Banffy. Autonomista fiumanî au învins pe nimic nu esercită mai mare influinţă asu­ astădl.
întrega liniă. După-ce noua representanţă pra modului de cugetare al poporului, asu­
Cuba cea bogată, nu le este destul vastul
teritoriu ce-1 au în Statele-Unite de Nord, se va constitui, se va face alegerea pri­ pra sentimentelor, a vederilor sale religiose, Tergul din Sebeşul săsesc, care era
unde domnia capitalului a pus ghiara şi marului. morale şi politice, ca lectura, ce ’i-se dă. să se ţină ca de obiceiu la 24 Aprilie a. c.,
pe cel din urmă petec de pământ; ei vor De aceea impune preoţilor în fiă-care pa- se va ţinâ de astă-datâ în mod escepţional,
acum să-şi caute alte terene de esploatare, rochiă şi pe cât, se pote şi în filiale câte-o conform unui ordin al ministrului de co-
să-şi cerce norocul mai spre Sud, unde pă­ bibliotecă poporală bună. Parochielor mai merciă, în cliua de 25 Aprilie st. n.
mântul încă virgin lâgănă în sînul său pă­ — 27 Martie v. sărace episcopul le oferă gratuit dulapurile Varkonyi a fugit. Conducătorul socia­
turile preţiâse ale metalelor şi mai preţiose. întregirea venitelor preoţilor necatolicî. pentru biblioteci. list Şetfan Vdrlconyi, redactorul foiei socia­
Nu de geba sunt omeni iscusiţi şi cuminţi. îndată după vacanţele de PascI se va în­ Conversiunea rentei române. Din Ber­ liste „Foldmivelo", care în 20 Martie avea
Bine sein ei, că Spania pie^end Cuba, cepe în Camera ungară desbaterea asupra | lin se telegrafeză, că convertirea rentei ro­ să se presente înaintea tribunalului din
revoltele şi rescolele vor isbucni una după proiectului de lege despre salarisarea, seu mâne amortisabilă de 5% de pe anii 1881 Nyiregvhaza, a fugit. Poliţia îl urmăresce,
alta şi în celelalte colonii spaniole, cari mai bine dis întregirea venitelor preoţilor şi 1882 s’a închis acolo Miercuri înainte de der nu pote da de urma lui. Nevasta şi
îşi vor cere — ca şi Cuba — indepen- necatolicî. După raportul comisiunei finan- amedl. fiica sa, cari au rămas în Budapesta, nu
vor să dea nici o lămurire asupra dispari-
ţiunei lui Vârkornyi.
tenentul-colonel Urban, venind el în 7 Sept. In 13 Septemvre se adunară în Nâ- batalionul nostru Maghiarilor, lăsându-1 să
dela Viena şi abătendu-se pe la batalionul săud aprope 600 grăniţerl şi provocară pe iesă în Ungaria. Din acest motiv şi aleseră Clubul Touring austriac are intenţiu-
nostru, nu putu vorbi cu vre-un oficer seu colonelul lovici să le spună, că unde se află din mijlocul lor pe sergenţii Gavrilă Pop nea de a determina otelurile şi curţile cele
soldat grăniţer, deore-ce nu ’i-se dete voiă batalionul şi ce se întâmplă cu el? din Feldru şi pe bătrânul Toăor Başota din mai însemnate din tote oraşele şi distric­
din partea comandantului cetăţii Leopold- După-ce colonelul le spuse, că veştile Zagra, în puternicia du-i să mergă la colo­ tele monarchiei austro-ungare şi a statelor
stadt. Contra batalionului se porniseră adecă despre punerea sub pază şi despre investi­ nelul lovici şi să-l provoce, ca în răstimp vecine, ca oteluri resp. curţi ale uniunei
investigările ordonate, încependu-se dela garea batalionului sunt adevărate, grăni- de 48 ore să părăsescă Năsăudul şi terito- pentru membrii săi şi a membrilor socie­
majorul Pop, care fu citat înaintea comi- ţerii compuseră şi subscriseră o rugare câ- rul regimentului, deore-ce grăniţerii au tăţilor ciclişte unite în el, anume în tim­
siunei în 29 şi 30 August, şi continuându-se tră Majestatea Sa împăratul, ca să libereze suspiţiunea, că el e maghiarofiPj. pul de faţă: a clubului Touring englez, a
1
pănă la cel din urmă gregar ). pe feciorii batalionului mult încercat din Şi într’adevăr, la aeestă provocare clubului Touring german (Allg. Radfahr-
are e
In acelaşi timp 4^ ^ maghiare lă­ prinsorea, în care se află. Rugarea a şi lovici imediat predete comanda regimen­ Union) a cluburilor Touring belgian; elve­
ţiseră faimele bizare, că batalionul nos­ fost trimisă în 15 spre 16 Septemvre nop- tului locotenentului-colonel Urban, şi trecu ţian ; italian; luxembnrgian şi a uniunei
tru va fi decimat, şi aşa tot al cjecelea tea printr’un curier, la Viena. în Bucovina, la Cernăuţi, de unde mai Wijlried generale a ţărilor de jos, care în
fecior va trebui să moră de glonţ, seu pe Afară de acesta, văcjend grăniţerii mult nici nu se reîntorse în district. totul represintă 100.000 de ciclişti, precum
furci. năsăudenl, cum Maghiarii batjocuresc bata­ Nu sciu întru cât a fost basată, seu şi pentru membrii clubului automobil aus­
Scinle oficiose, precum şi diferitele lionul lor, într'atâta se înverşunară, încât nu suspiţiunea grăniţerilor noştri faţă cu triac şi a publica lista acestor oteluri ale
faime şi ameninţări la adresa batalionului, făcură deciaraţiunea, că lor nu le mai tre­ colonelul lovici, că el ar fi fost maghiarofil; uniunei în manualul pentru membrii clu­
oare avea atâtea de suferit în străinătate, bue în regiment oficerl maghiari; apoi că destul, că Vicarul Macedon Pop în „Foia bului Touring austriac. Toţi proprietarii de
de o parte mâhniră forte mult, de altă nu voesc să scie nimic de ministerul ma­ pentru minte etc. Nr. 37 din 1848, privitor oteluri şi curţi sunt rugaţi a comunica se­
11
parte însă înverşunară în cea mai mare ghiar şi de constituţia maghiară; că nu la faptul acesta 4ice următorele : „însă des­ cretariatului general al Clubului Touring
măsură regimentul de acasă din Năsăud, vrâu să audă de „craiul unguresc' , căci din pre densul (lovici), ca Şerb, nu se pote austriac la Viena 1. Nibelungengasse, 8 adre­
1
n,şa că mulţi se temeau de erumperea unei prunciă sunt învăţaţi cu „împăratul", şi nu nici socoti ast-fel de lucru, şi pe nedrept sele lor, pentru ca acesta din urmă să potă
2
rescole. ) cu „craiul ; cu un cuvânt, că nu vreu să i-se împută asta tocmai". întră cu ei în relaţiune directă. —
u
recunoscă supremaţia, sâu suveranitatea Concert. Domnişora Meta Neubner cân-
') Vicarul Macedon Pop îu „Foia pentru (Va urma.)
minte“ etc. Nr. 37 din 1848. Maghiarilor. tăreţă de concert şi declamatore, care a
u
2 ) „Gaz. de Tr. Nr. 75 şi „ Foia pentru minte“ Indignaţi erau grăniţerii şi asupra co­ dobândit frumose succese în mai multe
*tc. Nr. 37 din 1848. lonelului lovici, împutându-i, că el a vândut ’) „ObservatoriuF Nr. 68 din 1881. oraşe şi orăşele germane, unde a debutat