Page 103 - 1898-03

Nr. 68—1898 GAZETA TRANSILVANIEI Pagina 3.

va da şi aici în Braşov Marţi în 12 Apri­ sor orfanal, 2 advocaţi, un capitalist, un converseză ele la cel dintâiii achiu asupra
ULTIME SCIRl.
lie st. n. o serată de cântece, eră Joi în bărdaş, un birjar şi un esecutor de dare. temelor celor mai obscene, şi cum fără
14 Aprilie st. n. o serată deelamatorică în Din popor nimeni, pentru-că poporul nu genă ele se plimbă sera târejiu fără de Londra. 7 Aprilie. După cutn
noua sală de concerte dela Redută. jocă după dicala parochului. Şi ce să vedl: gardedamă cu câte un tînăr cunoscut prin asigură soirile sosite din New York,
unul din advocaţi n’a primit, cei 4, capi­ pădure, ş. a. amânarea pronunţării mesagiului lui
talistul, birjarul, bărdaşul şi esecutorul de Aceste calumniărl ofensătore din „Ha- Mac Kinley pe Luni dovedesce, că
JL'sposiţiune internaţională de co­ dare — sub cuvânt, că nu sunt aleşi cu zânk au determinat, cum scrie „Bistritzer preşedintele Uniunei americane vo-
M
mestibile şi producte de industrie concursul poporului, ci contra voii lui, au Ztg. , pe o fată săsâscă de a da espre- esce se evite resboiul. Se asigură
u
Fraga JZleinseite 1808. Esposiţiunea
abdis. Aşa acjl în biserica gr. cat. din Cluşiu siune justei sale revoltărî asupra onorei fe­ mai departe, că Mac Kinley ar fi
acâsta, care stă sub protectoratul Alteţei nu-i cine să umble Dumineca şi în sărbă­ meilor săsescl pângărite, publicând un ar­ primit noue proposiţiun! din partea
Sale Dr. Frederic principe de Sehwarzen- tori nici cu discul. Domnilor le e genant, ticol în „Bistritzer Ztg. dela 4 Septemvre reginei-regente. — „Eagle“ din Bro-
w
berg, membru al camerei deputaţilor şi al alţii nu sunt. Ce se va alege din afacerea a. c. Acest articul este, pentru care i-s’a oklyn anunţă, că senatorii ar fi pro­
dietei boheme se va deschide definitiv în acesta penibilă nu se scie; bine nu va fi. intentat proces de pressă foiei săsesc! din mis cu jurăment; că nu vor desco­
3/15 Maift şi se va închide in 10/22 Maih. E forte rău, că inteligenţa nostră face Bistriţă. peri causa adevărată a amânării
Interesanţii români, cari an de gând front simţului constituţional al poporului, mesagiului.
a espune mostre de productele lor, trebue căci în urma urmelor şi inteligenţa va fi
s’o dea de scire înainte de 13/25 Aprilie silită se vadă, că cu absolutismul nu mai CVoiaiea jtsd&ciară. Madrid, 7 Aprilie. Americani,
la directorul esposiţiunei d-lui Artur Qobiet, merge. Ore nu ar fi bine să ascultăm şi Achitarea unei hoţe. Tribunalul corec- cari trăesc în Spania, au fost avi-
Praaga Karlin, care la dorinţă trimite în­ vocea poporului, din care am eşit cu toţii; ţional dela Chateau-Thierry a avut să saţî de consulii lor, că In cas de
dată formulare de însciinţare. Comitetul se căci bine să ne însemnăm, că procedura judece înainte cu câteva dile asupra unei isbucnire a inimiciţiilor, vor fi puşi
aşteptă din partea Românilor la o mulţime acesta silesce poporul—după cumfm’am con­ fete tinere de 22 de ani cu numele Louise sub protectoratul Angliei. Mai multe
de esposanţl mai cu sâmă în despărţămân­ vins eu — la unele lucruri forte regreta­ Mânard. Ea a fost spălătorâsă în Rude- familii americane au plecat la Gi-
tul pentru comestibile (de ale mâncării) şi bile şi răspunderea va fi a acelora, caid noise şi a fost acusată de furt. Unui brutar braltar.
delicatese, care va fi de mare interes. au dat ansă la astfel de lucruri. în Charly sâ-i fi furat o bucată de pâne. Ministrul spaniol al marinei a
Pentru România Comitetul a numit Şi acum să-mi fiă permis a întreba Cercetarea a constatat, că nenorocita fată, plecat la Kadix, ca se inspecţioneze
ca membru de onore pe d-1 Constantin Th. care trebuia sg îngrijescă de o mamă şi flota concentrată acolo.
Bartolomei, primul dentist român la Bu- pe acei 3 Domni inteligenţi, cari la con­ de un copil de 2 ani, a flămânciit îm­ î'Jew-York, 7 Aprilie. Numeroşi
ferinţa bisericescă din 29 Iunie an. tr. au
curescl, la care orl-şi-cine se pote adresa preună cu aceştia 36 de ore, înainte de a americani au părăsit Havauna.
pentru a căpăta programa esposiţiunii. avut roluri considerabile, fiind toţi 3 mem­ se fi repedit, ca o nebună, asupra pânei ce Naia de resboiu „Texas şi câte-va
u
bri în comisiunea de 21 însărcinată cu
elaborarea proiectului de resoluţiune, că ce a luat’o din dughiana brutarului. năi mai mici au plecat din partea
Tribunalul a judecat acest cas dintr’un sudică a Americei.
scop a avut activitatea D-3or, alergarea pe
Gestiuni bisericeşti. punct de privire în mod adevărat uman. A
la Blaşih în causa autonomiei şi a consti-
Suntem rugaţi a da loc următorelor şire tuţiunei bisericesc! gr. cat. române, când recunoscut, că voinţa acusatei, pe timpul
privitor ia unele întâmplă-1 regretabile în sînul D-lor sunt în contra alegerei unui curato- când a sevârşit delictul, n’a fost liberă, D I V E R S E .
bisericei române unite din Cluşiu, pentru a căror rat pe basă constituţională, ba sprijinese că prin urmare nu se pote admite o in-
descriere lăsăm t6tă răspunderea în sarcina scrii­ cu tote puterile absolutismul, ce domnesce tenţiune frandulosă şi Louise Menard este Primul tren pe calea ferată siberlcă.
torului: deci a se achita de acusarea de furt, ce Sâmbăta trecută a plecat primul tren ac­
în biserica nostră.
In 29 Iunie 1897 s’a ţinut în Cluşiu s’a ridicat asupră-i. E de cel mai mare celerat dela Petersburg la Tomsk în Si­
conferinţa Românilor gr. cat. în causa auto­ Poporul, ai cărui bărbaţi de influinţă interes a cunosce motivele detailate, pe beria. El a stat mai multe (file gata de
părăsesc principiile pentru cari luptă, la
u
nomiei şi organisării bisericei acesteia. Nu-mî cea mai mică ocasiune, nu pote nici-odată cari judecătorii francesl şi-au basat sen­ plecare la gara „Nicolai şi ca să ajungă
aduc aminte să fi văflut o adunare româ- să şl câştige drepturi nici pe teren politic, tinţa achitătore. la ţintă va merge necurmat şese (fll® P®
nescă mai frumosă şi mai însufleţită ca şi nici pe cel bisericesc, ci rămâne sclavul Tribunalul din Chateau-Thierry a calea ferată siberică. Acest tren este con­
aceasta. Preoţii, inteligenţa şi poporul erau achitat pe Louise Menard: struit cu atâta lues şi confort, încât abia
despotismului.
toţi într’un cuget şi o simţire. S’au şi votat considerând, că acusata recunosc© a va mai avâ părechiă în Europa. Vagonele
I. B.
cu unanimitate punctele de resoluţiune, din fi luat o bucată de pâne din dughiana bru­ sunt aşa făcute, încât călătorii în timpul
cari se vede apriat, că toţi doresc inde­ tarului Perrauld, şi că a dat espresiune mişcării trenului nu simt nici un fel de
pendenţa bisericescă, autonomie şi consti- Procesul de pressă al lui „Bistri- celei mai sincere căinţe asupra pasului, la sguduitură sâu legănare. Afară de acâsta
w
tuţiune. Protopopul Ioan Laslo bineven- tzer Zeitung’ - care a lăsat se fiă răpită; s’a îngrijit, ca pasagerii să se potă preum­
teză pre membri presenţl, mulţumesce pen­ considerând, că acusata are sg în­ bla comod şi fără nici un pericul dintr’un
tru distincţiunea dată paroehiei D.-Sale etc. Procesul de pressă al diarului săsesc grijescă de un copil de 2 ani, şi că dela vagon într’altul. întreg trenul este luminat
Aşa a fost acum 9 luni; acjl însă încât „Bistritzer Zeitung“, care era să se ţină la nimeni nu capătă nici cel mai mic sprijin, cu electricitate. Trenul are un bufet, un
Cluşih, mai întâih la 29 Martie, apoi la 5
pentru Cluşiu unii dintre bărbaţii, cari erau că de timp mai îndelungat a rgmas fără salon de mâncare si o bibliotecă. Acâsta
Aprilie a. c., s’a amânat din nou pe timp ✓ ’
îi sufleţiţî pentru constituţiunea bisericei lucru; cu tote stăruinţele ei necurmate de cuprinde tote opurile şi scrierile, ce au
•şi-au uitat de cele decise în 29 Iunie 1897 nedeterminat. aşi câştiga lucru şi câştig; că nici ea, nici apărut în anii din urmă asupra Siberiei;
Etă ce scrie foia săsâscă din Bistriţa
şi s’au făcut apărătorii absolutismulni cle­ despre procesul ei: „Redactorul diarului ca mama ei n’au fost mâncat în timp de 36 ea se află în vagonul de salon, în care mai
rical. Să verbâscă faptele: de ore nici o bucăţică de pâne, şi că cele este şi un pian, mese de şach şi recvisite
şi tipograful au cerut în scris amânarea
In Cluşiu, unde sunt peste 4000 suflete pertractării pusă pe diua de 29 Martie câte-va picături de lapte, ce le mai aveau în de fumat. Ventilaţia vagonului de salon e
gr. cat., curatoratul bisericesc a fost ales casa lor, s’au dat copilului; vrednică de vădut. De-asupra coperişului
alăturând un atestat dela medic, că sunt
totdeuna în număr de 15 Alegerea era li- bolnavi. Cererea lor pănă a 29 Martie considerând, cât de mult regretabil sunt aşedaţl respiratori, în care se adună
bei'ă, fără nici o pressiune şi cu concursul n’a fost resolvată de tribunalul din Cluşiii, este, că ÎDtr’o societate bine organisată aerul (pentru timpul de vară), care merge
poporului întreg. Aşa a fost acâsta sub unul din membri societăţii, mai ales însă prin diferite ţevi, în care se răcesce şi apoi
ceea ce ei n’au sciut. Neînfăţişindu-se la
toţi parochii şi protopopii începând dela pertractarea finală, tribunalul a amânat per­ o mamă de familia, să fiă lipsită de pâne, întră în vagon. Fiă-care cupeu e destinat
întemeiarea paroehiei ; aşa a fost şi sub tractarea şi a ordonat tot odată, ca tipo­ fără ca acâsta sg provină din vina ei. pentru 4 persone; tot aşa şi eupeurile de
actualul paroch şi protopop pănă în anul Judecătorul, care a adus acestă sen­ durmit, unde se află lămpi mici electrice
graful şi redactorul foiei să fiă arestaţi pre­
acesta. Un us basat pe principii adevărat tinţă achitătore este acum de-oparte ve­ transportabile. Locurile sunt numerotate,
ventiv. Ordinul a sosit la Bistriţă cu adau­
constituţionale, aprobat totdeuna şi de au­ sul, că redactorul foiei să fiă arestat, decă hement atacat, de altă parte este lăudat şi înaintea fiă-cărui loc se află o masă, ce
toritatea bisericescă supremă. 'Poporul a medicii judecătoriei îl vor afla sănătos, âr ca un spirit luminat, ca un judecător mo­ se pote strînge la olaltă. In coridorele va-
-fost mândru şi gelos de acest drept al său dern. Decă el ar fi achitat pe Loise Me­ gonelor sunt acăţate charte geografice şi
tipograful să fiă necondiţionat arestat şi
şi cu însufleţire îl esercita de câte -ori era nard, pentrucă a fost împinsă de o sîlă, sunt la disposiţiă unelte de scris. Din fiă-
adus la Cluşiu. In 29 Martie d. a. judele
■ocasiune. instructor merse cu 2 medici în locuinţa căreia nu i putea resiste, nimeni nu i-ar care cupeu merge o soneriă electrică la
In ăst an şi-a perdut acest drept redactorului foiei. Pe basa expertizei medi­ fi făcut vre-o imputare, der faptul că bufet şi la personalul trenului. Fiă-car©
-chiar în biserica aoeea, unde înainte de cilor, judele l’a declarat arestat. Poliţia nu el a enuuţat, că nu acusata a comis o vagon are un compartiment de toaletă cu
•acesta cu 9 luni s’au reclamat cu însufle­ crimă, ci societatea, acesta este, ce mulţi tote cele trebuincios© pentru toaletă şi
l’a îngăduit nici să-şi ia alte haine, ci a
ţire drepturile bisericei gr. catolice. Pro­ nu i-o ertă. Acest jude a enunciat mai mânere pentru gimnastică. In tren se află
cerut să-i urmeze îndată. Tot asemenea,
topopul Laslo în conţelegere cu vre-o 3 dâr fără cercetare medicală, a fost arestat întâiu în mod oficial dreptul la muncă şi o vană cu duşe şi un aparat deosebit pen­
inteligenţi, a aflat de bine — contra pro- tipograful şi escortat la tribunal. acâsta este ce dă sentinţei sale o astfel de tru tratarea gimnastică a mânilor, piciore-
’
misiunei sale dată fruntaşilor poporului importanţă. lor şi a spatelor, de 6re-ce în considerarea
Cei doi arestaţi, după ce advocaţii
a
înainte de alegere cu 3 cjfl® — reduce lor au cercat a dobândi, în schimbul unei unei şederi de şâse dile, sunt de lipsă eser-
numărul curatorilor dela 16 la 9 şi pe garanţii, liberarea lor, au fost duşi în în NECROLOG!. Dr. Petru Cioranu, me­ ciţii gimnastice spre a dobândi o regulată
.aceşti 9 sub cuvânt, că îi propune, i-a chisorea ordinară. Advocaţii lor au cerut dic practic în Franzensbad, membru pe circulaţiă a sângelui. Bufetul are numai
:numit curatori. mâncări reci, ceai şi cafea; dejunul, prân-
prin telegrame adresate preşedintelui tablei viaţă al Asociaţiunei pentru literatura ro­
Aceşti 9 sunt numiţi pe basa u n u i şi ministrului de justiţiă anularea procedu- mână şi cultura poporului român etc., după dul şi cina se pote comanda telegrafic la
normativ dat de Oonsistorul din Blaşiu în rei ilegale. Arestaţii au petrecut noptea scurte suferinţe şi-a dat nobilul suflet în staţiuni. Intre personalul trenului se află
anul 1868; un regulament primitiv şi ab- în închisore, er des de dimineţă au plecat, mânile Creatorului în 6 Aprilie n. a. c. la mai mulţi, caii vorbesc franţuzesce şi nem-
solutistic. 8emenă ca ou cu ou cu paten­ escortaţi de gendarml la Cluşiii, unde au 7 ore diminâţs, în etate de 47 ani, lăsând ţesce. Trenul accelerat va circula regulat
tele împărăteşti iolosite numai în contra fost predaţi tribunalului şi arestaţi. neconsolaţi doi copii orfani. Rămăşiţele pă­ în 2 şi în 16 a fiă-cărei luni între Peters­
nostră. Redactorul şi tipograful, în diua ur- mântesc! ale scumpului răposat se vor burg şi Tomsk.
Aşa s’a făcut şi cu alegerea cura- mătâre, au fost puşi pe picior liber. După aşeeja spre odihna de veci Vineri în 8 1. *
■torilor din Cluşiu. Nu a folosit nimic pro­ procedura în afaceri de pressă, o arestare c. la 1 */ ore d a. din strada Crucii Nr. 7 Cea mai mare şcolă. In London se
2
testul poporului, nu apelaţia trimisă la nu e admisibilă, în caşul de faţă ea s’a fă­ în cripta familiară din Răşinari. Cuprinsă află cea mai mare şcolă elementară din
Blaşiu. Cei 9 au fost declaraţi de aleşi. cut deci în mod nelegal“. de adâncă durere, în numele rudeniilor, lume. E o şcolă jidovâscă, susţinută de
Poporul acum, în frunte cu advocatul d-1 Dr. La timpul seu am fost adus şi noi aduce acâsta la cunoscinţâ tuturor prieti­ lord Rotschild. Şeola are 3500 elevi dintre
'Ştefan Morariu — a fost silit să apeleze notiţa, că diarul unguresc din Peşta „Ha- nilor şi cunoscuţilor. classele mai sărace ale poporaţiunei.
■causa la S. Scaun al Romei. (?! — Red.) zânk a scris un articul forte vătămător Fiă-i memoria binăcuvântată!
w
Poporul însă are mai mult simţ con­ asupra fetelor săsescl din Sighişora, în care S i b i i u , în 6 Aprilie n. 1898. — Jal­
stituţional, decât o parte a inteligenţii. s’a cjis, că cel ce face cunoscinţâ cu fetele nica familie. Proprietar: IBr. Aaarefi M«u*eşiaiasa»
(Dintre cei 9 Domni au fost 2 judi, 1 ase­ săsescl, se va minuna, cu ce nonşalansă Redactor responsabil: Maior.