Page 106 - 1898-03
P. 106
Pagina 2. GAZETA TRANSLVANIEI. Nr. 70—1898.
Intr’aceea nu se scie încă ce se lege, aşa că printr'a3ta guvernul oposiţia n’a împlinit, ba s’a contra- de-a ave rolul conducător în Austria, er
va face şi cum se vor înt6rce lu Sturdza ar fi fost adus într’o mare dis în tbte şi ca ministru a lucrat slăbirea hegemoniei germane şi întărirea
crurile în grava cestiune a pactului încurcătură şi ar fi fost silit chiar a se chiar în contra principiilor sale de elementului slav în Austria o află periculosă
economic dintre Austria şi Ungaria şi retrage. Deja înainte de ce 9 ’a în atunci. Când era în oposiţiă d-nul pentru Unguri. După Lang, acâstă părere
în deosebi în cestiunea CVOtei. încă ceput desbaterea budgetară, la 18 Sturdza spunea, că se sugrumă o este greşită. întărirea statului maghiar şi,
nioî pănă acjî nu s’a lămurit, fiâ şi Martie st. v se începuse în Cameră treime a nâmului nostru, care strigă împreună cu acesta, rolul lui tot mai mare
M
măcar între guverne numai, cât se o viuă luptă prin adresarea de in la ceriu de durer8. Dâr bre — în în organismul monarchiei, întâmpină în
plătâscă în viitor Ungaria şi cât terpelări in ma8să guvernului. Două trebă d-1 Delavrancea, — nu mai mod firesc cea mai mare răcelă, decă nu
Austria la cheltuelile comune. Baron fiile după începerea discusiunei bud este şi acum acestă treime, prigoni chiar antipatiă la Germani, cari au ten
Banffy se ti t^is, că mai mult de 85 getului miuistrul preşedinte Sturdza rile fraţilor de peste Carpaţi nu sunt dinţe centraliste, er nu la Slavi, cari tind
procente Ungaria nu pote lua asu- a făcut propunerea ca se se ţină şe aceleaşi, nu sunt încă mai mari spre federalism. Este adevărat, că Slavii
pră-şî, er Austriacii pretind mai mult, dinţele începând de dimineţa la 8 chiar ca atunci? D-1 Sturdza învi austriacl mai de multe-orl au dat mâna
cjicend, că Ungaria nu numai că bre, pentru ca să fiă timp de a se nuia odinioră pe conservatori, că nu cu Slavii dela noi (din Ungaria) pentru a
p6te plăti o sumă mai mare, der vota budgetele pănă la sfîrşitul lui fac nimic pentru Românii asupriţi. lupta în contra egemoniei maghiare ; acâsta
mai are şi alte câştiguri din învoiala, Martie. Oposiţia a protestat, dicend De ce tace acuma, de ce nu face însă îşi află esplicarea tocmai în împreju
ce s’a făcut între guverne privitor că acâsta nu se uuesce cu regula pe „samsarul cinstit" ? Crede bre, că rarea, că Slavii austriacl ne-au considerat pe
la dările de consum, la banca aus- mentul Camere', şi că trebue 2 / cu câteva pahare de şampanie, ce noi (Maghiarii) ca pe inimicii lor. Stăpâni
s
tro-ungară etc. Der chiar se na în pentru ca regulamentul se se schimbe. s’au băut la banchetul ofiţerilor în rea Germanilor şl-a trăit traiul, 63clamă în
ţelese în t6te punctele guvernele din Majoritatea însă a primit propunerea Braşov, se pbte astupa prăpastia, fine Lang, şi apoi trece la unele date sta
Viena şi Budapesta, remâne încă d-lui Sturdza cu majoritate simplă care desparte România de Unguri tistice pentru a dovedi, veefi Domne, cât
cea mai mare greutate de a câştiga şi a trecut la ordinea (filei. Inter pe câta vreme va fi asuprit şi prigo de mult se intăresce elementul maghiar în
învoirea celor doue parlamente. pelările însă ocupând de regulă mai nit nâmul românesc în statul ungar? Ungaria şi cum se slăbesce elementul ger
Banffy o are mai uşor cu majorita mult de o jumătate de di, un de — Tot odată deputatul Delavrancea man în Austria.
tea lui cea coverşitdre în dietă, ddr putat din majoritate a cerut, ca adu a mai imputat ministrului-preşedinte In ce privesce Ungaria, datele, la
contele Thun nu scie încă de-i va nări a să hotareacă, ca pănă la 1 Sturdza, că cu diplomaţia sa şi cu cari se provocă Lang, sunt la culme false
fi cu putinţă se câştige măcar o Aprilie să se aarâne desvoltarea in ajutorul acelor condamnaţi dela noi şi închipuite. El ia ca basă numerotarea
mică majoritate îu camera vienesă terpelărilor, ce sunt la ordinea (filei, cari au trecut dincolo şi au fost îm poporaţiunei din 1890, care numerotare,
pentru primirea proiectelor de lege ca să se sfirşescă discuţia asupra bud brăţişaţi de d-sa, a sădit vrajbă şi după cum s'a dovedit la timpul său, a fost
asupra pactului. Nemţii sunt hotă- getului. Oposiţionalii liberali ca şi neînţelegere între Românii de din- făcută după calapodul şovinist unguresc,
rîţî se nu încuviinţeze nici budgetul, conservatori au protestat în contra ebee şi a încheiat, cjicând, că în înşirând între Maghisrî comune, ba chiar
nici pactul cu Ungaria, pănă ce nu acestei propuneri, susţiind, că este România e acum linişte şi amorţală ţinuturi întregi locuite de Nemaghiari.
se va aduce legea de limbă cum o în contra regulamentului, care ga- in ce privesce cestiunea naţională, După acea numerotare falsă aşa-deră Un
, cer ei. Partidele din majoritate sunt ranteză dreptul de interpelare ne şi cerând, ca guvernul să răspundă gurii în 1890 formau 48-61% din totalul
nemulţămite eu purtarea guvernului ştirbit şi că printr’ânsa guvernul ceva liniştitor şi mângăitor, căci cu poporaţiunei, arătând un spor de 14-99%
Thun, liind*că acesta înclină tot mai voesce numai să teroriseze minori tăcere şi cu meşteşuguri nu se pot în decursul celor dece ani din urmă, pe
mult spre Nemţi, aşa că s’a dat tatea. Propunerea totuşi s’a primit hrăni speranţele unui popor. când „Valahii" se sporiseră numai cu 7-74,
nascere chiar temerii, că ar umbla de majoritate, oposiţia s’a abţinut D-i ministru-preşedinte Sturdza Rutenii cu 7-52, Serbii şi Croaţii cu 7-40,
cu gândul se introducă limba ger dela vot. Din momentul acesta opo a răspuns, că atacurile d-lui Dela Germanii şi Saşii cu 6 35, er Slovacii
-
mană, ca limbă a statului. Ori cum siţia s’a abţinut de a mai vota şi vrancea nu-l ating, că acesta cu so 2-22%- Pe basa aceleaşi statistici se pro
ar fi îcse, fapt este, că contele asupra budgetului, pănă ce în şe ţii sei malcontenţî umblă acum eă vocă Lang la numărul celor ce sciu vorbi
Thun încă n’a câştigat pe nimeni, dinţa de alaităeri, Joi, a fost primit pună în conflicte guvernul român unguresce, care număr mai ales la oraşe
toţi sunt mai mult seu mai puţin întreg budgetul pe anul 1898—99 cu cele-lalte ţeri. In line a <fis, că se sporesce din an în an ; de-asemenea nu
nedumeriţi asupra planurilor lui, şi cu 98 de voturi, oposiţia obţinendu- cu d-1 Delavrancea, care a votat în mărul scolelor, al gazetelor etc. se sporesce
decă nu-i va succede a câştiga o se dela votare. contra legii instrucţiunii, ar fi o ne- mult mai tare în partea Maghiarilor, decât
majoritate, care se 1 sprijinescă, pac Pe la mijlocul discusiunei bud- merniciă ca să mai stea do vorbă a Nemaghiarilor.
tul cu Ungaria nu se va pute în getare erau mulţi din oposiţiă în într’o cestiune atât da subţire, cum Din tote acestea Lang vre să facă
cheia. scrişi la cuvânt şi unii au ţinut vor a cestiunea naţională. lumea să crâdă, că Maghiarii sunt un po
biri fbrte lungi. Deputatul Flevist por de viâţă şi cu viitor, nu ca Românii,
* ' u-
Scorţescu a vorbit neîntrerupt peste Serbii, Slovacii şi celelalte popore nema
In România totă lumea urmă- 9 bre numai cu două întreruperi de MaiionaSitătiie in Ungaria si ghiare din ţâră. Jupânul Lang se face a
reşce cu cea mai mare încordare câte-va minute, pe care cu mare nu şei, că limba maghiară, decă se pro
Austria.
discusiunile din Camera română, C9 greu le-a conces preşedintele. De pagă, apoi se propagă prin silă şi volniciă,
au devenit tot mai înfocate în mă odată însă s’au curmat vorbirile lungi Deputatul Ludovic Lang, vice-preşe- âr nu pentru-că Nemaghiarii ar simţi vre-o
sura, în care s’au asprit lupta între cu caracter obstrucţionist, oposiţia dintele camerei ungare şi unul din stâlpii plăcere şi atragere pentru ea; el se face
oposiţia liberală şi guvern. După ce s’a obţinut dela votare şi desbaterea partidei guvernamentale unguresc!, a tipă a nu sci, că scolele maghiare nu atât din
s’a făcut ruptura între majoritatea a mers cu iuţelă, aşa că, de pildă, rit sub titlul de mai sus o carte, în care hărnicia poporului maghiar se înmulţesc,
sturdzistă şi grupul liberal al Aure- budgetul cultelor a fost votat într'o * vorbesce despre naţionalităţile din Ungaria ci din budgetul comun al statului, la care
lianiştilor seu Drapeliştilor, seim, că oră şi jumătate. şi Austria. El vrâ să arate, că Ungurii nu contribuim cu toţii; gazetele unguresc! de
acest grup s’a aliat cu grupul Fleva Cel din urmă, care şî-a desvol- mai pot merge de acum Înainte mână asemenea pot să se înmulţâscă, că şi ele
pentru ca se lupte în unire în con tat interpelarea înainte de primirea în mână cu Germanii din Austria şi că nu primesc ajutore din banii statului şi nu le
tra guvernului. Coaliţia acestă libe budgetului, a fost deputatul Dela- se mai potrivesc la olaltă, deore-ce Ger persecută nimenea, cnm persecută gazetele
rală a declarat prin urmare resboiu vrancea (Drapelist). care a interpelat manii în Austria dau tot îndărăt şi puterea românesc!. Vai de poporul, al căruia
guvernului atât în Cameră, cât şi pe ministrul Sturdza în. afacerea vi- trece în mânile Slavilor (Cehilor), prin ur „viitor" şi „putere de viâţă" se baseză pe
afară din Cameră, unde lupta s’a sitei efieerilor români la Braşov. Cu mare Ungurii trebue şi ei să-şî întorcă volniciă şi nedreptate!
purtat prin întrunirile publice. In ocasia acesta d-1 Dalavraneea a com „chepeneagul" pe dos şi să dea mâna cu Pe când Lang presentâ'în asemenea
urma acestui atac combinat se lă bătut întrâga purtare a guvernului cel mai tare, adecă cu Slavii. colori înfloritore elementul [maghiar din
ţise părerea, că coaliţiei liberale i-ar şi a d-lui Sturdza iu cestiunea na In introducere Lang dice, că opiniu- Ungaria, pe atunci de altă parte se silesce
putea succede de a paralisa votarea ţională. i-a imputat acestuia, că ni nea publică maghiară dela 1867 încoce a arăta, că Germanii din Austria se slă
budgetului în terminal prescris de mic din ce a promis când a fost în consideră elementul german ca chiămat besc din rji în di şi că prin urmare U11-
D-tale“. Picând acestea, regele 11 părea, că a fost legată o luntre; apoi se j — îi voiQ spune, dâr te rog să mă în rânza balaurului pănă şi-a putut face
îmbrăţişâ înaintea întregului perso aşedâ pe ţărmur şi (fise descântecul, ce-1 aştepţi aci, ca să mă treci ârăşl de ceea parte. loc ca să iasă afară.
nal al curţii, şi numele lui Davire învăţase dela tata lui Caiampăr fiiu de măr: — Bucuros; ca să nu întârejii însă Când eşi afară, bălaurui durmea ca
era acum trîmbiţat şi lăudat pretu- Pesce b u n ! Un crăişor. mult pe acolo, te rog să tai o bucăţică din d u s ; Busuioc, ca să scape de el, după ce
tindenea ca al unuia dintre cei mai Te rogă cu drag şi dor vârful codii mele şi să-o mănânci; când se făcu ârăşl om cum a fost, îi tăiă şi ca
vrednici fi! ai Franciei. Să-i dai al tău ajutor: va trebai, îndată te vei putâ schimba în- pul cel din urmă, al 99 lea adecă, şi-apoi
Treci-mă la ţărm uscat, tr’un pescuţ. De nu vei face aşa pănă-i lu mulţămind lui Dumnedeu, că i-a ajutat, se
Că eu ţi-oiţi da de mâncat.
mea nu mai vii înapoi. duse la pesce, care ârăşl îl trecu de ceea
în petit la fata Xhminecei. picând descântecul, se umflă marea Busuioc făcu cum îi (fise pescele, apoi parte. Ajuns la celalalt ţărm, se sui pe cal,
cât un munte, din care eşi un pesce lung se duse cale de o di şi jumătate pănă ee şi-şi luă drumul cătră grădina Sorelui.
— Poveste din Bihor. —
de un stânjin şi jumătate, şi gros ca un a ajuns la zidul cel de fier. Aci se întorse Puteţi cugeta, că i-a fi trebuit multă
(Fine.)
bou. Busuioc se înfricoşa când îl vădu, dâr cât se întorse după zid, dela o vreme în vreme pănă a ajuns acolo. Multă clSu, căci
Busuioc a plecat la drum, după cum pescele îi cjise, să nu se târnă, că nu cepu a da cu pumnii în partea despre ră grădina Sorelui era chiar în buricul pămân
l’a învăţat tata lui Caiampăr fiiu de măr. mâncâ el omeni vii, ci să se culce pe sărit şi îndată se şi sparse în el un loo cât tului, adecă în mijlocul lumei. Deşi calu
— Spune-mi, gazdă buuă, cum să mă limba lui, căci alt cum nu-l pote trece. Bu ar fi o uşă. Busuioc întră înăîntru şi cât sbura cu el prin înaltul ceriului, în 5 ani
duc; ca vântul, ca gândul, ori după cum suioc se culca pe limba pescelui, care pe ai bate în pălmî îşi şi luă apă într’un ul abia a putut ajunge.
voih vrâ eu? întrâbâ Luceafărul (adecă ca nesciute îl înghiţi şi-l trecu la celalalt cior, ce era la el. Dâr pe lângă tâtă grija, Grădina Sorelui de frumosă, ce era,
lul) pe Busuioc. ţărm, unde îl dase afară pe gură. apa se turbură, âr balaurul se deşteptă din nu vi-o sciu nici spune cum ar trebui, căci
— Du-te cum crecfi că-i mai bine, Busuioc îi dete pita ce o căpătase somn şi înoepu a arunca cap după cap ca dragii mei, în ea erau flori de aur picu
numai să umblăm în pace şi cu noroc, căci dela tata lui Caiampăr fiiu de măr. Pes să-l înghiţă. Busuioc însă i-le tăiă pe tâte, rate cu rouă de diamant, pomi de argint
de aci încolo mă tem, că vom întâmpina cele îi mulţămi, şi cunoscu îndată pita, că afară de unul. Bălaurui văcjând, că are ou cu pome de aur, şi pasări de aur şi ar
mai multe greutăţi ca pănă acum. dela cine e. om de lucru, nu cu rîs şi ocară, se umflă gint eu pene învrîstate cu pietre de bri
S’a dus Luceafărul trei ani încheiaţi „Sărmanul bătrân, numai el nu-şl uită cât o ţâră şi îl şi înghiţi. liant, zefir şi cu alte preţiose, cari aşa de
nemâncat, neadăpat, pănă ce a ajuns la de mine", clise pescele după ce se sătura, Busuioc în clipa, când să-l înghită, se frumos ciripeau şi fluerau, încât de le-aţi
ţărmul mărei. Ajungând aici, Busuioc îl „dâr spune-i că nici eu nu-l uit, şi că în- făcu un pescuţ, ca rînza smeului să nu-l fi aucfifc, v’ar fi părut, că aucfiţl un cor
lega de un şteamp, de care mai înainte se tot-dâuna îl voiă asculta". potă măcina. Trei ani a tot ros pescuţul de-al ângerilor.
