Page 107 - 1898-03

Nr. 70—1898. GAZETA TRANSILVANIEI Pagina 3.

gurii trebue să strice cumetria cu ei, căci pe cari apoi tot el să-i denunţe stăpânirii, ■ piciorele celor doi-spre-cjece apostoli. Cătră va fi invitat la adunare printr’o deputa-
nu se mai potrivesc la olaltă, şi să dea ca complotişti, irredentiştî şi mai scie han- j orele 11 Majestatea Sa păşi în sala rituală, ţiune, va urma deschiderea adunărei prin
mână cu Slavii. Etă câte-va probe, la cari tătar ce. — Etă, cu astfel de neghiobe apu­ unde se aflau archiducesele, miniştri, con­ preşedintele Reuniunei, d-1 prof. Teodor
se provocă el în privinţa acâsta: cături şi păcătose uneltiri vor cei dela silierii intimi, camerarii, corpul diplomatic Ceontea. Programa constă din 21 puncte.
In Viena numărul învăţăceilor de cârmă să ne scotă pe noi Românii vino­ eto. Aici erau aşedaţl după verstă 12 bă­
meserii slavi a crescut în decurs de dece vaţi de „trădare de patriă . Dare-ar Dum­ trâni, cărora li-s’a servit mâncare de Ma­ Adunare de popor în Suceava. Din Su­
u
ani (1880—1890) dela 25% la 50% ; în nezeu s’o păţâscă tot aşa, cum au păţit’o jestatea Sa, de archiducii Otto, Carol Fer- ceava (Bucovina) se depeşează, că deputa­
asemenea proporţiă cresce şi numărul cu nenorocitul „revoluţionai de Subpă- dinand, Ludovic Victor, Leopold Ferdi- tul Y. Pruncul din dieta Bucovinei, a con­
măestrilor slavi şi cu deosebire cehi. In dure. nand şi Francisc Salvator. Bătrânii însă vocat acolo Joi o imposantă întrunire pu­
funcţiunile publice din Boemia numărul n’au mâncat, şi bucatele au fost scose pen­ blică, la care au asistat peste 3,000 de
funcţionarilor cehi e neasemănat mai mare II Aprilie. Stăpânirea ungurâscă şi or­ tru a li-se da bătrânilor să le ducă acasă ţărani români. S’au luat următorele resolu-
ganele ei se pregătesc a serba cu mare ţiunî: întrebuinţarea limbei române în ad­
ca al celor germani, asta mai ales de când la ei. După acesta personalul domestic al
tărăboiă diua de 11 Aprilie, în care acum ministraţia comunală şi la autorităţile cen­
în oficii se folosesce pe lângă limba ger­ I monarchului a desculţat pe cei 12 bătrâni,
mană şi cea cehă, pe care Nemţii nu o 50 de ani au fost sancţionate legile dela âr Dr. Swoboda, locţiitorul de preot al bi- trale ; înfiinţarea de bănci populare sistem
pot învăţa. 1848, aduse în pripă de dieta ungurâscă sericei din Burg, a recitat evangelia din Raiffeisen în tote comunele rurale; nfiin-
dela Pojun. Cei din stânga estremă şi ţarea unui club politic al partidului naţio­
La 1850 se aflau în Praga 73,000 Ger­ Joia mare. La cuvintele „Şi a început să
junimea maghiară sunt în contra aces­ nal român.
mani şi 50,000 Cehi. In 1880, dintre spele piciorele apostolilor , Majestatea Sa
11
162,323 locuitori numai 32,657 (adecă 20-1%) tei serbări. Ei dic, că adevărata ser­ a îngenunchiat şi a spălat pe rend picio­ Cei ce doresc a-şî procura bucate în
erau Germani, er 125,742 (77 5%) erau bare naţională este cea dela 15 Martie, rele celor 12 bătrâni, atârnând de grumaclii cantităţi mai mari o pot face acâsta cu
,
ua
Cehi. In 1890 însă din 179.838 locuitori nu­ şi că nu-i pote nimeni sili să serbeze ch fiă-căruia o punguliţă cu câte 30 corone. înlesnire, adresându-se la d-1 George Ză-
mai 29.504 erau Germani, âr restul de de 11 Aprilie. G-uvernul a făcut să se vo­ Bătrânii au fost încărcaţi cu mâncări şi nescu în Braşov (firmă vechiă şi bine cu­
150.161 erau Cehi. Despre oraşul Pilsen se teze şi o lege, prin care diua de 11 Apri­ cu câte-o sticlă de vin şi au fost duşi acasă noscută). D-sa furnisâză din România po­
11
lie se declară ca „sărbătore naţională un­
Zice, că în 1850 era oraş german, pe când cu trăsurile curţii. rumb (cucuruz) în cantităţi mari (Zeci de
gurescă. Acestă lege încă nu este sanc­
în 1890 din 50,221 locuitori peste 8a% vagone), calitate bună şi-l vinde cu preţuri
arau Cehi. ţionată. Prieteşug jidane-maghiar. In clubul moderate. Serviciu prompt. Informaţiunî
Aflăm, că la Făgăraş s’a discutat în
In Boemia, Moravia şi Silesia aprope atleţilor din Budapesta, contele Geza An- prin scrisore.
pretutindeni face elementul slav asemeni congregaţia serbarea (filei de 11 Aprilie. drassy a ţinut alaltăieri un toast la o cină,
Fişpanul a propus să se serbeze în tot co­
cuceriri în paguba elementului german. Nu ce s’a dat în onorea lui din incidentulfiiu- Corespondenţa „Gaz. Trans“-
mai e trebă deci de-a ţine la prietenia mitatul. Din sinul membrilor români însă mirii sale de consilier intim regesc. G-eza
Germanilor, căci aceştia se topesc. Trebue s’a răspuns, că acâstă serbare privesce nu­ Andrassy este preşedintele clubului şi la Saschiz, Martie 1898.
mai pe Unguri şi nu pe Români. Ou t6te<
să dăm mâna cu Slavii, căci de ei avem închinăciunile ce i-s’au adus, răspunse c’un Ştim. D-le Redactor! In anul trecut
acestea majoritatea a decis, ca să se ser­
mai mare frică acum. toast în care Zise între altele: „Eu şi fa­ prin stăruinţa d-lui JD. B. Cordescu din Fo-
beze diua de 11 Aprilie. Se vede, că Ro­
Acesta este sfatul, ce-1 dă Ungurilor milia mea suntem cunoscuţi ca fibsemiţi feldea 'Foventeal am făout mare şi fru­
vice-preşedinteie camerei ungare. mânii ârăşl au luat parte în număr prea (iubitori de jidovi); şi cu tot dreptul. Noi mosă Cruce pentru altarul bisericei din
mic la congregaţia şi aşa fişpanul cu câta totdâuna am fost convinşi, că Jidovii din
sa au hotărît ce au vrut. acea comună;. tot atunci am tocmit cu d 1
patriă s’au luptat prietinesce cu noi, ca
Cordescu, ca să fac pentru tinerime o frumosă
SOIRILE BILEI. Pentru petrecerea şi luminarea mese­ adevăraţi Maghiari, cu noi împreună au galeriă în acea biserică, care este forte spa-
5 riaşilor români din loc, Comitetul Associa- suferit, cu noi să bucură şi mor... Antise­ ţiosă şi minunat clădită, fiind zugrăvită
— 28 Martie v. ţiunei meseriaşilor, după cum aflăm, va miţii noştri ar face bine, dâcă s’ar alătura înainte cu vre-o sută de ani, cum rar biserici
arangia anumite conveniri, în cari se vor la jidovimea nostră patriotică în ceea ce
Cum se urzesc „comploturile valahe . se văd pe la noi. Acâstă galeriă sâu podişor s’a
11
In Dicio-St.-Mărtin, comitatul Ternavei-micI, ţine prelegeri acomodate priceperii şi tre­ privesce activitatea ei uriaşă financiară şi făcut pe cheltuiala, de peste 200 fi., a d lui
11
s’a descoperit mai deunăZl un mare „com­ buinţelor meseriaşilor noştri, precum şi de- economică ... Ş’apoi să nu fiă adevărată Cordescu, care în iubirea sa cea mare pen­
plot valah". Un individ nenorocit din co­ clamaţiunî, cântări şi altele pentru distrac­ Zisa străbună, că corb la corb nu scote tru comuna sa natală a făcut şi alte multe
muna Suipădure, care se numesce „Basiliu ţia lor. Prima convenire de felul acesta va ochii ? lucruri bune şi frumâse, aşa că puţini băr­
J\iilian a ţinut cu orl-ce preţ să se facă fi mâne, Duminecă, în 29 Martie st. v. la „ Arieşana , banca românescă din Turda, baţi se găsesc la noi chiar şi cu averi mai
u
11
vestit în lume şi ’n ţâră, âr pe de altă 2 ore p. m. în localul Associaţiunei, strada şi-a ţinut Zilei acestea adunarea generală, mari, cari să aducă asemenea jertfe.
0
parte să facă ş’o bună trebşoră omenilor Hirscher Nr. 19, la care se învită prin cu care ocasiune s’a constatat, după cum Intre altele am aflat, că d-1 Cordescu
stăpânirii unguresc!. S’a pus dumnialui „Ba­ acesta meseriaşii şi sodalii noştri. Intrarea ni-se scrie nouă, că acestă bancă face pro­ a făcut o frumâsă fondaţiune bisericei gr.
11
siliu Miliau şi a ticluit o „proclamaţiă re­ este gratuită. grese frumose. In anul acesta a edifiat în or. din Foventea, bisericei din Ilinbav, din
11
voluţionară în care provoca pe Românii fruntea pieţei din Turda o casă frumosă Sasăuş şi din Sighişora, dând acţii la fiă-
Societatea pentru fond de teatru ro­
din Ardeal să alerge la 3 (15) Maifi la mân, al căreia sediu este acum Braşovul, cu etagifi, care face onore Românilor din care biserică din aceste locuri de-ale băn-
11
Blaşiu, ca acolo să şl câră „drepturile ră­ cei „Cordiana , înfiinţată de d-sa în Fo­
îşi va ţine anul acesta adunarea generală Turda. Din profitul curat s’au dat ca divi-
pite de Unguri , şi ca „proclamaţia să ventea. Acâstă bancă, după cât am con­
11
11
la Haţeg, şi încă, după cum este proiectat, dendă de 6°/ acţionarilor 4800 fi., fondului
0
apară trimisă din BucurescI, a iscălit’o „Co­ în sărbătorile Rusaliilor. Românii din Ha­ de reservă 1539 fi., pentru scopuri de bine­ statat eu în timpul cât am lucrat anul
11
mitetul arangiator . S’a dus cu ea la un ţeg, cum ni se scrie, au început încă de facere 169 fi. etc. Banca are aZl un fond acesta la galeria bisericei de-acolo, pot
tipograf jidan din D.-St.-Mărtin să o tipă- spune, că merge de minune şi promite un
pe acum să facă cele mai frumose pregătiri de reservă de 18,355 fi., âr fondul de pen­
rescă. Jidanul a vestit îndată pe domnii pentru primirea adunărei. Pentru arangiarea siune al funcţionarilor e de 2255 fi. Ca frumos viitor. In fiă-care ZI vedeai mul­
din fruntea comitatului, cari au aflat în festivităţilor s’a ales un comitet sub pre- preşedinte al direcţiunei, în locul regreta­ ţime de omeni plugari venind aci la bancă
acâstă neghiobă uneltire „pericul contra de prin tote comunele învecinate, mulţă-
sidiul d-lui protopop T. V. G-heaja, vice­ tului Dionisiu St. Şuluţiu, a fost ales d-1
statului , şi ca lucrul să aibă cât de cât mind d lui Cordescu, că i-a scăpat de că­
11
preşedinţi : vicariul Nic. Nestor şi A. Ber- Iulin Bardoşi, inspector şcolar r. în pen­
aparenţă de adevăr, s’a dispus, ca jidanul san. Fraţii dela Haţeg speră, că adunarea siune. mătarii fără inimă, cari luau dela bieţii
să tipărâscă „proclamaţia pe care apoi omeni sărâcl câte 3 — 5 crucerl la lună
11
solgăbirăul s’o confisce. Aşa s’a şi întâmplat. din acest an va fi una din cele mai suc­ Adunarea generală a Reuniunei învă­ după florin, plus tot după 10-15 fi. câte
cese şi mai bine cercetate.
Şi ca acâstă comediă să fiă mai cu chichi­ ţătorilor români gr. or. din protopopiatele o Zi d lucru.
0
rez, lui Milan i-s’a făcut şi o perchisiţiă Spălarea piciorelor în Burg-ul din Viena. Chişineu, Şir ia, Borişineu, Baterii, Badna şi IVI i-s’a spus, că a donat cărţi pe la
domiciliară cu care prilej el a declarat, că E datina în Joia mare, călind, gregorian, Halmagiu este convocată pe Joi şi Vineri biserici, şcole şi pe la şcolari, vestminte
tote le a făcut „spre binele statului". S’a ca în Burg-ul din Viena, Majestatea Sa să (21 şi 22 Aprilie n.) după S. PascI în sala fârte frumose şi scumpe pentru preotul de
aflat, că nenorocitul Milian voia să trimită spele piciorele a 12 bătrâni, cum a făcut seminariului diecesan din Arad. După ce aci, un castăn mare în altar pentru păs­
11
„proclamaţia tipărită pe la preoţii români, şi Isus spălând Joi înainte de răstignire P. S. Sa părintele episcop Ioan Meţianu trarea veştmintelor preoţesc!, a cărţilor şi a
In mijlocul grâdinei era un lac, în Leac să-ţi fiă şi-astâmpăr să scii; că nu-i bine de mine, şi atunci să Calampăr fiiu de măr, văZend că Bu­
care erau pescl de aur şi de argint, âr Oalampăr fiiul de măr. vii înaintea mea, — răspunse Busuioc. suioc nu mai vine, se duse la tată-său, să-l
pe margini înfloreau flori de tot felul, una Busuioc se duse ârăşl în grădină cu întrebe’ ce mai scie de el.
Cum îl blăstămâ, aşa se întâmplă.
mai frumâsă ca cealaltă. Busuioc se făcu urs şi începu a urla şi-a gândul să nu se uite mai mult la ea; el — Reu, fiule, Busuioc e leu şi de a
Busuioc când ajunse la grădina Sâre- mornăi prin păduri, de se spăriau şi pa­ se aruncase din nou între tufele de iasmin. lui răcnire tremură pământul pe unde
lui, şi-a lăsat calul afară într’un câmp să serile de el. Ana Sânziana la mâZă-Zi sosi la lac, calcă. Leac i-ai fi tu şi săgeata ta cea
pască şi numai el a întrat înăîntru. Ajun­ într’o căruţă cu rote de diamant, trasă de de măr.
Intr’aoestea Calampăr fiiu de măr se
gând la lac, se ascunse într’un smidai de 8 cocoră. Se desbrăcâ şi se arunca în apă. Calampăr fiiu de măr plecâ ârăşl în
dusese la tatăl său să-l întrebe, că ce scie
iasmin şi do acolo aşteptă după Ana Sân­ Busuioc îi fura hainele şi se ca mai urma lup Abia l’a aflat într’o pădure de
despre Busuioc, că prea de multă vreme
ziana. era prin lume. duse cu ele. Ileana Sânziana îl văZu şi pe torta pământului de cătră mâdă-nâpte.
Tocmai la mâdă-Zi se ivi ea la lao începu a striga după el: Cum îl ochi, îl şi nimeri. Leul se
se
venind ca din bun senin într’o căruţă trasă Face rău, fiiule Z' bătrânul, Ana Busuioee, nu fugi, făcu ârăşl om. Griji, prietine, căci prea la
Sânziana l’a schimbat în urs şi numai tu
de opt struţi. Aci se desbrăcâ şi se aruncă Căci precum eu sciu iubi grele probe mă pui, — Zi Oalampăr.
86
în apă. Busuioc eşi din smidaiul de iasmin i-ai putâ ajuta. Fată în lume nu mai sci. — Grijesc din cât pot. Dâcă mă în-
şi-i fură hainele. Ana Sânziana nu-1 văZu Calampăr fiiu de măr cum aZi; o şi En’ uită-te tu la mine şâlă şi mă face atât de prost, n’am ce face.
Să mă uit şi eu la tine,
pănă când mai eşia din grădină; de frică luă la drum, ca să-l caute. La anul l’a Cu ochii să ne privim Busuioc întrâ ârăşl în grădină şi se
şi ruşine, că o să rămână fără haine, în­ auZit mornăind în capătul de sus al lumei. Din suflet să ne iubim. ascunse între tufele de iasmin.
cepu a striga după el: S’a dus pănă acolo, şi când a dat faţă cu La mâdă-Zi, Ana Sânziana cu căruţa
el, l’a săgetat drept între ochi, şi atunci Busuioc se întorse şi să uita la ea,
Busuioee dâr atunci Ana Sânziana îl blăstâmâ aşa: de mărgele trasă de 8 fluturi mari de aur
Uite ’ncoce! îndată s’a făcut ârăşl cum a fost. ajunse la lac.
Eu te-oi deochia pe tine — Griji; prietine, să nu te mai în­ Busuiâce de-adl să fii
Tu mi-i deochia pe mine. Leu turbat în munţi pustii. Busuioc îndată ce ea întrâ în apă îi
şele, că nu sciu cum te oi mai putâ scăpa! Leac să-ţî fiă Calampăr. 6
Busuioc se uită înapoi, dâr atunci ea îi Zi Calampăr, după ce Busuioc s’a făcut Cu săgeata-i cea de măr. şi fură hainele. Ea îl văZu şi îi ZI® •
00
îl blăstâmâ aşa: din nou ârăşl om. En mai uită-te la mine,
Busuioc se făcu leu şi de supărat, ce Căci de dorul după tine
Din om mândru ce-acum eşti — Mă voiă păzi, dâr rogu-te nu-ţl era răcnea de tremura pământul pe unde piua noptea chinueso
Urs să fii, să moi’năescl, uita de mine; de mă vei vedâ, că întârZiu, se ducea. 1 Nici nu mor, nici nu trăesc.