Page 108 - 1898-03
P. 108
Pagina 4. GAZETA TRANSILVANIEI. Nr. 70—1898.
altor vase sfinte bisericesc! cumpărate de şi se răsfaţă sus în încăperile cele mai eu rambursă (Nachname) ce costă mai
d-1 Cordescu ou ban! scumpi. Pe lângă igienice şi mai spaţiose ale şcolei, âr ti multe spese pe cari însă vor avâ a le su
acestea, am vă4ut stradele satului ou feli nerii şcolari se veştejesc cu învăţători cu N o u a b o n a m e n t porta d-nii abonaţi.
nare cumpărate de d-sa şi cinstite co tot în nisce pivniţe întunecose, umede şi la Prea-Veneratul Ordinariat Diecesan gr.
munei. infecte, de ţi vine să le plângi de milă. cat. de Oradea-Mare a binevoit a recomanda
Tote aceste fapte frumose făcute Cum pot suferi acesta autorităţile nostre Gazeta Transilvaniei
cu căldură aceste cuvântări bisericescl preo
de d-1 Cordescu pentru satul d-sale ar şcolare, şi cum îngădue locuitorii din Fo-
Cu 1 Aprilie st. v. 1898 ţilor de sub jurisdicţiunea sa ba a încuviinţat
trebui să storoă stima şi reounosoinţa ventea un lucru ca acesta? chiar procurarea acelora şi din banii biseri-
tuturor locuitorilor din sat. Mult m’am mi E tare trist, câud un notar se face se deschide nou abonament, la care cescl pentru bibliotecele parochiale, ca să le
rat însă când am văc].ut, că erau oâţ!-va unâlta străinilor, pentru ca să împedece ce invităm pe toţi amicii şi sprijini potă procura şi acei preoţi, cari sunt provă-
dintre locuitori, cari nu se genau a râbşti e bun şi folositor pentru poporul din a că torii foiei ndstre. cţuţî cu o dotaţiune mai miseră.
contra d-lui Cordescu, îndemnaţi de nota ruia sudore trăesce; tot atât de trist e, Preţul abonamentului:
rul din sat, strigând că nu le trebue gale- când un comitet parochial, în frunte cu Comandele sunt a se face la subscrisul
Pentru Austro-Ungaria: traducător sub adresa: loouinţa H â j o ,
riă în biserică, căci şi fără acâsta au trăit epitropul Toma Popa din Foventea, se
pe -u.n. an . . . . . . . 12 £L. posta ultimă Pecze Szdllds, comitatul Biliar
ei pănă acuma. Dâcă s’ar fi făcut cu chel arată atât de nepăsător faţă cu biserica
pe şese 1-u.xix ....................................... © £L
tuiala lor, atunci tot ar fi mai avut drep lui încât n’a venit nici măcar să vadă, pe trei 1-u.an.i ....................................... 3 ±1. via Nagy-Vdrad.
e
tul de-a 4i° ) că fiind săraci, nu pot plăti, ce fac şi ce lucrez în timp de aprope două Pentru România şi străinătate: Haieă, 6 Aprilie st. n.
dâr când li-se fac atâtea daruri scumpe şi şăptămânl cât am petrecut acolo. loan Genţ,
frumose din partea d-lui Cordescu, nu pe înzx an ...................... -40 franci paroch gr. cat. român,
Eu mulţâmesc d-lui Cordescu pentru pe şese lvun . . . . . 20 „
pot înţelege, cum şi pe ce basă aceşti ne tdte binefacerile faţă cu mine, cu lucră pe trei lvună .............................. IO ,,
pricepuţi şi răutăcioşi săteni îi fac atâtea torii mei şi mai ales cu poporul din Fo Abonamente la minierele cu data
şicane, născocind destule batjocuri şi bâr ventea, care fie sigur, că mai târ4iu îl va U L T I M E S O I R I .
felî, despre cari m’am convins acuma, că binecuvânta. de Duminecă: Conflictul is|mno-anncrican.
/
sunt curate scornituri răutăcidse. Niculae Fleşeru, Pentru Austro-Ungaria:
sa
In adevăr, că aici se potnvesce 4i măestru tâmplar. pe uh an ........................................ 2 fl. Washington, 8 Aprilie. Aici nu
pe şese luni.................................................... I II. ■mai crede nimeni, că resboiul se va pute
Domnului Christos, că nici un proroc nu e încunjura. America voieace cu orî-ce
preţuit în patria sa. Aşa e şi ou d-1 Cor Producţhini şi petreceri. Pentru România: preţ, ca insula Cuba să şi aibă inde
descu. D sa se silesce din tote puterile a pe un an ...................................................8 franc?
înfrumseţa comuna cu case frumâse, cu Societatea sodalilor români „Lumina" pe şese Iun?.............................................4 ,, pendenţa ca şi Haiti şi St. Domingo,
din Braşov învită la producţiunea, ce se Abonarea se pote face mai uşor Isbucmrea imineută a resboiului
ceasornic mare, cu felinare, cu trotuare etc.
Drept mulţămită însă, oâţl-va omeni răi, în va ţină Luni în 6 (18) Aprilie 1898, a doua prin mairadiate postaâe. aternă dela mesagiul preşedintelui
Mac Kinley, care îl va ceti Luni.
lipsa d lui Cordescu, când densul era dus 4i de PascI, în sala hotelului Central „Nr. Adminisfraţiun8a
44
la familiă în BucurescI în anul 1896, au 1". începutul la 7'/ 6re sâra. După pro- jrjSEazeStîi TrarasEBwasBseS . Madrid, 8 Aprilie. 15 năi spa
2
ducţiune urmâză dans. niole de resboiu au plecat cu ma?e
venit şi i-au stricat fără nioi o milă gri-
lagiul cel frumos şi i-au făcut o batjocură Intrarea de personă 60 cr. Bilete se graba din Kadix la insulele Capului
revoltâtore. Mi-s’a mai spus, că notarul a pot căpăta la D. D. Eremias, la Librăria A P E L verde. Miliţienii din insulele Cana-
pus contribuţia (dajdiă) mare pe d-1 Cor Nicolae Ciurcu, la Casina Română şi sâra rice vor ti puşi pe picior de resboiu.
la cassă. Ofertele marinimose se primesc cătră fraţii preoţi români. In ministeriiio de resboiu şi marină
descu şi pe casele d-sale, de oare abia
după doi ani a putut scăpa, dupâ-oe a plă cu mulţămită şi se vor chita publice. Am onore a aduce la cunoscinţa Prea domnesce o febrilă activitate.
tit aprope o miie de florini pe nedrept. P r o g r a m : 1) Musică. 2) „Doru stimaţilor fraţi preoţi, că am luat deja dis- Ac]î s’a ţinut un consiliu da
’nstrăinatului", de A. F:ehtenmacher, ese-
Apoi terîrl continue pe la tote diregăto- posiţiunile pentru tipărirea tomului I al miniştri, ale cărui desbaterî se ţiu
u
cutat de Corul Sodalilor. 3) „Finul Toder ,
riile dela Nocriob şi dela Sibiiu, tot felul predicilor nemuritorului orator frances Mas- în secret. Situaţia e privită din tbte
de denunţări şi procese, încât eu mă mir, de Th. Seperanţă, declamată de Ion Ţiţeiu. sillnn, Episcpp de Olermont şi membru al părţile ca tiind cstra-ordinar de cri
cum mai pâte trăi d-1 Cordescu în acel 4) Musică. 5) „Jidanii la bătălie", de Tb. Academiei francese. Cartea va cuprinde tică.
sat bătut de Dumne4eu cu asemenea Speranţă, declamat de George Gal. 6) „Foie circa 370—400 pagini 8° mare, va fi ti
verde de trifoi", de T. Popovicî, esecutat Londra, 8 Aprilie. Din New-York
omeni răi. părită pe hârtiă fină, va fi împodobită cu se anunţă, că intervenirea puterilor
Mi-s’a mai spus, că d-1 Cordescu a de Corul Sodalilor. 7j „Ţiganul şi Sfinţii", portretul ilustrului autor, şi va ave un ex europene n’a avut nici un efect la
fost oprit de notar, ca să înveţe pe şco de Th. Speranţă, declamat de Leontin Savu. terior prea frumos. Ea va apăre, după con Washington. Partida resboiului a
lari cântările înmormântării Domnului, cari 8) Musică. tractul încheiat cu tipografia, pe la finea silit pe Mac Kinley se nu cedeze
sunt fârte frumose, după cum le-am au4it 9) „Pe neaşteptatecomedie într’un lunei lui Maiă n. c. şi numai decât se va
act de Th. Speranţă. Personele vor fi re- apelurilor din străinătate.
cântându-se, şi a mai fost oprit încă şi expedia Domnilor abonaţi. Abonamente se
de a învăţa pe locuitorii de acolo regulile presentate prin d-nii: Ion lacşa, Florea primesc încă pănă în 20 Maiă n. c. pe Madrid, 8 Aprilie. „Itnparcial"
igienice, cari sunt forte de mare lipsă şi Pârvu, Mihail Gal, d-ra Elena Bratu, d-ra aceleaşi preţuri prea-favorabile ce au fost primesce din Havanua soirea, că
folos pentru poporul nostru. Maria Roncea, d-ra Susana Pestrea, George indicate în invitarea de abonament, adecă ministeriul de resboiu din Washing
Moldovan, I. Tampa, Nicolae Gal, Yasilie ton a chiămat sub arme pe toţi mi
D-1 Cordescu, deşi născut în Foven- 2 fi. 10 cr., cu expediţiune francată, 2 fl.
tea, este cetăţân al regatului român şi pro Oprea, Nicolae Loga, Dumitru Purchârea, 20 cr., cu exped. recomandată; pentru Ro liţienii din ţinuturile învecinate cu
prietar în BucurescI. Astfel d-sa n’are drep d-ra Paraschiva Sulică, N. Ardelean. mânia şi străinătate B lei 2B bani, şi 5 lei Mexico. Ei vor avâ problema de-a
turi civile în statul nostru. Dâr ore acâsta 10) Arvinte şi Pepelea comedie într’un 50 bani. Alnmrii seminarelor teologice o împiedeca o invasiune a trupelor de
act de Y. Alexandri, representantă prin voluntari spaniole.
pote să-l împedece pe d-sa, de-a să servi vor primi pentru preţul scă4ut de 1 fl. 60
d-nii Nicolae Ardelean, George Stinghe şi
de poşta comunală? Eu cred, că nu, şi cu cr. D nii colectanţl dela 10 exemplare co Viena, 8 Aprilie. „Neue Freia
tote acestea d 1 Cordesou e silit a plăti se d-şora Paraschiva Sulică. lectate vor primi unul gratuit. După apa- Presse" publică o soire telegrafică
parat pe poştaşul său, ca să-i duoă şi aducă Tinerimea română din JReşnov învită la riţiunea operei preţul unui exemplar va fl din New York după care consulii
dela Nocrich corespondenţele sale pentru petrecerea cu dans, ce o va arangia Luni, pentru Austro-Ungaria fl. 2-50, pentru Ro Germaniei, Rusiei, Franciei, Italiei
-
cari plătesce pe an statului ungar aprdpe a doua di de PascI (6 Aprilie v.) în sala mânia şi străinătate lei 6 50. Acei Domni şi Angliei s’au dus îu corpore la
200 fl., deore-ce notarul, ea espeditor poş hotelului mare de-acolo. începutul la 7 ore abonaţi, cari vor răspunde costul abona Mac Kinley, ca se l înduplece a nu
tal comunal, nu voesce a-i primi darave- sera. In pausă se va juca „Căluşarul“ şi mentului înainte, vor primi cartea francată turbura pacea. Mac Kinley se ti răs
rile d-sale. Aşa ceva, cred că nu se mai „Bătuta". Intrarea : pentru familiă 60 cr., seu recomandată, după modalitatea alesă puns, că pacea nu se va pute sus
pomenesce în tâtă lumea civilisată. pentru personă 40 cr. de dânşii ; âr aceia, cari nu vor trimite ţină, decă Spania ar refusa procla
Uşor îi este d-lui notar, căci locuesae preţul abonamentului înainte, o vor primi marea independenţei Cubei.
Busuioc (îi cre4u, se uită la ea, dâr (ntr’o dumbravă frumosă, între nisce Busmâce, Busuioce, două oluri după apă la fântână, şi-i spuse
atunci Ana Sânziana îl blăstămâ astfel: păduri, dete de stupăria lui Dumne4eu. Rogu-te xiită-te ’ncoce să nu bea apă pănă ce va ajunge acasă.
Caută să te vă4 bine
Trandafir pe Golgota Intră înăuntru şi stupariul, cum îi spuse De voesol să merg cu tine. Busuioc însă cum ajunse la fântână puse
Să fii din 4iua asta, de ce ar avâ lipsă, îndată porunci unei olul la gură şi beu pănă se sătura, dâr cum
Câte vânturi şi furtune albine, ca să mârgă eu el pănă acolo, uude Busuioc era pe aci să se uite ’napoi, beu de loc adormi ou capul pe gardina
Preste tine să s’adune se afla rugul. decă Calampăr fiu de măr nu i-ar fi strigat,
Pre albinl să le iubesc! să uu se uite. fântânei. Ana Sânziana încercă să-l deş
De vrâi să te mântuescl. Ajungând la Golgota, săpa rugul tepte, dâr nu-1 putu. Dela o vreme se aşe4ă
din rădăcină. îi scose măduva afară, suflă Ajunşi afară din grădină, amândoi şi ea pe ârba verde, ce era pe lângă fân
Cum îl blăstămâ, aşa se şi întâmpla, se suiră pe cai, căci şi Calampăr venise tână şi când se aţipâscă şi ea, se apropia
căci bietul Busuioc se făcu un rug frumos în el şi îndată se făcu Busuioc, dâr mai călare după el. de fântână un fecior călare pe un cal alb
în locul acela unde a fost împlântată cru frumos de cum a fost. Ana Sânziana se luâ după ei, dâr cu ochi de foc.
cea lui Christos. Câte ventu?! tote să în- — Acum, prietine, mai mult nu te calul ei nu putea ajunge pe-a lux Busuioc
pedecau în el şi câte albine avea Dum- las din mână, ci mă voiă duce şi eu cu şi pe a lui Calampăr şi de mâniă şi ruşine Era împăratul smeilor. Ana Sâuziana
ne4eu pe pământ, tote gustau din dulceţa tine. La mijloc de grădină te-oiă aştepta a plesnit inima în el. scutură de vre-o trei ori pe Busuioc, dâr
florilor lui. şi ţi-oi tot striga să nu te uiţi înapoi. Mă La sfatul lui Calampăr, Busuioc o aş acela nu se deşteptă. împăratul smeilor se
rugă cât se rugă de ea să mârgă cu el, că
Calampăr fiiu de măr vă4end, că Bu duva rugului o vei da calului, ca să potă tepta. Ana Sânziana cum ajunse la ei îi o va face împărătâsă, ea însă nu voi. îm
suioc ârăşl întâr4ie, se duse la tatăl său să da pept cu calu Anei Sânziene! sări în grumaz şi-i 4ise: de a4l voi fi a ta, păratul smeilor se mâniă, luâ în mână un
întrebe, că ce e cu el: Ajungând la grădină, măduva o dete dâr să mergem şi la mama, să-i dăm de scire, bucin de aur şi bucinâ în sus cu el. Cum
calului; care de voinic ce se făcu, începu
— Rău, fiiule Busuioc, e rug în mun că ne cununăm. Busuioo o asculta, Calam bucinâ, din înaltul cerului se şi coborî un
a turna fum şi flăcări de foc pe nări şi gură.
tele Golgota, bătut de câte rele de tote. păr îl i-ugâ, ca la reîntorcere să vină pe castel sburător din care eşise 12 soldaţi,
Ca să-l poţi soăpa, te du la stupăria lui Busuioc se ascunse între iasminl. La la el. cari luară pe Ana Sânziana de o duseră
Dumne4eu, te rogă de stuparul lui, ca să-ţi vremea îndatinată, Ana Sânziana se sco- Ajungând la Sfânta Duminecă, aceea cu ei şi o închiseră într’o cămară şi apoi,
dee o albină, care să te călăusescă pănă borî din înaltul ceriului pe un cal cu coma se bucură forte de ginorile, ce a căpătat, precum veniră aşa se şi duseră, dâr că în-
acolo. de aur, şi se arucă în apă. El îi fură hsi- căci doră îl cunoscea. Dâr aici încă a pă cătrău s’or fi dus, nime nu i-a vă4ut.
Calampăr fiiu de măr îşi puse me nele şi o luă eu ele la fugă. ţit o nepăţită. Sfânta Duminecă într’o di- Busuioc abea a treia 4* ’ deşteptat.
s a
rinde în straiţă şi plecă la drum. Ana Sânziana îi tot striga: minâţă îl trimise şi pe el şi pe fata ei cu Mergând la Sfânta Duminecă, aceea îi ş