Page 108 - 1898-03
P. 108

Pagina 4.                                                              GAZETA TRANSILVANIEI.                                                                  Nr. 70—1898.

           altor  vase  sfinte  bisericesc!  cumpărate  de  şi  se  răsfaţă  sus  în  încăperile  cele  mai                                         eu  rambursă  (Nachname)  ce  costă  mai
           d-1  Cordescu  ou  ban!  scumpi.  Pe  lângă  igienice  şi  mai  spaţiose  ale  şcolei,  âr  ti­                                          multe  spese  pe  cari  însă  vor  avâ  a  le  su­
           acestea,  am  vă4ut  stradele  satului  ou  feli­  nerii  şcolari  se  veştejesc  cu  învăţători  cu   N o u   a b o n a m  e n t        porta d-nii abonaţi.
           nare  cumpărate  de  d-sa  şi  cinstite  co­  tot  în  nisce  pivniţe  întunecose,  umede  şi                   la                            Prea-Veneratul Ordinariat Diecesan gr.
           munei.                                        infecte,  de  ţi  vine  să  le  plângi  de  milă.                                          cat. de Oradea-Mare a binevoit a recomanda
                 Tote  aceste  fapte  frumose  făcute  Cum  pot  suferi  acesta  autorităţile  nostre   Gazeta Transilvaniei
                                                                                                                                                    cu căldură aceste cuvântări bisericescl preo­
           de  d-1  Cordescu  pentru  satul  d-sale  ar  şcolare,  şi  cum  îngădue  locuitorii  din  Fo-
                                                                                                               Cu 1 Aprilie st. v. 1898             ţilor de sub jurisdicţiunea sa ba a încuviinţat
           trebui  să  storoă  stima  şi  reounosoinţa  ventea un lucru ca acesta?                                                                  chiar procurarea acelora şi din banii biseri-
           tuturor  locuitorilor  din  sat.  Mult  m’am  mi­  E  tare  trist,  câud  un  notar  se  face   se  deschide  nou  abonament,  la  care   cescl pentru bibliotecele parochiale, ca să le
           rat  însă  când  am  văc].ut,  că  erau  oâţ!-va  unâlta  străinilor,  pentru  ca  să  împedece  ce   invităm  pe  toţi  amicii  şi  sprijini­  potă procura şi acei preoţi, cari sunt provă-
           dintre  locuitori,  cari  nu  se  genau  a  râbşti   e  bun  şi  folositor  pentru  poporul  din  a  că­  torii foiei ndstre.            cţuţî cu o dotaţiune mai miseră.
           contra  d-lui  Cordescu,  îndemnaţi  de  nota   ruia  sudore  trăesce;  tot  atât  de  trist  e,   Preţul abonamentului:
           rul  din  sat,  strigând  că  nu  le  trebue  gale-  când  un  comitet  parochial,  în  frunte  cu                                            Comandele sunt a se face la subscrisul
                                                                                                              Pentru Austro-Ungaria:                traducător  sub  adresa:  loouinţa  H  â j o ,
           riă  în  biserică,  căci  şi  fără  acâsta  au  trăit  epitropul  Toma  Popa  din  Foventea,  se
                                                                                                      pe -u.n. an        .  .  .  .  .  .  .     12 £L. posta  ultimă  Pecze  Szdllds,  comitatul  Biliar
           ei  pănă  acuma.  Dâcă  s’ar  fi  făcut  cu  chel   arată  atât  de  nepăsător  faţă  cu  biserica
                                                                                                      pe şese 1-u.xix .......................................  © £L
           tuiala  lor,  atunci  tot  ar  fi  mai  avut  drep­  lui  încât  n’a  venit  nici  măcar  să  vadă,  pe trei 1-u.an.i .......................................  3 ±1.  via Nagy-Vdrad.
                       e
           tul  de-a  4i° )  că  fiind  săraci,  nu  pot  plăti,  ce  fac  şi  ce  lucrez  în  timp  de  aprope  două   Pentru România şi străinătate:   Haieă, 6 Aprilie st. n.
           dâr  când  li-se  fac  atâtea  daruri  scumpe  şi   şăptămânl cât am petrecut acolo.                                                                                  loan Genţ,
           frumose  din  partea  d-lui  Cordescu,  nu                                                 pe înzx an        ......................  -40 franci                    paroch gr. cat. român,
                                                              Eu  mulţâmesc  d-lui  Cordescu  pentru  pe şese lvun .  .  .  .  .         20       „
           pot  înţelege,  cum  şi  pe  ce  basă  aceşti  ne   tdte  binefacerile  faţă  cu  mine,  cu  lucră­  pe trei lvună .............................. IO ,,
           pricepuţi  şi  răutăcioşi  săteni  îi  fac  atâtea   torii  mei  şi  mai  ales  cu  poporul  din  Fo­  Abonamente la minierele cu data
           şicane,  născocind  destule  batjocuri  şi  bâr   ventea,  care  fie  sigur,  că  mai  târ4iu  îl  va                                            U L T I M    E   S O I R I .
           felî,  despre  cari  m’am  convins  acuma,  că   binecuvânta.                                           de Duminecă:                       Conflictul is|mno-anncrican.
                                                                                                                         /
           sunt curate scornituri răutăcidse.                                      Niculae Fleşeru,           Pentru Austro-Ungaria:
                                                     sa
                 In  adevăr,  că  aici  se  potnvesce  4i                          măestru tâmplar.   pe uh an        ........................................ 2 fl.  Washington, 8 Aprilie. Aici nu
                                                                                                      pe şese luni.................................................... I II.  ■mai  crede  nimeni,  că  resboiul  se  va  pute
           Domnului  Christos,  că  nici  un  proroc  nu  e                                                                                         încunjura.  America  voieace  cu  orî-ce
           preţuit  în  patria  sa.  Aşa  e  şi  ou  d-1  Cor­   Producţhini şi petreceri.                        Pentru România:                   preţ,  ca  insula  Cuba  să  şi  aibă  inde­
           descu.  D  sa  se  silesce  din  tote  puterile  a                                         pe un an ...................................................8 franc?
           înfrumseţa  comuna  cu  case  frumâse,  cu         Societatea  sodalilor  români  „Lumina"   pe şese Iun?.............................................4   ,,  pendenţa  ca  şi  Haiti  şi  St.  Domingo,
                                                         din  Braşov  învită  la  producţiunea,  ce  se     Abonarea se pote face mai uşor          Isbucmrea  imineută  a  resboiului
           ceasornic mare, cu felinare, cu trotuare etc.
           Drept  mulţămită  însă,  oâţl-va  omeni  răi,  în   va ţină Luni în 6 (18) Aprilie 1898, a doua  prin mairadiate postaâe.                aternă  dela  mesagiul  preşedintelui
                                                                                                                                                    Mac Kinley, care îl va ceti Luni.
           lipsa  d  lui  Cordescu,  când  densul  era  dus   4i  de  PascI,  în  sala  hotelului  Central  „Nr.          Adminisfraţiun8a
                                                                                                                                                 44
           la  familiă  în  BucurescI  în  anul  1896,  au   1".  începutul  la  7'/   6re  sâra.  După  pro-                jrjSEazeStîi TrarasEBwasBseS .  Madrid,  8  Aprilie.  15  năi  spa­
                                                                             2
                                                         ducţiune urmâză dans.                                                                      niole  de  resboiu  au  plecat  cu  ma?e
           venit  şi  i-au  stricat  fără  nioi  o  milă  gri-
           lagiul  cel  frumos  şi  i-au  făcut  o  batjocură   Intrarea  de  personă  60  cr.  Bilete  se                                          graba  din  Kadix  la  insulele  Capului
           revoltâtore.  Mi-s’a  mai  spus,  că  notarul  a   pot  căpăta  la  D.  D.  Eremias,  la  Librăria         A  P  E   L                   verde.  Miliţienii  din  insulele  Cana-
           pus  contribuţia  (dajdiă)  mare  pe  d-1  Cor­  Nicolae  Ciurcu,  la  Casina  Română  şi  sâra                                          rice  vor  ti  puşi  pe  picior  de  resboiu.
                                                        la  cassă.  Ofertele  marinimose  se  primesc          cătră fraţii preoţi români.          In  ministeriiio  de  resboiu  şi  marină
           descu  şi  pe  casele  d-sale,  de  oare  abia
           după  doi ani a  putut scăpa,  dupâ-oe  a  plă­  cu mulţămită şi se vor chita publice.           Am  onore  a  aduce  la  cunoscinţa  Prea   domnesce o febrilă activitate.
           tit  aprope  o  miie  de  florini  pe  nedrept.    P r o g r a m  :   1)  Musică.  2)  „Doru   stimaţilor  fraţi  preoţi,  că  am  luat  deja  dis-   Ac]î  s’a  ţinut  un  consiliu  da
                                                        ’nstrăinatului",  de  A.  F:ehtenmacher,  ese-
           Apoi  terîrl  continue  pe  la  tote  diregăto-                                            posiţiunile  pentru  tipărirea  tomului  I  al  miniştri,  ale  cărui  desbaterî  se  ţiu
                                                                                                   u
                                                        cutat  de  Corul  Sodalilor.  3)  „Finul  Toder ,
           riile  dela  Nocriob  şi  dela  Sibiiu,  tot  felul                                        predicilor  nemuritorului  orator  frances  Mas-  în  secret.  Situaţia  e  privită  din  tbte
           de  denunţări  şi  procese,  încât  eu  mă  mir,   de  Th.  Seperanţă,  declamată  de  Ion  Ţiţeiu.   sillnn,  Episcpp  de  Olermont  şi  membru  al  părţile  ca  tiind  cstra-ordinar  de  cri­
           cum  mai  pâte  trăi  d-1  Cordescu  în  acel   4)  Musică.  5)  „Jidanii  la  bătălie",  de  Tb.   Academiei  francese.  Cartea  va  cuprinde  tică.
           sat  bătut  de  Dumne4eu  cu  asemenea       Speranţă, declamat de George Gal. 6) „Foie    circa  370—400  pagini  8°  mare,  va  fi  ti­
                                                        verde  de  trifoi",  de  T.  Popovicî,  esecutat                                                  Londra, 8  Aprilie.  Din  New-York
           omeni răi.                                                                                 părită  pe  hârtiă  fină,  va  fi  împodobită  cu   se  anunţă,  că  intervenirea  puterilor
                Mi-s’a  mai  spus,  că  d-1  Cordescu  a   de  Corul  Sodalilor.  7j  „Ţiganul  şi  Sfinţii",   portretul  ilustrului  autor,  şi  va  ave  un  ex­  europene  n’a  avut  nici  un  efect  la
           fost  oprit  de  notar,  ca  să  înveţe  pe  şco­  de Th. Speranţă, declamat de Leontin Savu.  terior  prea  frumos.  Ea  va  apăre,  după  con­  Washington.  Partida  resboiului  a
           lari  cântările  înmormântării  Domnului,  cari   8)  Musică.                              tractul  încheiat  cu  tipografia,  pe  la  finea   silit  pe  Mac  Kinley  se  nu  cedeze
           sunt  fârte  frumose,  după  cum  le-am  au4it     9)   „Pe  neaşteptatecomedie  într’un   lunei  lui  Maiă  n.  c.  şi  numai  decât  se  va
                                                         act  de  Th.  Speranţă.  Personele  vor  fi  re-                                           apelurilor din străinătate.
           cântându-se,  şi  a  mai  fost  oprit  încă  şi                                            expedia  Domnilor  abonaţi.  Abonamente  se
           de  a  învăţa  pe  locuitorii  de  acolo  regulile   presentate  prin  d-nii:  Ion  lacşa,  Florea   primesc  încă  pănă  în  20  Maiă  n.  c.  pe   Madrid,  8  Aprilie.  „Itnparcial"
           igienice,  cari  sunt  forte  de  mare  lipsă  şi   Pârvu,  Mihail  Gal,  d-ra  Elena  Bratu,  d-ra   aceleaşi  preţuri  prea-favorabile  ce  au  fost   primesce  din  Havanua  soirea,  că
           folos pentru poporul nostru.                  Maria  Roncea,  d-ra Susana  Pestrea, George   indicate  în  invitarea  de  abonament,  adecă   ministeriul  de  resboiu  din  Washing­
                                                        Moldovan,  I.  Tampa,  Nicolae  Gal,  Yasilie                                               ton  a  chiămat  sub  arme  pe  toţi  mi­
                 D-1  Cordescu,  deşi  născut  în  Foven-                                             2  fi.  10  cr.,  cu  expediţiune  francată,  2  fl.
           tea,  este  cetăţân  al  regatului  român  şi  pro­  Oprea,  Nicolae  Loga,  Dumitru  Purchârea,   20  cr.,  cu  exped.  recomandată;  pentru  Ro­  liţienii  din  ţinuturile  învecinate  cu
           prietar în BucurescI. Astfel d-sa n’are drep­  d-ra Paraschiva Sulică, N. Ardelean.        mânia  şi  străinătate  B  lei  2B  bani,  şi  5  lei   Mexico.  Ei  vor  avâ  problema  de-a
           turi  civile  în  statul  nostru.  Dâr  ore  acâsta   10) Arvinte şi Pepelea comedie într’un   50  bani.  Alnmrii  seminarelor  teologice  o   împiedeca  o  invasiune  a  trupelor  de
                                                         act  de  Y.  Alexandri,  representantă  prin                                               voluntari spaniole.
           pote  să-l  împedece  pe  d-sa,  de-a  să  servi                                           vor  primi  pentru  preţul  scă4ut  de  1  fl.  60
                                                         d-nii  Nicolae  Ardelean,  George  Stinghe  şi
           de  poşta  comunală?  Eu  cred,  că  nu,  şi  cu                                           cr.  D  nii  colectanţl  dela  10  exemplare  co­   Viena,  8  Aprilie.  „Neue  Freia
           tote acestea d 1 Cordesou e silit a plăti se­  d-şora Paraschiva Sulică.                   lectate  vor  primi  unul  gratuit.  După  apa-  Presse"  publică  o  soire  telegrafică
           parat pe poştaşul său, ca să-i duoă şi aducă       Tinerimea română din JReşnov învită la  riţiunea  operei  preţul  unui  exemplar  va  fl  din  New  York  după  care  consulii
           dela  Nocrich  corespondenţele  sale  pentru  petrecerea  cu  dans,  ce  o  va  arangia  Luni,  pentru  Austro-Ungaria  fl.  2-50,  pentru  Ro­  Germaniei,  Rusiei,  Franciei,  Italiei
                                                                                                                                 -
           cari  plătesce  pe  an  statului  ungar  aprdpe  a  doua  di  de  PascI  (6  Aprilie  v.)  în  sala  mânia  şi  străinătate  lei  6 50.  Acei  Domni  şi  Angliei  s’au  dus  îu  corpore  la
           200  fl.,  deore-ce  notarul,  ea  espeditor  poş­  hotelului  mare  de-acolo.  începutul  la  7  ore  abonaţi,  cari  vor  răspunde  costul  abona­  Mac  Kinley,  ca  se  l  înduplece  a  nu
           tal  comunal,  nu  voesce  a-i  primi  darave-  sera.  In  pausă  se  va  juca  „Căluşarul“  şi  mentului  înainte,  vor  primi  cartea  francată  turbura  pacea.  Mac  Kinley  se  ti  răs­
           rile  d-sale.  Aşa  ceva,  cred  că  nu  se  mai  „Bătuta".  Intrarea  :  pentru  familiă  60  cr.,  seu  recomandată,  după  modalitatea  alesă  puns,  că  pacea  nu  se  va  pute  sus­
           pomenesce în tâtă lumea civilisată.           pentru personă 40 cr.                        de  dânşii  ;  âr  aceia,  cari  nu  vor  trimite  ţină,  decă  Spania  ar  refusa  procla­
                 Uşor  îi  este  d-lui  notar,  căci  locuesae                                        preţul  abonamentului  înainte,  o  vor  primi marea independenţei Cubei.




                 Busuioc  (îi  cre4u,  se  uită  la  ea,  dâr   (ntr’o  dumbravă  frumosă,  între  nisce    Busmâce, Busuioce,                      două  oluri  după  apă  la  fântână,  şi-i  spuse
           atunci Ana Sânziana îl blăstămâ astfel:       păduri,  dete  de  stupăria  lui  Dumne4eu.        Rogu-te xiită-te ’ncoce                 să  nu  bea  apă  pănă  ce  va  ajunge  acasă.
                                                                                                            Caută să te vă4 bine
                 Trandafir pe Golgota                    Intră  înăuntru  şi  stupariul,  cum  îi  spuse    De voesol să merg cu tine.              Busuioc  însă  cum  ajunse  la  fântână  puse
                 Să fii din 4iua asta,                   de  ce  ar  avâ  lipsă,  îndată  porunci  unei                                             olul  la  gură  şi  beu  pănă  se  sătura,  dâr  cum
                 Câte vânturi şi furtune                 albine,  ca  să  mârgă  eu  el  pănă  acolo,  uude   Busuioc  era  pe  aci  să  se  uite  ’napoi,   beu  de  loc  adormi  ou  capul  pe  gardina
                 Preste tine să s’adune                  se afla rugul.                               decă Calampăr fiu de măr nu i-ar fi strigat,
                 Pre albinl să le iubesc!                                                             să uu se uite.                                fântânei.  Ana  Sânziana  încercă  să-l  deş­
                 De vrâi să te mântuescl.                     Ajungând  la  Golgota,  săpa  rugul                                                   tepte, dâr nu-1 putu. Dela o vreme se aşe4ă
                                                         din  rădăcină.  îi  scose  măduva  afară,  suflă   Ajunşi  afară  din  grădină,  amândoi   şi  ea  pe  ârba  verde,  ce  era  pe  lângă  fân­
                 Cum  îl  blăstămâ,  aşa  se  şi  întâmpla,                                           se  suiră  pe  cai,  căci  şi  Calampăr  venise   tână  şi  când  se  aţipâscă  şi  ea,  se  apropia
           căci  bietul  Busuioc  se  făcu  un  rug  frumos   în  el  şi  îndată  se  făcu  Busuioc,  dâr  mai   călare după el.                    de  fântână  un  fecior  călare  pe  un  cal  alb
           în  locul  acela  unde  a  fost  împlântată  cru­  frumos de cum a fost.                         Ana  Sânziana  se  luâ  după  ei,  dâr   cu ochi de foc.
           cea  lui  Christos.  Câte  ventu?!  tote  să  în-   —  Acum,  prietine,  mai  mult  nu  te   calul  ei  nu  putea  ajunge  pe-a  lux  Busuioc
           pedecau  în  el  şi  câte  albine  avea  Dum-  las  din  mână,  ci  mă  voiă  duce  şi  eu  cu   şi  pe  a  lui  Calampăr  şi  de  mâniă  şi  ruşine   Era  împăratul  smeilor.  Ana  Sâuziana
           ne4eu  pe  pământ,  tote  gustau  din  dulceţa  tine.  La  mijloc  de  grădină  te-oiă  aştepta   a plesnit inima în el.                 scutură  de  vre-o  trei  ori  pe  Busuioc,  dâr
           florilor lui.                                 şi  ţi-oi  tot  striga  să  nu  te  uiţi  înapoi.  Mă­  La sfatul lui Calampăr, Busuioc o aş­  acela  nu  se  deşteptă.  împăratul  smeilor  se
                                                                                                                                                    rugă  cât  se  rugă  de  ea  să  mârgă  cu  el,  că
                 Calampăr fiiu de măr vă4end, că Bu­     duva  rugului  o  vei  da  calului,  ca  să  potă   tepta.  Ana  Sânziana  cum  ajunse  la  ei  îi   o  va  face  împărătâsă,  ea  însă  nu  voi.  îm­
           suioc  ârăşl  întâr4ie,  se  duse  la  tatăl  său  să   da pept cu calu Anei Sânziene!      sări  în  grumaz  şi-i  4ise:  de  a4l  voi  fi  a  ta,   păratul  smeilor  se  mâniă,  luâ  în  mână  un
           întrebe, că ce e cu el:                            Ajungând  la  grădină,  măduva  o  dete   dâr să mergem şi la mama, să-i dăm de scire,   bucin  de  aur  şi  bucinâ  în  sus  cu  el.  Cum
                                                         calului;  care  de  voinic  ce  se  făcu,  începu
                 — Rău, fiiule Busuioc, e rug în mun­                                                  că ne cununăm. Busuioo o asculta, Calam­     bucinâ,  din  înaltul  cerului  se  şi  coborî  un
                                                         a turna fum şi flăcări de foc pe nări şi gură.
           tele  Golgota,  bătut  de  câte  rele  de  tote.                                            păr  îl  i-ugâ,  ca  la  reîntorcere  să  vină  pe   castel  sburător  din  care  eşise  12  soldaţi,
           Ca  să-l  poţi  soăpa,  te  du  la  stupăria  lui   Busuioc  se  ascunse  între  iasminl.  La  la el.                                    cari  luară  pe  Ana  Sânziana  de  o  duseră
           Dumne4eu,  te  rogă  de  stuparul  lui,  ca  să-ţi  vremea  îndatinată,  Ana  Sânziana  se  sco-   Ajungând  la  Sfânta  Duminecă,  aceea  cu  ei  şi  o  închiseră  într’o  cămară  şi  apoi,
           dee  o  albină,  care  să  te  călăusescă  pănă  borî  din  înaltul  ceriului  pe  un  cal  cu  coma   se  bucură  forte  de  ginorile,  ce  a  căpătat,  precum  veniră  aşa  se  şi  duseră,  dâr  că  în-
            acolo.                                       de  aur,  şi  se  arucă  în  apă.  El  îi  fură  hsi-   căci  doră  îl  cunoscea.  Dâr  aici  încă  a  pă­  cătrău s’or fi dus, nime nu i-a vă4ut.
                 Calampăr  fiiu  de  măr  îşi  puse  me­  nele şi o luă eu ele la fugă.                ţit  o  nepăţită.  Sfânta  Duminecă  într’o  di-   Busuioc  abea  a  treia  4*  ’   deşteptat.
                                                                                                                                                                                   s a
           rinde în straiţă şi plecă la drum.                  Ana Sânziana îi tot striga:             minâţă  îl  trimise  şi  pe  el  şi  pe  fata  ei  cu Mergând la Sfânta Duminecă, aceea îi ş
   103   104   105   106   107   108   109   110   111   112   113