Page 109 - 1898-03
P. 109
Ne. 70.—1898. GA.ZETA TRANSILVANIEI Pagina 5.
Londra, 8 Aprilie. Ambasadorul ploi şi semănăturile de tbmnă, deşi escelent mijloc pibtra vânătă topită mărfuri, comisiune şi spediţiune; cestiunl
american Woodford din Madrid va ici şi colo au4*m esprimându-se în în apă. Din acâstă apă se tbrnă tot cambiale, afaceri cu efecte, monede şi cu-
părăsi Duminecă capitala spaniolă. grijiri şi temeri faţă de aceste se a doua sâră prin crepăturile, în cari pone etc. O recomandăm tuturora, cari se
Se crede ca sigur, că in săptămâna mănături. stau gândacii şi se stropesce în fiă- interesâză de afacerile de comerciu. Se află
de vânejare şi la administraţia „Gazetei-.
viitore se vor începe inimiciţiile. Din datele, ce le publică minis- care 4> prin casă. Fiind însă petra Preţul 1 fl. 60 cr.
teriul de agricultură vedem, că se vânătă otrăviciosă, trebue se se bage
O fenice harnică, care să ştie pe mănăturile de grâu tomnatec au pie bine de semă cum umblăm cu ea. POSTA REDaCŢIUNFOI.
lâDgă grijitul odăilor să calce şi spele bine, rit în mod simţitor peste iârnă în Intr’o săptămână gândacii se pră
D-lui „Abonent nr. 94:7“. Articuiul
va pută inmediat pe lângă o plată bună comitatele Torontal, Bacî-Bodrog, pădesc. l’am primit, der nu se pbte publica. Tema
-să afle loc la o familiă bună din Bucu- Arad, Timişbra, Zala şi Şopron din * e prea cunoscută şi a mai fost discutată de
:rescî. Informaţii la administraţia diarului causa vânturilor seci şi uscate ale Petele de cernelă se pot delătura repeţite-orl de bărbaţi specialişti.
■nostru. iernii. Mari pagube au făcut şbrecii de pe haine în următorul mod: când
în semănăturile din comitatul Tolna într’un vas fierbe apă curată, ţinem D-lui C. în Comana de jos. Nu te mai
şi Vesprim, apoi la noi în Ardeal pata de pe haină de-asupra aburului, osteni cu scrisul. Mai bine cetesce şi în
eco ^ ro i^ n sL ^ . în comitatele Alba-inferibră, Bolnoc- după aceea punem pe faţă puţină vaţă, căci pentru a pute da altora învăţă
tură, trebue însu-ţl sâ fi învăţat. De vrâi
Dobâca, Turda-Arieş, Treiscaune şi zemă de lămâie şi o presărăm cu câştig, îndrâptăţl privirile în altă parte,
Braşov. praf de sare. La urmă pata se lim- căci cu condeiul nu vei face trâbă.
Starea semănăturilor.
Deşi s’ar pute 4< * că în urma pedesce în apă şi îndată cernela ese
ce
Recolta mai mult slabă din iernii uscate sămăuăturile de tbmnă din haină. Din vieţa furnicilor.
anul trecut face, ca lumea întregă nu corăspund aşteptărilor, totuşi nu *
■se privescă cu speranţe, dbr şi cu e mai puţin adevărat, că ploile diu Care petroleu e mai bun? As- Memoria furnicilor. Tote furnicile
îngrijiri la starea, în care se află urmă le-au ajutat mult la înfrăţire tă4i ac întrebuinţeză şi în casele ţă dintr’un furnicar se cunosc între
acum în primăvară semănăturile. şi înverdire. rănesc! lampele cu petroleu aprbpe dânsele chiar după câte-va luni. S’au
Atât sătănul, cât şi orăşanul, cari Secara, ca şi grâul, s’a rărit în pretutindenea. E mare lipsă dec! tăcut diferite experienţe. S’au pus
aprbpe în aceeaşi măsură au resim cele mai multe părţi, multe semă pentru fia-cine de a sci distinge pe- la un loc mai multe furnici, car! fu
ţit nespus de tare urmările recoltei, nături de săcară de tbmnă nici n’au troleul bun de cel rău, căci petro- sese despărţite unele de altele timp
ae înfiorbză şi se îngrozesc chiar şi răsărit, br acum se vestescs din tbte leul reu, pe lângă aceea, că dă o de 4 luni, ele s’au recunoscut în
numai la gândul, că după un an părţile, că au început să se arate cu lumina slabă, umple casa cu un dată, începând a se nete4i cu ante
atât de sărac în tbte productele de nădejde de bună recoltă. miros greu şi dă fum, der în fbrte nele; din contră o furnică străină e
câmp, cum a fost anul trecut, ar Cel mai mult a suterit răpită, numerose caşuri dă nascere şi la gonită şi chiar omorîtă.
pută să urmeze unul tot astfel. care e slăbuţă. nenorociri. Un petroleu bun trebue Decă mânjim o furnică cu vre-o
Timpul uscat din tbmnâ n’a Economii noştri au înaintat in mai înfâiu de tbte se fia curat ca colbre bre-care, concetăţenele ei la
prea fost nriincios semănăturilor de tbte privinţele şi pe tbte locurile mult apa, a^ând o colbre puţin albastrue. început cred, că e vr’un inimic şi
tomnă, cari în urma seceţilor mari cu lucrul câmpului în primâvâra Dâcă petroleul e galben şi turbure, se reped ca s’o distrugă, dâr ime
din Septemvre şi Octomvre trecut acestui an. Mai este în urmă numai acesta e semn, că conţine prea multe diat o recunosc şi încep a o curăţi
n’au apucat să încolţăscă şi răsară semănatul cucuruzului (păpuşoiului), oleutî grele, cari se încarcă pe fitil şi a o mângâia cu antenele lor de
■cum se cade, ba se pbte cţice, că care anul acesta se bagă în pământ (feştilă) şi-l fac, de nu se mai pbte nenorocirea întâmplată.
mai ales în Ardeal abia decă icî- cu bune prospecte de recoltă, ară slobo4i şi ridica cu uşurinţă. Furnicile mbrte sunt scbse din
colo 5’au vădut pe le sfîrşitul tbra- turile putându-se face fbrte bune în- Altă însuşire a unui petroleu furnicar, cadavrele nu rămân în fur
nei anului 1897 grâne răsărite, cu tr’un pământ prea de ajuns pregă bun este, ca el se nu se aprindă nicar, decât în caşul unei epidemii.
atât mai puţin secări. tit din punct de vedere al climei şi prea uşor. încercare in privinţa acesta Sunt un fel de părăsiţi, cari le cau-
Primăvara din acest an s’a început temperaturei. 88 pbte face aşa, că într’un mic pa seză o boia molipsitore, un fel de
între împrejurări climatice, favorabile Frumbse şi mult promiţătbre se har punem petroleu cam până la ciumă seu coleră, car! le stinge de
cari ne dau bune speranţe. Luna arată nutreţurile atât cele naturale, jumătate şi apoi apropiăm de su odată pe tbte. In vremile obicinuite
Martie a fost pretutindeni cât se cât şi cele măestrite. prafaţa petroleului un chibrit (aprin* însă furnicile au cimitire în regulă
pbte de plăcută şi favorabilă înce- Cam tot ast-fel e starea semă jbră) aprins. Decă proba acesta s’a la bre-care depărtare de locuinţele
outului economiei agricole, rar am făcut în aer rece şi petrolelul totuşi lor. La unele specii de furnic! sunt
avut un Martie cu mai bune şi priin- năturilor şi în alte ţări. Din Româ a luat foc, atunci se seim, că acel chiar morminte pentru cele mai de
nia vin scirl îrabucurătbre în pri
cibse, dde ca cel din est an. Au fost vinţa acâsta. petroleu e fbrte rău. Se continuă apoi frunte şi gropi comune pentru po
ce i drept şi vânturi, ba în câte-va cu proba, lăsând petroleul din pă por. Acest lucru a fost controlat şi
Dare-ar bunul Dumne4eu, ca
rânduri chiar şi furtun! mari, în3ă hăruţ se stea câtva timp la un aer observat cu mare grijă.
anul acesta să ne iese pe tbte că
ele n’au influinţat în mod prea pă mai călduţ, cum ar fi aerul obici Furnicele se pot înţelege forte
rările cu plin şi cu belşug înainte,
gubitor agrilor. Cătră sfârşit au ve nuit din casă. Se apropiă şi aici bine între ele, deşi noi n’au4im nic!
nit ploi mai mari, sâu mai mici, să astupe cu bogăţia lui golurile chibritul aprins de suprafaţa petro- un sgomot. S’au făcut câte-va expe
mari ce le-a lăsat în urma sa anul
chiar dildc aceste a binecuvântat leului şi decă a luat foc, atunci de- rienţe în acestă privinţă. S’a luat o
Dumnedeu pământul c’o plbiă de3ă trecut. Când pământul îşî dă roda asemenea se seim, ca acel petroleu muscă mdrtă şi s’a înfipt într’un ac,
toţi sunt veseli şi voioşi, cu săten
şi priinciosă de câte-va d'l®- A ur e rău. Un petroleu bun nu se aprinde, la o distanţă lângă muşuroiu. Decă
cu orăşan, cu domn şi slugă, şi bo
mat, ce-i drept, ceva frig, însă odată decât numai la o temperatură de o furnică dă peste ea se căsnesce, ca
gatul şi săracul îşî duc mai uşor sar
cu ivirea radelor îucălditdre ale sb- peste 28 grade. s’o ducă la furnicar, decă nu putea
relui, cari vor pătrunde păturile su- cina, ce sbrtea li-a împărţit’o în se ducea înapoi şi venia cu 10—12
peribre ale agrilor, vegetaţia se va lume. consoţe şi luau cu tbtele vânatul, du-
L i t e r a t u r ă .
porni frumos şi bine în tbte pii- cându-1 la furnicar.
„Curs complet de corespondenţa co
viuţele, P O V E Ţ E . mercialn , de 1. C. Fanţu, prof. la şeola De?ă se apropie vr’o şopîrlâ sâu
u
Ploia din urmă înrîuresce în com. superioră din Braşov. O carte octav vr’o insectă mai mare de furnicar,
mod escelent mai ales asupra semă mare de 17 c61e de tipar, de tot iustruo • se opune întâiu sentinela şi decă nu
năturilor de primăvară, ca orz, ovăs, In contra gândacilor, cunoscuţi tivâ pentru comercianţi şi pentru alţii, cari reuşesce se repede în furnicar şi dau
w
măzăriche, tnfoiu etc., cari s’au fă sub numele „şwabî“, „gorgoi etc., stau în legături de afaceri cu vre-o bancă, alarma, în curând agitaţia devine
terminii comerciali. Conţine modele de cir
cut într’o arătură cum nu se pbte cari se încuiba în casă prin crepă- culare scrisori de informaţiunl, recomamla- generală şi din tdte părţile ies spre
mai bună. Mult folos iau dela aceste turile păreţilor, se recomandă ca un ţiunl şi acreditive; scrisori în comerciul cu întâmpinarea inimicului.
spuse, că ce s’a întâmplat cu el şi ou *ata dintre ei. Omorîndu i pe aceştia, întră în plecarâ amândoi cătră casă pănă la Sfânta fiiu de măr luâ cârpa de pe cap dela Ana
ei, decă nu o a ascultat. Busuioc de supă curte şi de aci în casele împăratului. Ana Duminecă Sfânta Duminecă, când îi vătju Sânziaua, îşi făcu rociu din ea şi 1 scbse
rat crîşuia, de-şl sfărîma dinţii în gură. Sânziana era legată cu funii de mătase iî sărută pe amândoi le dete poveţe bune afară. Cei doi fraţi se duseră înainte po
Sfânta Duminecă, ca să-l mângâie, îi într’o cămară, lângă of aia în care se afla şi îi lăsă în scirea lui Dumnedeu sfântul să runcind lui Calampăr şi fetei să nu apropiă
dete un bumb de aur şi o sabiă, şi îi dise împăratul. Busuioc cum o văclu îi tăia fu mârgă la tata lui Busuioc. de ţâra lor, dâcă li-i dragă viâţa.
Busuioce! înşeuaţl calul; bumbul acesta îl niile şi apoi se repedi în odaia împăratului. Ajungând la Calampăr fiiu de măr De aci se luară şi se tot duseră pănă
asvîrla înainte-ţl şi te du pe urma lui pănâ Acesta când îl vâcju se făcu foc şi flacară îl luară şi pe el cu ei. Iu drum se abă când, de obosiţi se aşe4ară la umbra unui
vei da de fântâna vitejiei; acolo îţi adapă de mâniă, căci scia. că după ce a venit. tură la o crişmă. Aici era multă lume adu fag unde Busuioc şi Ana Sânziana se ui
calul şi bea şi tu. După aceea de tot du — Ce cauţi aici? întrebă împăratul nată, căci era vorbă, ca legiuitorul ţărei să tară adormiţi. Calampăr nu durmia. Pe
până vei da de locul acela, unde vei afla mănios. spânzure doi dărănaţl de omeni. Busuioc fag se lăsară doi corbi.
pe Ana Sânziana. Cu sabia te apără de — Miresa mi-o oaut! răspunse Bu întreba de crişmar, că cine-s omenii aoeia? Frate! începu a vorbi unul, cătră
cei ce te vor ataca. suioc. — Doi copii ai împăratului dela Apus, răs celalalt, uite în jos şi vedl, oe doi tineri
Busuioc o asculta şi pleca la drum. — Nu ţi-o dau! punse el, cari de un an de (Iile beu şi frumoşi dorm acolo !
Ajungând la fântâna vitejiei, îşi adăpâ calu, — Nu? cliefuesc aici şi şi au făcut atâta datoriă — Vă(j, îi dise celalalt, dâr vai de ei;
şi beu şi el. Calul după acesta se făcu atât — Nu ! de nici cu o ţâră nu s’ar putâ plăti. căci când se vor găta să plece la oununiă,
de tare, încât arunoâ flăcări de foc din gură, — Vom vedâ. Busuioc având trei pungi cu bani la hainele, ce le vor îmbrăca, vor fi otrăvite
din ochi şi din copite, âr Busuioc se făcu Busuioc se repedi la el, îl apucâ de el, le plăti datoria şi-i scăpă dela spân- şi vor muri amândoi, fir de s’ar afla cineva
tare, de s’ar ti putut lua la trântă şi cu o gât şi începu a-1 sugruma. împăratul smei cjurătorl. Fraţii îi mulţămiră, der când vă- să le spună, ca să nu le îmbraoe, acela se
miiă de omeni de-odatâ. lor, năsdravăn fiind, îl arunca de un părete cjură pe Ana Sânziana, îl pismuiră pentru va face stan de pâtră şi stan de petră va
De aci bumbul începu a se ridica în de i pârăiră osele. Busuioc însă nu se lăsa, ea şi se sfătuiră, ca să-l omâre. Mergând rămânâ pănă se va face oine-va, ca să-l
sus, âr calul lui Busuioc după el. La anul ci cu o tăietură îi reteză capul de cătră toţi la ol altă cătră casă, cei doi fraţi în stropâscă cu sânge de prunc nevinovat.
au ajuns pe câmpia lunei, unde a dat de grumazi. cepură a se sfădi cu Busuioc, âr când Calampăr îi audi, dâr lui Busuioc şi
castelul împăratului smeilor. Busuioc a După oe isprăvi cu el, omorî pe rând ajunseră la o fântână, îl aruncară în ea fetei nu spuse nimic. Deşteptându se cei
vrut să se bage înăuntru, der la portă îi pe rând pe tbte cătanele şi slugile câte să se înece. doi tineri, pleoară ârăşl la drum pănă
ţinură calea o companie de căpcânl. Avu afla la curte. Ana Sânziana după ce se Busuioc, în loc se se înece, se făcu ajunseră la curtea împăratului Apusului,
noroc eu sabia căci altcum nu scăpa viu vădu scăpată se sui cu Busuioc pa cal şi pesce şi înota pe de-asupra apei. Calampăr împăratul îi primi cu mare bucuriă, şi 1
