Page 11 - 1898-03
P. 11
Nr. 48—1898. GAZETA TRANSILVANIEI Pagina 8.
14
Programa s’a încheiat prin jocul ce ţămitore. In termin mediu, jReuniunea Amintim, în fine, ' că în vederea re cererile Maghiarilor . Acele cereri se şi în
lor 5 surori „the five sisters Barissons , dela înfiinţarea sa şi pănă adî a dat trei gretabilei împrejurări," că adunarea, deşi cuviinţară îndată, palatinul a fost numit
44
care a produs mult haz şi în care au es- produeţiunl la an. Anul trecut a arangiat convocată pentru a doua oră, a fost slab locţiitor regesc, er L. Batthanyi ministru-
celat cinci locotenenţi tineri, cari nu se două conveniri colegiale şi o eşcursiune cercetată, d-1 Pant. Dima, dirigentul coru preşedinte însărcinat cu formarea ministe
pot mândri încă cu podoba mustăţilor. (la ZârnescI) tote fiind împreunate cu pro- lui Reuniunei, a făcut propunere, ea în riului.
Producţiunea s’a terminat după 12 ducţiunl bine succese. Preşedintele indică viitor adunările generale ^6 se ţină de Pe când Kossuth cu ai săi sosise la
ore, când a urmat şi o pausă, în care mare apoi programul acţiunii pentru viitor. Având odată cu probele de cântări aşa ca să ia Viena în 15 Martie, partida şi conaţionalii
parte din public şi oficerii cu ospeţii din în vedere progresul timpului şi aşteptările parte şi ' damele, i Prdpiinerea' s’a predat lui de acasă arangeară în acea di o mare
Ploescl s’au retras în salonele de mân publicului acjl mult mai pretenţios,ca în tre comitetului pentru eventuală' e'secutare. demdnstraţiă în Peşta. Mai multe mii de
care. cut, vom stărui, (Jice, ca convenirile din In LFtî.op asliob în iş .ii omeni, popor şi studenţi, proclamară liber
Pe la ora 1 s’a început dansul, care punct de vedere al musicei să întrunâscă •<': KÎV m.mT7; “ “ 8 Ti ■ «ir-. !! tatea tiparului şi formulară următorele 12
a fost animat şi a durat pănă târaiţi spre atributele unui concert; vom arangia es- • c ) ‘ 14 şi 15 Martie 1848. puncte, ca postulate ale naţiunei maghiare:
diuă. •’ v „• cursiunî -musicale câte 2—3 la an, dintre 1) Libertatea tiparului şi desfiinţarea cen-
f ’
cart cel puţin una să înlocuescă o con Isbucnirea revoluţiunei în Europa apu- surei; 2) Ministeriu responsabil unguresc;
Oficerii vomăm dela JPloefii s’au re venire, luând parte la ea corporativ toţi sână afla Ungaria şi Transilvania în cea 3) Dietă anuală la PeŞta; 4) Egalitate po
întors acasă cu trenul accelerat de ieri, după membri etc. mai mare fierbere ‘a spiritelor. Dieta un- litică şi religiosă; 5) Gardă naţională, adecă
1
ce pănă 1a. amecjl au visitat casarmele mi- ' Vorbirea preşedintelui a făcut o bună gurescă din Pojun, care lucra în spiritul armarea poporului, şi depărtarea armatei
itare şi au asistat la un mic concert im- împresiă asupra membrilor presenţl şi a partidei revoluţionare a lui Kossuth, deja străine; miliţia să pună jurământ pe con-
>rovisat de orgă, ce s’a dat în biserica fost urmată de vii urări de „să trăiască 44 din primele dile ale anului memorabil ră stituţiune; 6) Purtarea sarcinelor publice
ivangelică de' prof. Lassel. din 'partea acestora. t; suna de pretensiunile cele escentrice ale de cătră toţi locuitorii; 7) Desfiinţarea io
,
S’a cetit după acesta raportul despre maghiarismului violent şi tote desbaterile băgiei; 8) Jurii, adecă tribunale de cetă
Amănunte dela îmormentarea activitatea comitetului dela ultima adunare ei din lunile Ianuarie şi Februarie au cul- ţeni juraţi; 9) Bancă naţională ungurâscă;
lui Cavallotti. Se anunţă din Milan, că încoce. In raport se accentueză'mai ales minat în tendinţa barbară de-a estirpa na 10) Desfiinţarea cancelariei şi a locotenen-
in Martie n. a sosit acolo trenul accelerat, escursiunea arangiată la ZernescI şi suc ţionalitatea Românilor şi Slavilor din ţările ţei; 11) Liberarea condamnaţilor politici şi
3u rămăşiţele mortuare ale lui Cavallotti, cesele acesteia; apoi cele două conveniri coronei ungare şi prin maghiarisare a-le 12) Uniunea Transilvaniei cu Ungaria.
venind din Ro'ma împreună cu 25 deputaţi, colegiale şi amabilul concurs, ce l’au dat contopi cu ungurismul. După amâdl mişcarea luâ proporţiunl
Darte din ei representau camera şi senatul la adele conveniri d-1 advocat Df. Eugen, Revoluţia din 24 Februarie din Paris, tot mai mari.- Câte-va mii de omeni, agitaţi
tal.ian, parte erau amici de-ai răposatului. Lemeni şi alţi trei domni (Saşi) prin quar- care proclama libertatea şi egalitatea, n’a con prin cuvântările lui Petofi şi Vasvary, se
La gara din Milan era o sală îmbrăcată în tetul de instrumente. Comitetul se plânge vins câtuşi de puţin pe Kossuth şi partida duseră şi liberară pe prisonierii politici în
îoliu. ?! y Ţţj «5 tot-odată în raport contra indeferentismului lui, că a bătut cesul egalităţii tuturor na tre cari se afla şi renumitul Dr. şi advocat
Cortegiul a trecut prin oraş şi a ajiitis membrilor, care s’a manifestat mai ales de ţiunilor şi poporelor subjugate, ci dinpo- român din Bănat Eutimie Murgu, care pe
n cimiter la 12 ore. Tote prăvăliile, cafe astă-tomnă încoce, prin cercetarea de tot trivă, sumeţia îi . orbise pe Unguri într’a- la anii 1845 făcu oposiţiune sistemului de
nelele etc. erau închise, tote balconele, fe- prea slabă a probelor de cântări. Acesta a tâta, că li-se păru sosit momentul, când abusurî şi defraudărl al funcţionarilor mu
•estrile şi coperişele caselor erau îndesate şi fost eausa, că convenirea proiectată pen ungurismul va trebui să triumfeze pe de nicipali. El a fost arestat şi închis în Peşta
le lume. Au fost peste 20.C00 persone, cari tru carnevalul espirat nu s’a putut ţine. plin şi când „patria cea mare maghiară şi la 1845 sub pretext, că ar fi agitat poporul
iu luat parte la înmormântare. In oraş A urmat raportul cassei, cetit prin d-1 naţiunea cea tare maghiară aveau să se contra funcţionarilor şi ar fi uneltit contra
14
nulte dame îmbrăcate în doliu au predat cassar Iosif Molabvan. Din'acest raport am creeze pe ruinele naţionalităţii române şi unităţii ţării.
mchete de flori. Lângă cosciug erau 20 de aflat, că averea Reuniunei în bani gata e slave. Aceste sunt, pe scurt, după datele
răsuri pline de cununi din tote părţile Ita- 1649 fl. 45 cr., âr averea totală 2328 fl. confirmate şi de istoricii noştri, evenimen
iei şi Franciei. . - 99 cr. Eşirile anului trecut: 585. fl. 46 cr.; Deja în şedinţa dela 3 Martie Ludovic tele dilelor de 14 şi 15 Martie 1848.
Cosciugul s’a aşedat pe un, grandios intrările însă au întrecut cheltuelile apro Kossuth provocă dieta ungurescă din Po
latâfalc în cimiter şi acolo a vorbit pri ximativ cu vre-o sută fior. jun, să-şi ridice politica „la înălţimea tim
pului" şi să se determine odată la „lucrări
marul din Milan Vigorii; aducând aminte Reuniunea are 42 membrii activi cu măreţe . El propuse o adresă cătră împă Societatea Geografică Eomână
44
orbele spuse de Cavallotti pentru monu- taxe anuale de câte 3 fl. şi 79 protegătorl
îentul lui Garibaldi în Milan. La încheiere cu taxe de câte 5 fl. ,; ratul Ferdinand, în care să se ceră între sub Augusta Preşedinţia a Mqjestâţei
altele „formarea unui ministeriu unguresc
ise, că cultul lui Cavallotti va fi tot-deuna Comisia însărcinată cu revidarea so- responsabil . Kossuth îşi introdusese acestă Sale Regelui.
44
iu pentru aceia, cari ca şi Cavallotti au cotelelor a raportat prin d-1 prof. Ios. propunere printr’uu discurs fulminant, care Conform art. 13 din statutele Socie
ăcut patria mare. Maxim, că a aflat socotelile în cea mai făcu mare imprpsiune nu numai asupra* co tăţii, în numele Comitetului subsemnaţii
Mussi clise, că nu numai Italia, ci totă bună ordine. naţionalilor săi unguri, ci şi asupra Vie- au onore a convoca pe toţi d-nii societari
luropa plânge pe Felice Cavallotti, care Desbătendu-se punct de punct rapor nesilor. a-se întruni în Adunare generală obliga
fost apărătorul înflăcărat al justiţiei, mo- tul comitetului, mai mulţi dintre membri torie, la 7 (19), 8 (20) şi 9 (21) Martie
alei şi libertăţii. luară • cuvântul. Spiritele erau iritate la culme, când 1898, la 8’/ bre sera, în sala de şedinţe a
Caldesi, în numele stângei estreme dise, La punctul, în care comitetul face la 14 Martie ajunse în Pojun soirea despre Senatului. 2
ă mormântul lui Felice Cavallotti va fi amintire de sprijinul binevoitor, ce-1 în- revoluţia dela 13 Martie din Viena şi des Şedinţele vor fi presidate de M. S.
n far luminos al patriei italiene. I.Gola- tîmpinâ Reuniunea din partea „Gazetei pre căderea lui Metternich. Kossuth se ri Regele.
ni ni ciise: nu .vorbiri trebue, ci proteste Transilvaniei , d 1 adv. Lengeru, relevând dică atunci din nou şi propuse dietei lu
14
ontra sceleratei barbarii a duelului. — Au multele servicii, ce le-a adus numitul cliar cruri, cari în alte timpuri şi în alte îm Programa lucrărilor:
44
î&i vorbit şi alţi mulţi deputaţi şi no- Reuniunii dela înfinţarea ei pănă adî, pro prejurări ar fi trecut de-o „nebunia şi ar Sâmbătă 7 (19) Martie 1898, ora 8 /
[
?
abill. pune a se noţa mulţămită protocolară d-lui fi reclamat desbaterl şi discusiuni lungi. A sâra. 1) Raportul anual al d-lui Secretar
Pe cosciug era pusă cămaşa roşiă a I)r. A. Mureşianu. D-1 profesor Iosif Maxim propus adecă desfiinţarea iobăgiei, purtarea General G. I. Lahovari. 2) D-1 Dimitrie A.
îgiunei Garibaldiane, fiind-că el în dife- din aceleaşi consideraţiunî, propune ca d-1 comună a sarcipelor publice, ministeriu un Sturdza: Asupra lucrărilor Comisiunei Eu
ite bătăi a luat parte ca erou pentru pa Dr. A. Mureşianu să fiă ales membru ono guresc responsabil ş. a. ropene a Dunărei. 3) D-1 Gr. I. Lahovari:
ria sa şi nicl-odată n’a vrut să primescă rar al Reuniunei. D-1 Lengeru se alătură la Tote propunerile lui se primiră cu O călătorie a unui boier român în Europa,
ecoraţiunî şi oficii înalte. acestă propunere, care apoi s’a şi primit unanimitate. Chiar şi conservativii unguri, în anul 1770. 4) D-1 Const. Chiru: O călă
Atât în Roma,, cât şi în Milan se va unanim. strîmtoraţl de puterea evenimentelor, n’au torie în Statele-Unite ale Americii de Nord,
urni câte-o stradă cu numele lui Cavallotti. cutezat a-se opune, ci declarară şi ei, că (cu proieeţiunî electi’ice).
Pasagiu! din raportul comitetului, în
u Milan s’a pornit o subscriţiune pentru „să învoesc la tote nu numai.cu abnegare
care se amintesce mortea prea timpuriă a Duminecă 8 (20) Martie 1898, ora
dicarea unui monument în memoria lui. mult regretatei şi valorosei membre active de sine, ci chiar cu entusiasm . Un singur
44
2
’au subscris deja mai multe deci de mii a Reuniunei, d-na Hareti Neme§, a fost as om a cutezat să-şî ridice vocea şi să dică, 8'/ sera: 1) D-1 Gr. G. Tocilescu: Un răs
puns d-lui profesor Ladislau Rethy dela
e lire italiene. Vre-o 800 de deputaţi şi cultat cu emoţiune. Membrii adună-rei şi-au că nu scie „.se se bucure, orî se se supere în Budapesta. 2) D-1 St. Hepites: Schimba-
înatorl, precum şi consiliul municipal din faţa desvoltărei evenimentelor — şi acest sin
44
esprimat condolenţă prin sculare. tu-s’a clima la noi? 3) D-1 Ionescu-Gion:
aris, au trimis depeşi de condolenţă la gur om a fost Ştefan Szechenyi. Mare tu
La punctul, prin care se constată, că Podul Mogoşoei. 4) D-nul Gr. Stefănescu:
.oma şi Milan. mult se produse în urma acestei mărturisiri Fenomenele geologice din parcul Yellows-
Francesul Labusquiere a c]is, că Ca- secţiunea de gimnastică a Reuniunei n’a pline de îngrijire, însă Szechenyi nu se
dat nici un semn de vieţă, lnâ erăşî cu town în America, (cu proieeţiunî).
illoţti a fost un susţinător fidel al Frân spăriă de valurile esaltărei generale, ce bă-
vântul d-1 I. Lengeru. D-sa arată, )eă e o
ei şi Italiei. Consiliul municipal din Paris teau acum cu furiă înspăimâutătore, ci con- Luni 9 (21) Martie 1898, ora 8'/
2
aprobat propunerea lui Bose de-a se numi cestiune de onore pentru noi, ca sec tinuândn-şl discursul dise, că „Ungaria pote sera: 1) D-1 M. Drăghiceanu: Geologia în
stradă „Felice Cavallotti . ţiunea de gimnastică să nu fiă negligiată. să fiă fericită, der se pote şi aceea, că lucrările publice. 2) D-1 I. Novian: Asupra
u
Face un călduros apel la tinerime, ca să
Din Veneţia se vestesce. că contele luptându-se cu sine însa-şî, se-fi ajungă ora culturei poporului norvegian. 3) D-1 P. 1.
cola de-acolo, adversarul lui Cavallotti, nu lase nereactivată acestă secţiă. Mem supremă . Stroescu : Evoluţiunea suprafeţei pământu
44
u
ce
orii „Casinei Române , cb ! stint recru
ar fi sinucis cu revolverul. lui dela origina lui. 4) D-1 Const. Boţea
taţi adî în majoritate din tineri, din gim In aceeaşi, şedinţă a dietei s’a hotărît Excursiunile Congresulfii internaţional de
nastici. Pentru ce ore n’-ar pute aceştia ca în diua următore, 15 Martie, să plece o geologie în Rusia, (cu proieeţiunî). 5) Şe
leimiunea română de gimnastică să jertfescă 1—2 ore la săptămână pentru mare depntaţiune la Viena şi se aşîernă dinţa intimă pentru chestiile administrative
gimnastică? D-1 A. Vlaicu spune, că decă împăratului „cererile naţiunei , der mai şi fonciare ale Societăţii.
44
si cântări din Braşov.
j j n’ar fi taxa de 3 fl. mulţi ar merge la ales să facă tot posibilul a storce dela mo- B u c u r e s c I, Februarie 1898.
Erî s’a ţinut în sala de desemn a şco- gimnastică şi dintre tinerii sodall. S’a lăsat narch, formarea ministeriului unguresc res
_
lov române din loc adunarea generală a în fine în grija comitetului, c a i s ă caute ponsabil. Deputaţiunea, care consta din T7 . „ .. I General G. Mânu.
Vice-Presedmti: <
T1
T
euuiunei de gimnastică şi cântări din oe cât se pote a reactiva şi secţiunea de vre-o 300 de Maghiari în frunte cu archi- | General O. Barozzi.
raşov. gimnastică. ducele palatin Ştefan, der al cărei suflet Secretar General: George I. Lahovari.
Preşedintele reuniunei d 1 George Chc- S’a reales comitetul pentru noul an era Ludovic Kossuth, a şi plecat la Viena, NB. Tribunele şi lojile din sala Se
ritt în discursul seu de deschidere făcu administrativ în personele aceloraşi domni, unde sosi în 15 Martie şi fu întâmpinată natului sunt la disposiţia publicului, care
repnvire asupra activităţii din trecut cari au făcut parte din comitet şi pănă acum, cu mare'entusiasm. împăratul primi depu ar dori să asiste la aceste conferinţe.
acestei Reuniuni, arătând, că anul cu escepţiunea d-lui Murăroiu, care ru- taţiunea a doua di în 16 Martie, condusă
pirat, deşi nu pote fi numărat între gându-se să fiă dispensat dela postul de fiind de archiducele Ştefan, care să fi de
i mai productivi pentru Reuniune, a secretar, a fost înlocuit prin d-1 profesor clarat, că „dânsul îşi va depune dignitatea Proprietar s®**. Jlusa-eS IPiUweşi&m».
it însă totuşi resultate relativ mul Vâtăşianu. de palatin, decă împăratul nu va încuviinţa Redactor responsabil: M«Sor.
