Page 110 - 1898-03

Pagina 6. GAZETA TRANSILVANIEI N . 70-1898
1 '-T~

Furnicile lucreză din instinct seu Eldorado sachistilor. Câ,l3ii<larxU eeptemâneL Acţii de-sle Bănoei austro-ungară. 920.—
» 1
din inteligenţa ? iDtr’o c}i un silvicul­ In districtul Magdeburg (Saxonia) se Aoţii de-ale Bănoei ung. de credit. 374 —
APRILIE. are 30 (jile. PRIER.
tor frances observa, că nisce furnici ■află un sătuleţ numit Strbbeck. Locuitorii Aoţii dn-al* Bănoei austr. de credit. 254 50
se făcuse stăpâne pe un agud (frăgar) acestui sat deja din timpuri vechi sunt ou- Pilele Napoleondori . . . . . . . 9 53
CiUeml. Gregor.
din grădina sa. Unele se suiau pe co­ noscuţî ca cei mai renumiţi şachiştl In ( Aleiid. Iul. r. rj i i . i -• Mărci imperiale germane . . . 58.75
pac şi căsniau forte reu gândacii de acel sat la nimic nu se ţine atât de mult, Dam. 29 6 t Florii. P. Mar 10 •}• Paşcî Danii London vista.................................. 120 40
mătase, încât aceştia cădeau jos din ca la jocul de şach, care îl jocâ atât preo­ Loni 30 P. Ioan d. Scărar- 11 t Paşcî Leone Paria vista.........................47.62%
arbore, aci erau luaţi de alte fur­ tul, cât şi judele cu atâta pasiune, oa şi M r r p 31 C. Ipate ep. Gan- 12 Julius Rente de corâne euotr. 4% . . 102.10
1 0. n. Mari a Eug- 13 Iustinus
Mer.
nici ei duşi la muşuroiQ. săteanul cel mai din urmă. Care jocă bine Joi 2 Mart,. Ti cu 14 Tiberiu Note italiene........................ 44.95
Ca se le împedece, acesta făcu şach, este stimat, ăr pentru cel ce j6că Vin. 3 Ouv. Nicita 15 Olimpia
un inel de cleiă, cu care încinse po­ rău, este ruşine. SâilL!. 4-j-Cuv. p. Georgiu 1.6 Irina Cursul pEeţei Braşov
mul pe la mijloc. In timp de 4 cjile Firma otelului orăşenesc este o tablă
furnicile n’au mai putut se trecă de şach şi acolo umblă elita din satul Stro- Preţurile cerealelor din piaţa Braşov. Din 9 Aprilie 1898
acest inel de cleiu, ca se se urce beck, ca să joce şach. încă şi între copiii Bancnota rom. Cump. S.50 Vend. 9 52
în pom. de şcâlă jocul şach ului este binişor lăţit. Din 8 Aprilie st. a. 1888 Argint român. Cump 9.47 Veud. 9 49'
A cincea t}i apate un inginer In tot anul la Pasc! se arangeză in fiă- w «spoleond’orî. C mp. 9.51 Vând, 9.53
dintre furnici şi anume: o furnică care clasă un joc de şach şi copiii, cari se Măsura C a l i t a t e a . Valuta GaibenI Cump. 5.62 Vând. 6.65
seu
austr.
vine cu un bob de nisip şi-l depune disting, sunt premiaţi, afară de acesta în­ greutatea fi. | or; Ruble Rusesc! Cump. 127.— Vând. 128,—
pe ioel, vine şi a 2-a, a 3-a, a 4 a, tre şcolari se mai împart şi table de şach. M&rcI gemane Cump. 58.50 Vâud.-----------
etc. Ast-fel într’o jumătate de ceas, Cetitorul pote se va întreba, cum au 1H. L. 1 Grâul oel mai frumos 9 60 Lire turcesc! Cump. 10.70 Vând. —.—
furnicile făcură un pod pe care se devenit locuitorii satului Strobeck şachiştl Grâu mijlociu . . 9 20 S.>ri«.fono. Albina 6% 101.— Vând. 102 —
trăcă câte 4 în rend. Stăpânul gra­ Grâu mai slab . . 8 80
aşa de pasionaţi? Acâsta încă îşi are is­ —
dinei vecjend acesta, nu le strică V Grâu mestecat 6 Târgui oi» rtttiâtoii oin fiteinbruoh.
toria sa. Anume: Odată un canonic din Sâcarâ fnimâsă . 6 —
opera şi le Jasâ lor copacul. 1) S t a r e a r î m â t o r i 1 o r a fost le 4
Halberstadt a fost esilat în satul Strobeck. Sâ^arâ mijlooiă . . 6 50
(„Albina",) Teodor Prisiceânu. 5 20 Apr. de 28.948 capete, ia 5 Apr. au
Canonicului ca să nu-i fiă urît în acel cuib ) 9 Orz frumos . • . 4
singuratic, a învăţat pe locuitorii satului >» Orz mijlociu . . . 6) intrat 308 capete şi an ept 393 capete ;ră
Ovăs frumos . . . 2 80 mânând la 6 Apr. ua număr de 29,097
MULTE ŞS DE TOTE. să jocs şach şi în tot timpul cât a fost el t t Ov£s mijlociu . . 2 60
esilaf, în conţinu a jucat şach cu ţăranii. Cuouruz . . . . 4 — oapaie.
7 t Se notâzi marfa: nmrurâscă. v e c h e
In urmă canonicul a fost graţiat, re- n Mălaiu............................... 4 50
Cum pâtc ajunge omul la bătrâneţe Mazăre . . . . . 10 50 . c r e a dela —.— cr. până la —.— a*,
întorcendu-se în oraşul Halberstadt. Mai t i
adencî ? Linte ................................. 13 — m <rin b d i c n r â s ”4 ti n eră ere a do' *
târcjiu el a ajuns să fiă episcop, apoi me- i i 6 50
Un învăţat german dice, că, cel ce tropolit în Magdeburg, în care oficiu de ? r Fasole................................. 8 — 68.— or., până la 59 — cr-, de mijloc cela
.

Sămânţă de in .
doresee sS trăâsoă 90 de ani, să se însore. multe ori şi cu mare satisfacţie îşi reamin­ j j î î Sămânţă de oânepă . 6 20 58— er. pănă la 59— or u ş o r i cie>*
Cu alte cuvinte, el clic©! că însurătorea, tea de ţăranii din Strobeck, cu cari juca' a Cartofi................................ 2 10 57 — nr. p&aii le 58 — ar
seu vieţa casnică, este mijlocul cel mai de şach în timpul exiliului. 1 » Măz riche . . . . — -
a
căpetenia pentru-e& un om să ajungă la etatea Metropolitul de Magdeburg a mijlocit 1 kilă Carne de vită . . . — 48 Proprietar: Ur. Aurel MiureţjilaMWi,
53
frumosă de 90 de anî. n Carne de poro . . . —
multe favoruri dela principii electorali pen­ M Carne de berbece . . — — Redactor responsabil:
învăţatul aduce ca esemplu 12 omeul, 100 kil. Său de vită prdspăt 17 —
tru locuitorii din Strobeck, ba întru atâta
cari au ajuns etatea de 90 de ani; între s’a interesat de foştii lui discipull, încât Său de vită topit 24 —
aceia 9 au fost însuraţi şi 3 neînsuraţî. Rohseid. Bastkleid. fi. 8.65
principele Wilhelm de Brandenburg la 13
Numărul morţilor, dice, între anii 30—45
Maiii 1651 a visitat în personă pe renu­ Bursa de mărfuri din Budapesta. bis 42.75 p. Stoff z. kompl. Robe — Tus-
la omenii neînsuraţi s’a constatat la 27%, miţii şachiştl din Strobeck. Cu acestă oca- sors und Shantung - Pongees — sowie
pe când la cei însuraţi aceeaşi etate a fost siune şi principele a jucat şach cu ţăranii din 6 Aprilie n. 1898. schwarze, weisse und farbige Hmineberg-
Preţul pe?
numai de 18%. şi tot dăauna principele a pierdut. La des­ 100 chiîoiŢT. Seide von 45 kr. bis fi 14.65 per Met. —
Acestă statistică vrea să ch & atâta: părţire principele li-a dăruit ţăranilor două 8 o m 1 n ţ e in den modernsten Geweben, Farb°n und
c
„Dâoă voescl să trăescl mult, însoră-te!“ dsla | păr.s
table de şach de cea mai mare frumseţă; Dessms. An I*Hva4e porto- und Steur-
Ei, bine, dâr dâcă (fi cem acăsta, atunci una de argint şi alta din os de elefant. 8râu Bănăţenesc 79 frei ins Haus. Mustcr umgehend.
trebue să mai adaugem următorele: „Decă Grâu dela Tisa 79 13.60 13.65
Este de prisos să spunem, că ţăranii pănă Grâu de Pesta 79 13.55 13 60
voescl să te însori şi să trăescl mult, atunci Grâu d6 Alba.regsifc 79 13.60 13.65 Seiden-Fabriken G. Henrieberg,
în cjma de acjl păstreză acele table cu cea
trebue să duci o viâţă regulată şi să ţi-o aco­ mai mare sfinţenia. Grâu de BâcsTa 79 (K. u. K. Hoflief,) Ziii'idn a.
79
Grâu ung. de nord
u
modezi împrejurărilor, cari lungesc traiul . Grâu românesc 79
Decă omul vrâ să ajungă la bătrâneţe C3 1‘roţui peţ
9 O
Zarafia băncei comerciale ungare din KSmlnţ* vechi * £ 100 f.biJtjy. Licitaţie cu oferte.
adencî, atunci trebue să încunjure ori ce tuiul
Budapesta V. Dorofheagasse I. Capital în cu*: nour» Pentru predarea lucrărilor de se­
lucruri, ce-1 supără şi pe cât se pote să se 3j s da\« ptt.UH
^ a
acţii 15 milione fi. Fondul de reservă 11
păzâscă d© griji şi năcasurî. Bine, dâr nici cat apa din aşa numită livadia mare,
un bărbat însurat nu pote fi fără griji şi milione fi. Vinde losurî valabile pentru SScară nutreţ 70-72 8.85 8 90 situată în partea dreptă şi stângă a
6.60
60-62
Orz
năcasurî, decât în caşul cel mai bun, când clasa I-a. Orz de vinars 62.64 7. ~ 6.i'0 calei ferate ce duce spre Feldidră
7.50
8. -
64.66
e forte bogat. Capul familii are o mulţime La a Il-a loteriă de clasă ung. costă Orz de bere 39.4.1 6.90 9.50 (în planul oficiului de inginerie ho-
Ovăs
7.20
de griji, acuşi una, acuşi alta, ba cum să şl % 6 fi., % 3 fi., 7 1 fi. 50 cr., V 75 cr. Cucnru* bănuţ, 75 tarnieăreg. ung. designat canalu prin­
8
4
susţină familia, ba trebue să se îngrijâscă după trimiterea sumei, seu cu rambursă. Cucurus, altă «oin 70 cipal I şi II împreună cu şanţurile
Cucurns
de viitorul ei şi altele. Fiăcârui cumpărător i-se trimite planul ofi­ Eurişră « laterale) se va ţinea licitaţie cu
n
Ei, bine, tocmai acestă sforţare oţă- cial al loteriei. llnrsiii oferte în 14 Aprilie 1898 la 10 ore a
lesce pe bărbat în lupta vieţii, îl ţine pu­ Losurile sunt provădute cu stampilia Productodi'e. S o i a l •lela fiAru* m. în cancelaria oficiului orăşenesc.
rurea viu şi nu-i dă ocasiă de a cădâ în institutului, comandele să se facă fără în­ Executarea acestor lucrări s’au pre­
moleşire şi lenevie — cari sunt cele mai târziere, având losurile căutare mare. 8em. c!« tril. Luţernă ungur. 48- 62- liminat cu suma de 20,000 fi. du*
•- transilvană — ------- -----------
--
prinaejdiose scăderi şi adese-orl duc la Câştigurile cele mai multe la —' — bănăţână --— • .— partea oficiului reg. ung. de ingi­
scurtarea vieţii. tragarea loteriei I. au eşit la losurile cum­ roşiâ 31— 33 - nerie.
Oleu de rap. rafinat dnplu — •- —
părate dela institutul nostru. . Oleu de in --... --. • Amatorii de a lua în întreprin­
©
a IJns. de porc dela Pesta 58 50 59.5C dere aceste lucrări se provocă a
of dela ţâră —-- -
SlăDinS sventată 62.- 62.5C preda ofertele lor provecjute cu va-
afumată 57 50 58.- diu cel puţin de 500 fi. în bani'
făcu un ospăţ mare. Ana Sânziana îşi cu mâna, âr mâna şi-o sterse de un bo­ o Sen
turna în palmă apă din isvorul stâmpărărei lovan. Q Frune din Bosnia Ir, buţ! 11 50 12.— gata seu hărţii de valdre, tim­
O
îi spăla ochiul şi obrazul şi împăratul în­ Bolovanul crepâ şi eşi din el Calam­ T—< din Serbia în saci 12.50 12.7 brate în regulaşi sigilate pănă la ora
19 60 20. -
O Li eter
slavon non
dată se făcu sănătos şi vesel ca în tine- păr fiiu de măr spre bucuria lui Busuioc, cx bănăţenesc 18. 18.0C sus indicată subscrisului preşedinte-
u ?iucl din Ungaria al comisiei de control permanente
reţele lui. La o lună după aceea, în curtea a soţiei lui şi a bătrânului împărat, şi spre CD Gogoşi unguresc!
împăratului se găteau de nunta lui Busuioc. supărarea celor doi fraţi ai lui Busuioc, 01 Miori sârbescl —;_ pentru lucrările de secat apa pe ho­
brută
Hainele mirilor erau gata, der când cari vădend, că nu-şl pot ajunge scopul se galbină strecurată —.... -- tarul oraşului.
Procentele de scăcjement, ofe-
de Rosenan
—._
să le îmbrace, Calampăr fiiu de măr nu-i împăcară cu fratele lor, rugându-se de ier­ Ceară brut — _ -- rentele să le scrie îu oferte cu cifre
Spirt
#
lăsa, ci Io spuse să îmbrace altele, căci de tare de el. Busuioc i-a iertat. Drojdinţe de p.pirt -- şi litere acurat, care se nu mai dt-a
unde nu, se vor otrăvi şi vor muri. Busu­ După mortea împăratului, împărăţia
ioc şi Ana Sânziana îl ascultară. Când ve­ se împărţi între cei trei fraţi, der cei doi loc la nici o dubietate. Asemenea-
niră dela cununiă, Calampăr fiiu de măr mai mari domniră puţin, căci răi şi fără Gzas*s6i8 Ba bursa din Meena. se conţină oferta şi declaraţia, că*
oferentului ’i sunt cunoscute planu­
lipsa dela masă. Busuioc şi miresa îl cer­ inimă fiind, i-au omorît popârele, peste Din 8 Aprilie 1898. rile, măsurile, preliminarul, condi­
cară pe tot locul, der na-1 aflară nicăirl, se cari au împărăţit, er Busuioc, la dorinţa Renta ung. de aur 4% . . . . 121.10 ţiile ofertGi şi a contractului şi că se
supărarâ rău după el, der în urmă se li­ ţărei, primi împărăţia întrâgă. A domnit Renta de corâne ung. 4% ... 99 35 supune acelora necondiţionat.
niştiră. vreme multă spre binele popârelor sale şi- Ixapr. căii. fer. ung. în aur 4%%. 119.25 Planurile preliminarul, condi­
La anul Ana Sânziana a născut un spre înaintarea ţărei, ţînendu-şl de sfetnic Impr. căii. fer. ung. în argint 4 / % 100.10
1
2 ţiile ofertei şi’ a contractului se pot-
copil cu părul de aur. Copilul în botez că­ mai mare pe Calampăr fiiu de măr, care Gblig. căii. fer. ung. de ost. I. emis. 122 10 vedea pănă o cj> înainte de ţinerea
păta numele Viorel şi crescea de-ţl era mai i-a fost credincios pănă la mârte, şi spre Bonuri rurale nngare 4% ... 97 35
mare dragul să te uiţi la el. bucuria familiei lui, trăind o viâţă fericită Bonuri rurale croaL -slavone . . 97 75 licitaţiei în oficiul vice-şpanal îu fiă-
Viorel după-ce începu să umble, îi şi îndestulită. Imprum. ung. cu premii . . . 159 75 care c}i dela 10 pănă la 12 bre a. m.
Braşov, 28 Martie 1898.
plăcea fârte să se jbce între bolovanii şi M’am suit pe-un cui Losurî pentru reg. Tisei şi Segedin. 140 25
pietrile, oe erau strinse în curtea moşului Ş’o spusei cum o sciui. Renta de argint austr...................... 102 25 Comisia de control permanentă-
ri U
0 <»
său. Odată însă o păţi rău, căci împede- Renta de hârtie austr......................... 101.95 pentru lucrările de secat apa.
Antoniu Popp.
cându-se de-o petră, îşi strică nasul. Ser- Santa de aur austr............................. 121.65 Â l e s i n s ,
vitârea care îl grija, îl şterse de sânge LosarI din 1860 ................................ 143.50 206,2—2. preşedinte.