Page 113 - 1898-03

REDACTIUNEA, ,6izeta“ im h mari» ţi.
Adminislraţiunea şi TiDografid. Abonamente pentrn Anstro-Ungaria:
BRAŞOV, piaţa mare Nr. 30. Pe un an 12 fi., pe sese luni
6 fl., pe trei luni 3 fl.
Scrisori nefrancate nu N-rii de Duminecă 2 fl. pe an.
se primesc. Manuscripte Pentrn România si străinătate:
nu se retrimet. Pe un an 40 franol, pe şăse
I N S E R A T E 88 primesc la AD- luni 20 fr., pe trei luni 10 fr.
MINISTRAŢIUNE în Braşov şi la N-rii de Duminecă 8 franol.
armătorele Birouri do anunolurl: Se prenumeră la tdto ofi-
In Viena: M. Dukes Naclif. ciele poştale din întru şi din
Max Augenfold & Emerich Losner, afară şi la d-nii colectori.
Hoinrich Schalek. Rudolf Mosse. Abonamentnl pentrn Braşov
A. Oppellks Naclif. Anton Oppolik.
In Budapesta: A. V. Goldber- Adminisiraţiuncn, Piaţa mare,
oor, Eksteln Bornat. In Ham- Tflrgul Inului Nr. 80, etagiu
burg.- Marolyi & LIobmann. I.: Pe un an 10 fl., pe şese
PREŢUL INSERŢIUNILOR : o se luni 5 fl., pe trei luni 2 fl 50 or.
riă garmond pe o colonă 6 or. Cu dusul în casă: Pe un an
si 30 or. timbru pentru o pu­ A 1 T T 7 L L S I . 12 fl., pe 6 luni 6 fl., pe trei
blicare. — Publicări mai dese luni 3 fl. — Un esemplar 5 or.
după tarifă şi învoială. v. a. său 15 bani. — Atât abo­
RECLAME pe pagina a 3-a o namentele cât şi insorţiunile
seriă 10 or. său 30 bani. sunt a se plăti înainte.
Braşov, Luni-larţi 31 Martie (12 Aprilie) 1898.

nia maghiară e bine întemeiată şi face tot ce îi va sta în putinţă, ca a acelora, cari nisuesc a introduce
că nicî un fel de schimbare în Aus­ ea se nu devie slavă. lederalismul.
N o u a b o n a m e n t tria nu o pdte sgudui. Der relativ Decă deja înainte cu aţâţi anî — In fine „P. Lloyd" iese la con-

la la întrebarea, care formaţiune even­ cjieb mai departe „P. Lloyd" — po­ clusiunea, că tot Germanii sunt cbiă-
tuală în Austria ar ameninţa mai liticii cei mai competenţi unguri au maţ! se reconstrubscă Austria, avend
Gazeta Transilvaniei mult egemonia maghiară, opiniunile avut asemeni convingeri, cum nu ei tdte calităţile unui popor alcătui­

sunt mai mult sdu mai puţin di­ le-ar mai ave acum, când evenimen­ tor de stat.
Cu 1 Aprilie st. v. 1898
ferite. tele cele mai noue n’au putut decât Foile oposiţionale fac gură mare
se deschide nou abonament, la care Piarele guvernamentale se arată numai se li-le întărdscă în modul ca totdeuna. Ele se pun pe tăremul,
invităm pe toţi amicii şi sprijini­ în general mult mai îngrijate de o cel mai drastic. Spune apoi, ce stări că nu le pasă de ce se petrece în
torii f6iei nâstre. eventuală victoria a drapelului fede­ triste s’au creat prin aceea, că Ger­ Austria, că de se va face uniunea

Preţul a b o n a m e n t u l u i : ralist în Austria, care ar face, ca manii au fost împinşi în oposiţia personală şi va cădb pactul econo­
5 acolo inffuinţa slavismului se fiă pre- cea mai estremă naţională şi vor* mic, cu atât mai bine. Se pdte ceti
Pentru Austro-Ungaria:
ponderantă. Ddr pe când de pildă be9ce de efectul ce trebue se 1 pro­ înse printre renduri, că nu tdte câte
pe vlh. an. ...................... ..... . ÎS £L
„Peşti Napld" îşi face curagiu cu ducă asupra raporturilor cu Germa­ le spun sunt eşite din sincera lor
pe şese l-u.:n.î ........................................ © £L
pe trei 1-u.n.i ................................. 3 fl. tot-de-adinsul, spunend, că Ungaria nia acesta nemulţămire a elementu­ convingere. Acesta se vede lămurit
Pentru România si străinătate: n’are a se teme nici de o învingere lui german din Austria. Intre împre­ chiar din espunerile lui „Budapesti
5 a germanismului, nici de aceea a jurările date — 4i° »P- Lloyd" — Hirlap", care 4i°*b că Ungaria pdte
e
pe -j.n. a-n. ..................... -40 franci.
pe şese 1-a.n.î.............................. SO ,, slavismului în Austria — pe atunci urmările unei încercări de a schimba îucheia numai, alianţă pe basă de
pe trei 1-u.m.i ............................. IO ,, „Pester Lloyd" cel scris în limba constituţia centralistă într’una fede­ paritate fiă c’o Austria absolutistă,
Abonarea se pote face mai uşor germană, şi tot odată cel mai com­ ralistă, ar fi fatale pentru Austria. fiă cu cea constituţională seu fe­
prin masadate poştale. petent interpret al părerilor ce dom­ Cu Germanii nu s’ar pută face lu­ deralistă. Nu putem suferi — 4ic©
nesc în sinul elicei diriguitdre a par­
Admmistratiunea crul acesta, fără de ei şi în contra numita fdiă — ca stările şi turbură-
* rile din Austria se aibă influiDţa şi
,;î
„Casetei Tr>EB«S8lwaaî6ei . tidei guvernului, declară cu t6tă ho- lor tot aşa de puţin. Ceeace se pe­
tărîrca, că Ungurii dela putere au trece aeji acolo, ar fi nimica în ase­ reflexul lor asupra stării politice din
fost şi sunt şi ac|î în contra „fede- mănare cu escesele sălbatice, ce le-ar patria ndstră. Dbcă în Austria va fi
ralisarii slavice" a Austriei. provoca un esperiment federalist. absolutism, va resulta de aicî, firesce,
Precaisţiunife Ungurilor S’ar părd chiar, că „Pester Lloyd" Fdia guvernamentală mai pune uniunea personală, dbcă înse se va
voesce se rectifice acea părere, ce întrebarea, că bre printr’un esperi­ nasce federalismul, atuncî urmeză,
In faţa periculului, ce ameninţă s’a lăţit mai ales în urma ideilor ment federalist în Austria, nu s’ar în sensul sancţiunei pragmatice, re-
din partea de dincolo a monarchiei desfăşurate în broşura lui Lang, că agrava „consolidarea naţională a visiunea pactului dela 1867.
chiar temeliile dualismului, Ungurii Ungurii ar fi început se se împace Ungariei", şi ca răspuns afirmă, că In tot caşul — înebeiă „Bud.
se silesc în tot chipul se se orien­ cu gândul de a se înţelege eventual atitudinea răposatului conte An­ Hir." — trebue se îngrijim, ca Un­
teze şi se ia posiţiă pentru orî-ce şi c’o Austria federalistă, în care drassy în contra guvernului Hohen- garia se fiă isolată de crisa aus­
eventualitate, căci ved şi simt fbrte Slavii se aibă rolul conducător. wart a fost dictată numai de inte­ triacă.
bine, că se pregătesce o schimbare Să nu credeţi aşa ceva! esclamă resele nestrămutate unguresc!. Şi Forte frumos. Cum se va pută
esenţială în raporturile dintre Un­ „P. Lloyd", şi ca se arate, că acesta acesta o afirmă faţă cu acei politi­ duce la sfîrşit aeestă hennetică iso-
garia şi Austria. nici nu se pote, el se provdcă — ca cian! unguri, cari cred, că pot ig­ lare, ca Ungaria se fiă ferită de a-se
Broşura lui Lang, despre care la cea mai mare autoritate, — la nora „înţelepciunea lui Deak, An­ infecta de ideile federaliste, — nu
am vorbit deja în numerii noştri Coloman Tisza, pe care îl pune ală­ drassy şi Tisza". Se plânge apoi, putem înţelege. Nu mai ales, când
premergători, a dat ocasiune publi­ turi cu „înţelepţii îatemeiători ai că Germanii Austriei le îngreueză bine seim, că miseriile naţionale din
cisticei maghiare de a discuta ces- dualismului", Deak şi Andrassy. Ma­ Ungurilor conservarea politicei lor Austria se găsesc tote şi în partea
tiuuea pusă de el, decă Ungaria are rele haham al partidei guvernului tradiţionale faţa cu Germanii, căci ungară a monarchiei, numai cu deo­
sdu nu a se teme de o eventuală se ti qis, pe când era încă ministru- aceştia se arată fbrte ostil! faţă cu sebirea, că aicî nemulţămirea este
învingere a principiului federalist în preşediute, cătră conducătorul Cehi­ Ungaria, ca şi când ar voi cu tot suprimată în mod forţat şi artificial,
organisaţia stalului vecin austriac. lor bătrâni Dr. Rieger, că el (Tisza) adinsul să provdce înstrăinarea „ami­ ceea-ce face, ca ea se fiă încă şi
Avem înaintea ndstră două foi nu se va amesteca nicî-odată in afa­ cilor şi aliaţilor lor firesc!". Ba Nem­ mai îngrijitdre.
ungureşti guvernamentale şi două cerile interne ale Austriei, dăr decă ţii austriac! merg aşa departe, încât Orî ddră nu este aşa? Nu ne
oposiţionale, cari tăte se ocupă de s’ar lansa vre-odată întrebarea, că bre voiesc să înlocuăscă dualismul cu spun înse-şî foile oposiţionale ma­
aeestă întrebare. Părerea generală Austria se devină germană orî slavă, uniunea personală, prin care tocmai ghiare în fiă-care 4b că guvernul
a acestor foi e, firesce, că egemo- atunci el, de va fi încă ministru, va j| s’ar delătura cea mai capitală piedecă suprimă de-arendul tdte libertăţile

FOILETONUL „GAZ. TRANS." tea reiese, că bravii soldaţi grăniţerî ai ba­ Comisiunea investigătore spune mai voluţionare, şi că Maghiarii înjură şi in­
talionului, pe lângă tote suferinţele, ce au departe în raportul său, câ feciorii bata­ sultă tot ce e împărătesc, lucru firesc, că
avut a îndura, au rămas totuşi neclintiţi în lionului au fost instruiţi încă de acasă, ca nu voiră să se lupte contra Şerbilor şi
Cum s’a distins fidelitate cătră tron şi casa domnitore, ba s’au nu cumva să asculte de-o comandă, care Croaţilor. Apoi grăniţerii mai audiră şi
batalionul I grăniţăresc năseudean espus chiar şi la morte pentru convingerile i-ar trimite contra fraţilor grăniţerî şerbi; aceea, că Maghiarii au stors dela împăra­
lor, nutrite încă de copii lângă vetrele pă­ apoi că se făcuseră repeţite încercări de tul unele concesiuni, fără voia lui.
în anii 9048/43?
rintesc!. a-i îndupleca să jure pe constituţia. Sol­
De In fine comisiunea aecentueză în ra­
Vivgil Şotropa. In raport se constată, că ce-i drept, ba­ daţii mai aucjiseră apoi şi aceea, că Ma­ port, că dâcă batalionul va fi pedepsit,
talionul se depărtase din propria sa iniţia­ ghiarii voiesc să-i rupă pe grăniţerî de atunci forte uşor se pote întâmpla, ca po­
(Urmare.)
tivă dela Segbedin, şi că nu voise se mergă împăratul şi să-i supună unui regim, lor porul român să se rescole şi să răsbune
9. Raportul comisiunei investigătore. în castrul dela Becea vechiă, şi de aci con­ străin. sângele fiilor săi; şi înebeiă, cerând după

Comisiunea însărcinată din partea mi­ tra Şerbilor; der motivul, care a dus pe Se spune mai departe în raport, cum tote acestea „pra^a" pentru batalionul ro­
nistrului de resbel maghiar cu investigarea soldaţi la acest fapt, nicl-decum n’a fost grăniţerii noştri aveau neîncetat speranţa, mânesc grăniţer, ca adecă el să nu fiă de­
batalionului nostru, având sediul în Pojun, vre-o instigaţiune seu vre-o seducere; ci că se va schimba ordinul dat la început, cimat.
lucra aci timp de vre-o două săptămâni şi, el este a-se căuta în schimbarea afacerilor şi ei vor fi duşi în altă parte; apoi cum După cum am amintit, raportul acesta
după unirea investigărei, căpitanul auditor publice, în ruperea legăturilor, ce le avu- au ajuns ei la Orade, la Segbedin; cum de fu trimis ministeriului maghiar în Buda.
LeitzendUrfer făcu asupra resultatului un seră pănă atunci grăniţerii români cu sta­ aci au trecut la Beba, apoi erăşl îndărăt Der într’aceea începuseră a-se ivi norii
raport amănunţit, pe care-1 înainta cu data tul şi, mai mult, în deşteptarea simţământului la Segbedin şi de aci la Pojun, împreună revoluţiunei; totă situaţia se schimba; şi
de 20 Septemvre 1848 ministeriului maghiar naţional la grăniţerii năseudenî. In adunarea cu tote amănuntele acestei lungi călătorii. când sosi dela ministeriul maghiar actul
la Buda. de popor, ce se ţinuse la Năsăud încă îna­ După tote acestea, comisiunea inves­ de „graţiare", batalionul, ascultă publica­
Acest raport, scris în limba germană, inte de plecarea batalionului în Ungaria, tigătore, constatând de-o parte ilegalitatea rea aceluia cu mare nepăsare, vă4ându-şî
pote fi privit ca o lucrare estra-ordinar de bătrânii hotărîseră, că vor rămâne şi de faptei batalionului, o escusă, de altă parte justificată ţinuta sa de neîncredere faţă
calmă şi dreptă, mai ales în timpul acela aci înainte în strînse legături cu casa îm- prin următorele argumente: Românii gră­ cu guvernul maghiar şi ordonanţele aces­
de urgiă si de mare învălmăşalâ. In el sunt părătescă şi sub nici o condiţiune nu vor niţerî, fiind credincioşi casei domnitore, tuia.
înregistrate tote momentele şi fasele, prin lua parte la un resbel (contra Sârbo-Croa- ţinând ei mult la onorea lor naţională şi (Va urma.)
cari a trecut batalionul dela plecarea sa ţilor), care de sigur nu se portă din voia la tradiţiunile şi trecutul lor, după ce vă-
din Năsăud pănă la investigare, er din aces­ şi mandatul monarcliului. clură, că în ţeră se petrec evenimente re­