Page 114 - 1898-03

Pagina 2. GAZETA TRANSLVANIEI. Nr. 71—1898.

şi că în locul legii şi al dreptăţii nit în anul 1848, fiind-că ocârmuitorii n’au mentarea lui Kossuth au fost acoperite tot Drept ultimă încercare representantul
domnesce volnicia şi forţa brutală ţinut semă de esecutarea „libertăţii, egali­ cu acest omagiu cătră regele. Der ore oma­ american Woodford a adresat, înainte de
14
în Ţ6ra ungurbscă. tăţii şi frăţietăţii , pentru-că majoritatea po- giu faţă de rege este menţinerea, negarea plecarea sa din Madrid, o scrisore confi­
Pe când se constată acestea şi porelor în Ungaria se văclură deja amenin­ consciinţei naţiunei şi falsificarea istoriei ? denţială ministrului-preşedinte Sagasta, în
în „Bud. Hirlap“, apare cu atât mai ţate în drăpturile lor naţionale şi în cele De un astfel de omagiu are lipsă domni­ care îi spune, că va mai aştepta pănă la
absurdă şi ridiculă afirmarea lui, că mai sfinte condiţiuni de viaţă ale lui. Şi torul, care scie forte bine, ce a fost 48 ? 12 ore noptea (9 spre 10 Aprilie) o lămu­
dăcă li-s'ar da Românilor o deose­ aceste umbre sângefose se readuc atunci, Scie forte bine, că a fost lupte şi sufe­ rire, care să delăture un răsboifi cu triste
bită representanţă în Ardeal, s’ar când voesc să facă ca ţera să serbeze acea rinţe... Der să primim de corect, că cei-ce urmări, ce nu se va pută însă evita, dăcă
provoca un resboiu de rassă. Dbr (ji, în care s’au sancţionat acele legi. vor serba la 11 Aprilie cu mare paradă pe în starea de adî nu se va schimba nimic.
bre nu ne aflăm tocmai acum în La întrebarea, cum stă lucrul strade, voiesc să dea împăratului ceea-ce Guvernul spaniol — cum asigură o soire
plin resboiu de rassă? Nu predică acuma cu acele legi; au adus fructe este a împăratului. Corect. Pute-ţîvoi însă, telegrafică din Madrid — a răspuns în ton
bre întrbga pressă maghiară cjilnic şi ce fel sunt aceste? numita foiă eroi ai purtătorilor de torţe, să negaţi şi forte energic, că nu mai are nimic de cţis.
acest resboiu? Ce ar mai putb face observă următdrele: naţiunei, ceea-ce este al naţiunei? Yoi toţi Dăcă însă s’ar adeveri soirea, că Spa­
acesta pressă, ca se înstrăineze şi „Ce s’a făcut din egala îndreptăţire sunteţi omenii ei scump plătiţi, oficiul, nia a dat Cubei armistiţiu, acăsta totuşi
mai mult pe Români şi pe celelalte a naţionalităţilor, pe care în cele din urmă, existenţa, puterea şi pensiunile vostre să ar fi o întorsătură favorabilă. S’ar da cel
naţionalităţi de cătră Unguri? deşi sub apăsarea celor mai grele eveni­ scot tot numai din averea şi din sudorile puţin timp de .gândit celor două părţi liti-
Nu, au trecut acele vremuri, când mente, au trebuit să o încuviinţeze dieta de sânge ale naţiunei. Unde aţi fost voi gante asupra unei diversiuni de reconci-
castele privilegiate se încunjurau cu ungurescâ la 1849? Acestă egală îndrep­ deră în 15 Martie, sărbătorea naţiunei, de ce liaţiune.
muri chinezesci. Astăcjî nu mai este tăţire nu esistă acjî, căci un privilegiu s’a n’aţi luat parte la nimic? Seu doră voi
stat şi popor pe lume, care se se creat, care este mai mare decât a fost n’aveţi omeni mari, eroi, martiri? Voi nu­
pbtă isola de curentul iresistibil al vr’unul vre-odată, privilegiul limbei, şi mai împăraţi aveţi? Decă sunteţi conducă­ La adunarea Societăţii pentru fond
timpului, ce reclamă dreptate şi li­ adecă pentru limba maghiară. Sub sîla de torii conscienţioşi ai unei naţiuni libere, de teatru român.
bertate pentru toţi. Nu le vor ajuta limbă stabilită în lege şi ilegală, sufere ad­ de ce vă ascundeţî atunci, când naţiunea Haţeg, 8 Aprilie 1898.
nimic politicianilor unguri tbte pre- ministraţia şi justiţia şi geme poporaţiunea, serbeză, de ce nu vă arătaţi şi atunci cu
cauţiunile luate pentru apărarea dă îndărăt cultura generală în scoli, că­ fruntea ridicată? Atunci n’aţi lăsat să se Onorate D-le Redactor! Inteligenţa ro­
stărilor create de ei. Ua regim, care rora voiesc să le impună o cultură în două arboreze stindarde pe edificiile naţiunei, la mână de aici, învitând adunarea gene­
nu se baseză pe dreptate, care e limbi, pe când acll este greu, de a-o câş­ teatru şi la oficii. Şi acum arangeaţi pa­ rală a fondului de teatru român pentru
duşmanul libertăţii părţii celei mai tiga într'o singură limbă. „Egala îndrep­ rade din banii ei. Da, căci trebue se lingu­ anul acesta la Haţeg, invitarea a fost ac­
coverşitbre a supuşilor statului, nu tăţire a mers aşa departe, încât nu mai are şiţi. Vă temeţi de sus, • vă temeţi salariile, ceptată.
pbte dăinui, nimic nu-1 pbte scăpa adî drept nici un nume german de locali­ pensiile, avansările, titlurile, puterea ce le Apropiându-se terminul pentru ţine­
de căderea ce l aşteptă. tate. Aceste nume sunt date uitării, decă primiţi tot de sus... rea adunărei generale, inteligenţa română
omenii pot uita aşa ceva, der fiă-care in­ „Şi acestă naţiune să mergă ca voi? din Haţeg lucră cu tote puterile, ca adu­

0 voce săsescă asupra situaţiei. scripţie ungurescă pe tablele dela capătul Să fiă purtătorii torţelor vostre ? Se urmeze narea generală să reuşăscă cât mai bine.
In scopul acesta s’a ales un comitet din
comunelor va fi un protest în contra „ega­ laşitatea şi slugărnicia vostră ? Usce-sc chiar
44
„Sieb. d. Tageblatt în arti- lei îndreptăţiri de adî, va dovedi cum se şi acea mână, care se ridică pentru voi! Câte' următorii D-ni: Tit V. Gheaja, Nicolau
u
culul seu de Pascî, amintind de ser­ tăgăduesc şi acll încă principiile anului torţe de ale vostre vor arde, atâtea pete Nestor, Ioan Baciu, Mihai Bontescu, Cor­
barea impusă a cf'lei d® li Aprilie, 1848. de ruşine va avă naţiunea... nel Popoviciu, Dr. Gavril Suciu, Ioan Mun­
scrie între altele: „Şi libertatea pressei ? Acăsta mult „Magyarorszâg sfîrşesce astfel: „Pă­ tean, Aurel Eliu, Paul Oltean, Ştefan Şela-
44
„Ne pare râu, că acestă serbare s’a aclamată şi cu atâta bucurie salutată liber­ răsiţi ai naţiunei, adunaţi-vă cu toţii la un riu, Nicolau Sânzian, Ambrosiu Bersan, Ni-
culiţa Todosie sen., Cesar Todosie, N. Theo-
ordonat de cătră guvern. Asemeni dile trebue tate, care avea se inaugureze o nouă eră, loc, să vă cunoscem mutra; luaţi torţe în dosie junior, Marou Vilt, Marcu Popescu,
se se serbeze de sine seu de loc. Sărbători a suferit în dilele nostre o sguduitură, cum mâni, ca să fiţi bine luminaţi. Naţiunea Samuel Vladonea Teodor Fogaras, Drd. Au­
la poruncă sunt fără valore. Şi trebuia să nu s’ar fi crecjut posibil înainte cu 50 de va avă lipsă, ca să vă cunoscă, să-şi aducă rel Vlad, Drd. Paul Cipu, Virgil Popo­
se vadă, că 2 din 3 părţi ale poporaţiunei ani. Ea adecă în realitate nu mai esistă. aminte de: trupa desertorilor, de garda
viciu, Iuliu Popoviciu, Petru Clecan, Marcu
din Ungaria nu pot serba acea cfi cu Căci fără cercetare judecătorescă şi fără pribegilor, cari vă aflaţi în tot locul unde

inima. sentinţă, pote să fiă confiscată o foie, şi am naţiunea nu este... Dăr nu vă temeţi, va Crişan, Samuel Vladone junior, Victor Bon­
tescu, Ştefan Rădic, Avram Stanca, George
„E adevărat, că atunci s’a fost anun­ esperiat, că apărarea egalei îndreptăţiri na­ mai răsplăti înc’odată şi naţiunea, dăr va Oprea, Pop Avei Bociat, Ioan Pop, Romul
ţat un lucru mare. 0 constituţie modernă ţionale, perseverarea pe basa dreptului pro- şi pedepsi/“ Raca, Ioan Cornea, Isidor Saturn, Basil
representativă,... libertatea pressei şi ega­ piei limba materne, s’a privit ca aţîţare şi Socol şi Petru Popoviciu. — Preşedinte
litatea înaintea legii, desfiinţarea robotelor ca vrednică de pedepsă. Conflictul ispano-american. al comitetului este D-l T. V. Gheaja, vice­
şi participarea comună la sarcinele statului „Cum stă lucrul în adevăr cu libera preşedinţi: Nic. Nestor şi A. Bersan.
şi nouăle base ale. statului aveau să fiâ esprimare a opiniunilor reiese şi mai clar, Până adî încă nu se scie nimic, dăcă Acest comitet este însărcinat cu aran-
„egalitate, libertate şi frăţietate . Aceste decă vom constata faptul dureros, că posta neînţelegerile între Spania şi Statele-Unite giarea festivităţilor, ce se vor face. După
44
principii pot pretinde ca se fiă serbate; nu este din oficiu avisată, de a deschide pa­ nord-americane vor trebui să ajungă pe cum sunt informat, acest comitet a lucrat
e stat modern, în care să lipsescă măcar chete şi tote obiectele trimise sub bandă, ascuţişul săbiei, ori că va succede o resol- şi stabilit un program bine întocmit şi va­
unul din ele, deşi omenii păţiţi s’au con­ dăcă li-se par periculose. Ultimul semn al vare pacinică a lor. riat. Programul festivităţilor se va pu­
vins, că nu forma constituţiei este în prima statului poliţienesc fricos este acăstă mă­ Tot ce se scie positiv este, că atât blica de cătră comitetul arangiator, în-
liniă, care face un popor fericit. sură luată în anul, în care se ordonă ser­ guvernul din "Washington, cât şi cel din dată-ce comitetul fondului de teatru va da
44
„Der două lucruri sunt, cari reţin mii barea legilor dela I848 . Madrid nu vor să lase nimic din preten- răspuns unei recercări a comitetului aran­
44
de omeni de a se bucura în adevăr de încheind „Sieb. d. Tageblatt siunile lor. In consecenţă răsboiul pare a giator.
acea reamintire. Pe noi Ardelenii ne reţine cjice, că va trebui se sosescă şi cjiua, fi neîncunjurabil, şi ceea ce mai formăză Pe aici cu toţii nutresc speranţa, că
mai întâifi faptul, că tote acestea scurt dis când principiile trainice ale anului acll obiect de curiositate în acest grav con­ adunarea generală din anul acesta va fi
ne atinge numai în a doua liniă. Când s’au 1848 se vor manifesta nu numai în flict, este întrebarea, că cine va declara bine cercetată, căci atât causa, cât şi re­
creat şi s’au aprobat acele legi pentru Un­ vorbe, ci şi prin fapte, căci astăcjî acest răsboifi, America ori Spania? giunea romantică din ţera Haţegului sunt
garia, Transilvania nu s’a ţinut de Unga­ acele principii se sărbătoresc, pe Representanţii diplomatici ai celor motorl destul de principali, ca pe fiecare
ria. Tote reformele ce s’au făcut, s’au fă­ când îu realitate sunt tot mai mult două state au primit dela guvernele lor Român să-l îndemne a alergk la adunai’ea
cut aici de sine stătător. Transilvania nu desconsiderate în ţeră şi scose din îndrumarea să-şi părăsăscă posturile. Atât generală.
Ungariei are să-i mulţămescă desfiinţarea viaţa politică. Poporul maghiar nu Wooăford, representantul Uniunei la Madrid, Alliance.
robotelor şi stabilirea principiilor moderne va pute fi liber şi fericit, pănă ce cât şi Bernabe, representantul Spaniei la
de stat. nu va recnnosce şi faţă cu alţii prin­ Washington sunt deja pe drum. De ase­ Ileînoirea procesului contra lui
cipiile, cărora are se le mulţămescă Zola. Seim, că Curtea de cassaţiă din Paris a
„Mai departe mai cade greu în cum­ menea îşi vor părăsi posturile lor şi con­
propria libertate. nulificat verdictul Curţii cu juraţi, pe basa
pănă şi faptul, că esecutarea acelor prin­ sulii celor două state.
cipii nu este meritul guvernului unguresc, Vineria trecută s’a făcut încercarea căruia s’a pronunţat sentinţa contra lui
ci aceste s’au esecutat numai mai târdiu în din partea puterilor, ca America să mai Zola. Curtea de cassaţie a motivat decisul
adever şi durabil, în parte de cătră guver­ il Aprilie şi Ungurii kossuthiştî. cedeze din pretensiunile ei. Mac Kinley său prin aceea, că drept de acusă nu avea
nul absolutist. Istoria nefalsificată trebue O parte a pressei maghiare, adver­ însă a refusat ori-ce intervenire. Tot aşa a cel ce a ridicat acusa, adecă ministrul de
răsboifi, ci tribunalul militar. Iu urma
să o spună şi mai clar: Acele principii au sară hotărîtă a politicei lui Banffy, nu se refusat Mac Kinley şi ultima încercare a Pa­
fost într’atâta schimosite, de cătră Ungaria însufleţesce de loc pentru serbarea (filei de pei de a complana certele dintre America acesta tribunalul militar s’a adunat în şe­
la încercarea realisării lor, încât a isbucnit 11 Aprilie, pentru-că, 4i° ea, sancţiona­ şi Spania. dinţă pentru a hotărî, dăcă trebue să se
e
pornăscâ nou proces contra lui Zola. Tri­
răsboiul civil. De sigur n’a fost de vină la rea ce s’a dat la 1848 în aceea efl de că- Privitor la mesagiul lui Mac Kinley,
acestă isbucnire nici egalitatea şi nici fră­ trâ împăratul Ferdinand, n’are importanţa despre care se cb ) că-1 va ceti ca a 4b bunalul militar a decis, ca în numele seu se
cea
ţietatea, — der vina este a acelora, cari cuvenită unui moment istoric, vrednic de Luni, înaintea Congresului din Washington, ridice de nou acusă şi să pornescă procesul.
sub masca celor mari principii au suit o a fi sărbătorit. se anunţă acum din New-York, că ărăşi Procesul se va pertracta înaintea Curţii cu
juraţi din departamentul Senei şi se crede,
minoritate a poporaţiunei pe tron, au ridi­ v Magyarorszăg“ dela 10 1. c. scrie pri­ va fi amânat. Se susţine, că Mac Kinley
cat o nouă domnire, care era mai apăsă- vitor la acăsta un articol întitulat „Purtă­ ar avă de gând să amâne începutul ostili­ că pertractarea se va începe îndată după
44
tore şi mai grea, decât vechile deeiuell şi torii de torţe , în care se esprimă în ter­ tăţilor, pentru-ca America să se potă pre­ sărbătorile Pascilor gregoriane. „Figaro
44
robote, fiind-că ea lovea în sentimentele mini forte aspri contra serbării dilei de 11 găti cât se pote de bine pentra răsboifi. din Paris recomandă celor interesaţi să
cele mai sfinte, în bunurile cele mai scumpe Aprilie. Organul lui Bartha e scandalisat, In acelaşi timp o telegramă din Ma­ sfîrşescă acestă afacere cât se pote mai
ale vieţii. Privilegiile nobilimei au fost că guvernul impune o serbare, ce n’are de drid vestesce, că Spania ar fi dat Cubei ar­ scurt. Acusa o va representa procurorul
desfiinţate — der privilegiul limbei ma­ a face nimic cu „amintirile sfinte" ale lup­ mistiţiu. suprem Bertrand.
ghiare, care a devenit acum cea domnitore telor pentru libertate din 48/49. Mai mult, Cum-că America are de gând să nu
în tote oficiile şi seolele pănă în comunele sărbarea de 11 Aprilie după „Magyaror- se mai retragă, apare şi de acolo, că gu­ SCIRILE DILEI.
sătesc!, care fu impusă acum de cătră pri­ szâg este o „infamare a sentimentelor na- vernul din Washington pregătesce un bill ?
44
vilegiaţii vechei nobilimi majorităţii „cetă­ ţiunei. 44 prin care se va cere un credit provisor de — 30 Martie v.
ţenilor egali îndreptăţiţi (?)", a fost o mai „Se dice şi acum — continuă „Ma- 100 milione dolari, ăr prin un alt bill va Academia Română şi-a terminat sesiu­
44
mare nedreptate, decât au fost robotele şi gyarorszâg — că trebue să dăm şi rege­ cere un credit de 300—500 milione dolari nea generală alaltă-eri, Sâmbătă. Dintre
iobăgia vre-odată. Răsboiul civil a isbuc­ lui omagiile datorite. Statua-Hentzi şi îmor- cu amortisare de 3%. membrii de dincoce de Carpaţi, d-l prepo-