Page 115 - 1898-03

Nr. 71—1898. GAZETA TRANSILVANIEI Pagina 3.

eit capitular din Blaşifi loan M. Moldovan provocare, chiar şi într’o pictură ca a lui Sibiiu şi ast-fel nu pote participa la tote anului 1848, — notiţe istorice şi culturale de
n’a luat parte la şedinţele Academiei. Leubach. şedinţele direcţiunei, ce se ţin în fie-care acum cinel-cţecl de ani. Adunate şi ordinate
1
Causa neparticipărei densului, după cum Comună cufundată. Din Libochowitz se săptămână, a creat un post nou de vice­ de Dr. E.Dăianu*. Retipărire din „Tribuna *
u
t,pune „Unirea , este faptul, că guvernul nu preşedinte, în care a fost ales d-1 loan Me- Preţul 30 cr. —• Autorul d-1 Dr. E. Dăianu,
telegrafeză, că în Klappai s’a întâmplat
i-a liberat paşaport de trecere în România. saroş, advocat în loc. intenţionâză să scotă o serie întrâgă de
diiele acestea o mare nenorocire. In urma
Preşedintele cel dintâifi al institutului asemenea broşuri, cari vor apără în fiă-
1
Pentru cassa naţională * s’au mai în­ unei înfricoşate surupături de pământ 30
r nostru, dela înfiinţarea lui, a fost pre me­ care lună, formând cu timpul un volum.
scris în timpul din urmă, ca membri fun­ de case au fost parte îngropate sub pământ, „Menirea acestei cronice — dice autorul —
datori cu taxe de câte 1000 fl. d-1 Emanuil parte ruinate. Catastrofa nu pote fi împie­ ritatul băfbat d-1 Dr. loan Raţiu, care a
purtat oficiul acesta onorific în tot timpul este a nu lăsa resfirate prin numeri de diare
Ungureanu, advocat în Timişâra; „ Oravi- decată. Locţiitorul a rugat autorităţile din nisce notiţe istorice şi culturale dela 1848,
u
ţana , cassă de păstrare în Oraviţa şi Leitmeritz să trimită ajutor la Klappai. aflării sale în mijlocul nostru; după dân­ 11
„Auraria“, cassă de păstrare în Abrud. sul a funcţionat ca atare regretatul Dionisiu cari pot fi de ore-care folos .
St. Şuluţiu pănă la morte. *
Liga maghiară printre Români. Faimo­ Scotele de meserii în România. Sperăm, că sub conducerea cea nouă, — In Tipografia Archidiecesană din
sul rector universitar Herczegh lucreză cu După tablourile publicate de inspectoratul institutul nostru va lua un avânt tot mai Sibiiu a apărut: Epigrame de Iulian Bevale.
mult zel pentru a înfiinţa filiale de ale scolelor ministerului agriculturei, industriei, mare, ceea ce se va întâmpla cu atât mai Conţine vre-o 34 epigrame scurte, tipărite
Ligei maghiare („Orszâgos Nemzeti Szovet- comerciului şi domeniilor, dela înfiinţarea uşor, pentru-că institutul nostru ofere fa­ pe hârtie de lux.
u
seg ) cu deosebire în ţinuturile locuite de acestor scole şi pană astădi, situaţia gene­ voruri însămnate pentru deponenţi, dân- *
Nemaghiari. In diiele din urmă el a pro­ rală de mişcare a elevilor şi absolvenţilor du-le atât privaţilor, cât şi corporaţiunilor Ea şi El este titlul unui nou roman
vocat şi pe vice-şpanul Hollaky dela Deva, scolelor de meserii judeţene şi comunale pentru depuneri 6°/ şi în caşul, că şi in­ scris de d-1 Hie Demetrescu şi tipărit în
0
ca să pornâscă o mişcare pentru înfiin­ din România e în resumat următorea: teresele după reescompturi ar fi mai mici, Tipografia Toma Basilescu din Bucurescî
ţarea unei ast-fel de filiale în acel oraş. Scdla judeţeană de meserii din Craiova din aeestă împreginrare ar profita şi publi­ (Calea Victoriei 29.) Romanul e scris în
Hollaky a şi convooat o adunare, care o dat, dela 1871 pănă la 1898, ca absol­ cul împrumutător, căpătând împrumuturile epistole reciproce între „Ea şi El“ conţine
1
.„unanim şi cu însufleţire * a primit idea, venţi : 92 mecanici, 47 fierari, 9 turnători, cu interese mai moderate. 94 pag. şi costă 2 lei.
deore-ee „cm deosebire din punctul de vedere 27 tâmplari, 5 lemnari şi rotari, 10 sculp­ Un acţionar. *
al naţionalităţilor ea pote să aibă urmări tori în lemn, 5 strungari în lemn, adecă în u
1
de tot binecuvântate *. Aşa raporteză foile total 195 meseriaşi. Romanul „Trilby de George Maurier,
unguresci. Se dă va să dică pe faţă fără Scdla judeţeană de meserii din Galaţi, Dare <le seină. apărut’|în Tipografia Uhrman din Timişora
nici o genă tendinţa agresivă a nouei so- dela 1875 pănă la 1898, a d a t : 40 fierari, Braşov, 27 Martie n. 1898. e unul dintre romanele cele mai de seu-
- ci etăţi de maghiarisare. Românii cel puţin Cu ocasiunea conferenţei, ce a ţinut’o saţiă în literatura englesă. Se estinde pe
55 mecanici, 23 stoleri (tâmplari) 19 rotari,
vor sci cu cine au de-a face. 6 cismarî, 17 lăcătuşi, adecă în total 160 Mercur! în 25 Martie n. d-1 profesor An- 336 pag. form. 8°, tipar frumos şi hârtie
meîeriaşî. fină. Costă 1 fl. 30 cr., procurat direct dela
Socialiştii nu dorm. Din comitatul dreiti Bârseanu în memoria fericitului scrii­ tipografia Uhrman din Timişora. Pentru
Heveş se scrie, că mişcările socialiste, des­ Scdla judeţeană de meserii din Ploescî, tor şi profesor de odinioră al acestor scole România 4 lei.
pre cari se credea, că au amorţit, din nou dela- 1872 pănă la 1898, a dat: 70 fierari, I. Lăpedatu, s’au incassat cu totul 33 fl.
33 tâmplari, 12 sculptori în lemn, 14 strun­
au început să ia dimensiuni îngrijitore în 20 cr., destinaţi pentru procurarea portre­
acel comitat, fiind îndreptate mai ales în gari în lemn, 8 dogari şi rotari, 12 tini­ tului lui Lrpădatu pe sema scolelor nostre. D I V E R S E .
contra Jidanilor. Solgăbirăul din Heveş a chigii, adecă în total 149 meseriaşi. SuprasolvirI am primit dela: D-na Arbori cântătorî. După cum spune
Scdla judeţeană de meserii din Buciumi,
cerut pe cale telegrafică întărirea posturi­ Elena Şăbădeanu 30 cr. Sterie Stinghe 50 Schweinfurt, renumitul călător african, prin
jud. Iaşi, dela 1878 pănă la 1898, a dat:
lor de gendarml. Ori-ce adunări de popor, cr. D-ra Maria Bogdan 30 cr. învăţ. Bâr­ unele părţi ale Africei se află nisce arbori
fiă în cărciume, ori pe strade, sunt strîns 25 butnari, 20 lemnari şi rotari, 9 fierari, san, Aron, Butnar, Suciu, câte 10 cr. D-na pe cari indigenii îi numesc tsofar . In
u
v
oprite. — Din Strigoniu se anunţă, că pri­ adecă în total 54 meseriaşi. M. Popovici 1 fl. 80 cr. D-na Agnes Du- arborii aceia se produce un fel de materiă,
Scdla comunală de meserii din Roman,
marul oraşului a făcut arătare la procura­ şoiu 80 cr. Murăroiu 10 cr. Mihalovici 80 care se scote şi se vinde ca un fel de de­
dela 18S0 pănă la 1898, a dat: 22 cismarî,
tură, că în oraş se observă mişcări socia­ cr. Dr. D. Pop 30 cr. G. Chelariu 30 cr. licatesă forte scumpă. Când aeestă materiă
liste, şi că chiar şi între ostaşi circulă scrieri şi 27 tâmplari, adecă în total 49 meseriaşi. Ilasievici 40 cr. D-na Dămian 60 cr. D-na se scote din arbore, trunchiul trebue găurit
cu caracter socialist. S’a făcut în urma acesta M. Baiulescu 80 cr. Protop. Petric 1 fl. în mai multe locuri. Vântul, când suflă,
perchisiţiă în casarme, der scrieri socialiste Adunarea generală a „Arieşanei“. Goldiş 30 cr. Socaciu 50 cr. Prof. Pitiş întră prin acele găuri şi dă nisce tonuri
•nu s’au aflat. (Bucurescî) 80 cr. D-na Lucia Bologa 60 caracteristice forte melodiose, cari atrag
Turda, în 6 Aprilie n. 1898. cr. G. Zănescu 80 cr. Dr. Val. Branisce
„Proclamata * agentului-provocator Mi- 80 cr. D-na M. Popovici 30 cr. D-na V. atenţiunea călătorului.
1
lian. „Peşti Naplo** dela 10 Aprilie publică Onorată Redacţiune! îmi iau voiă a Goldiş 30 cr. Dion. Făgărăşanu 1 fl. — Unde apar mai multe diare? Puţini
în traducere ungurescă „proclamaţia cu arăta pe '"scurt decursul adunării generale Suma suprasolvirilor 13 fl. 80 cr. vor sci, că ţâra, în care apar mai multe
11
care nenorocitul Milian de Subpădure a a institutului de credit şi economii „Arie- Stimabilii contribuenţi şi suprasol- diare, este Japonia. Numai în oraşul Tokio
u
voit se uneltâscă în mod miserabil contra şana , care esistă în Turda de 11 ani şi venţî sunt rugaţi a primi mulţămita nostră. apar 20 diare cotidiane politice, şi 118 re­
11
Românilor. „Proclamaţia — dice „Peşti care în decursul acestui timp a corăspuns viste. piarele politice apar pe lună în 4
1
Naplo * — era datată din Bucurescl şi is­ cu demnitate scopului său naţional, ridi- Aurel Ciortea, Pompiliu Ban, milione esemplare, er revistele în / milion.
l
t
11
călită „Comitetul arangiator — şi e a- cându-ne vaza morală şi materială înaintea cassar. controlor. Pi are mai cu influinţă şi mai vechi sunt:
dresată „Gătră fraţii de peste Carpaţî . In conlocuitorilor noştri de alte naţiuni. „Nisi-Nisi-Simbun (Soirile cele mai nouă),
u
u
ea se cjice, că tot Românul, afle-se el ori Anume die vaza morală, căci în locul Lafteipaifcîa^ă. care e şi foia oficiosă a guvernului şi „Jiji
unde, se alerge la 3 (15) Maiii pe „Câmpul cel mai de frunte, în mijlocul piaţei, cum­ Lufher în limba română. Suntem ru­ Simpo (Timpul), care e diar radical. Cel
u
Libertăţii şi acolo să pună „jurământ nou părând în anul trecut un intern spaţios, a gaţi a da loc următorului anunţ literar: mai însemnat diar liberal e „Koja Simbun“
11
pe evangelia lui Băimuţ *. Autorul se tran­ edificat în anul acesta pre el în cornul unei Ca unul dintre cei mai neînsemnaţi pe (Soirile politice), er diarul ultra-conseva- .
1
spune apoi în spiritul lui Andr. Mureşianu strade, cu frontul cătră piaţă, o casă fru- câmpul literaturei, am credut, că fac un torilor e „Nippon *. Afară de acestea mai
1
şi cere blăstemele cerului asupra acelor mosă cu etagiu, ceea-ce pote servi spre serviciu prea on. cler român, seminariştilor apar o mulţime de reviste istorice, filoso­
Români, caii „se vor retrage din luptă. fală neamului nostru. şi peste tot iubitorilor de lectură prin tra­ fice şi scienţifice; numerul cel mai mare îl
11
In urmă se adreseză preoţimei române, caii Revenind la adunarea generală ultimă, ducerea marelui reformator german Martin dau însă revistele religiose. Acâsta se es-
în tote timpurile „au jucat rol istoric în am să vă comunic, că din profitul curat Luther din limba germană după Julius plică prin faptul, că în Japonia se află 72,000
11
luptele sfinte ale naţiunei române . — Este s’a dat acţionarilor 4800 fl. (6%) cu divi- Kostlin. Opul va conţine şi portretul lui biserici mari budhiste şi 40,000 capele
interesant, că foia ungurescă nu vre se scie dendâ; fondului de reservă 1539 fl. 01 cr., Luther şi sper, că după conţinutul său cât mai mici. In fine, îu Japonia se mai află
1
nimic despre istoria acestei „proclamaţii *, care prin asta s’a ridicat la suma de şi după traducerea făcută cu îngrijire, va şi diare de modă, cari introduc pe ţinerile
cum s’a făcut, cu ce scop perfid şi prin ce 18.355 fl. 06 cr., la care adăugendu-se şi afla răsunet, mai ales fiind aeestă scriere dame japoneze în secretele gustului eu­
manopere şi mai perfide a vădut lumina fondul de pensiune al funcţionarilor de ca „op festiv * edat la 1883 în 10 Noem- ropean.
1
dilei în tipografia din D. St. Mărtin. Mai 2255 fl. 53 cr., institutul dispune de un vre cu ocasiunea aniversării a 400 ani dela
Un nou mijloc de „prorocie**. Fetele
spune „Peşti Naplo**, că nenorocitul „Mi­ fond de reservă de 20.610 fl. 59 cr. nascerea sa şi vândut în 35.000 de esem- englese nu întrâbă frundele de acaţ (sal­
11
lian Văzul'* ar fi „preot valah în Subpădure . Din suma votată pentru scopuri de plare. Pentru însemnătatea sa s’a tradus şi
câm), ori petalele unei ohrisanteme („ochiul
Acestei aserţiuni minoinose trebue să-i dăm binefacere, de 169 fl. 49 cr., s’a dat pentru în limba englesă. boului ), decă le iubesc sâu nu amanţii lor,
11
cea mai categorică desminţire. Agentul- edificarea şcolei celei nouă poporale ro­ Nu e indiferent pentru ori care iubi­ cum fac alte fete. Englesoicele fac cu mult
provoeator Milian nu e preot, ci un biet mâne, la spitalul comitatens 10 fl., er din
tor pe sciinţă şi mai ales pentru preot şi mai simplu. Ele întind amantului mâna cu
fie nădrăgar, care pe deasupra mai figureză rest s’au dat ajutore mai mici spre scopuri
seminarist de-a cunosce mai de apr6pe pe mănuşa, ca să o încheie. Dâcă tînărul amant
şi ca denunciant. Pentru „eroica lui faptă culturale, s’a procurat „Enciclopedia Ro­
11
acest bărbat de adevărată reformă în bise­ încheie iute şi bine mănuşa pe mână, atunci
11
cu „proclamaţia* e dat pe mâna procura- mână , redactată sub auspiciile „Asociâ-
1
rică; pentru aceea nutresc nădejde, că voiu fata n’are ce spera, nu o iubesce. Er de
1
burei din Tergul-Mureşului. ţiunii *, de Dr. Diaconovich şi alte cărţi
fi întimpinat cu căldură şi vom părăsi şi se căsnesce mult, greşesce nasturii, seu o
folositore.
Ministrul Wlassics şi inspectorii de In decursul anului trecut au decedat noi indiferentismul, ce-1 avem faţă de ast­ mai şi strînge, acesta e destul semn, că el
şcole. Ministrul de culte şi instrucţiune pu­ fel de întreprinderi. o iubesce. In schimb tînărul, când merge
venerabilul preşedinte al institutului Dio-
blică a provocat pe toţi inspectorilor reg. Ca să-mi fie posibilă editarea acestei în visită' la amanta sa, se face că uită
nisiu St. Şuluţiu, precum şi membrul direc­
■de şcole, ca să visiteze în fiă-care an cel ţiunii lacob Lugoşan, fostul protopop al scrieri, care e gata de tipar, fac prin acesta acolo o părechie de mănuşi sfîrtieate. piua
puţin odată şcolele din cercul lor de acti­ Turdei; er Nestor Manciu şi Costantin o cercare cătră toţi Românii iubitori de următore se duce de le cere. Decă el îşi
vitate şi se facă raport ministrului. sciinţă, că întru cât numai în parte aşi fi capătă mănuşile aşa cum au fost, seu nu
Cotişel, abdicând, în locul dânşilor aduna­
asigurat de abonenţî s’o pot da la lumină. le mai capătă de loc îndărăt, atunci în­
Cehii şi portretul lui Momsen. Din rea generală a ales unanim ca membrii noi
Deci binevoescă cei ce doresc a ave aeestă semnă, că adorata lui nu mult îşi sfarmă
Praga să scrie, că la exposiţia artistică de în direcţiune pe d-1 Juliu Bardoşi inspector
scriere a mă însciinţa de loc, ca să mă pot capul cu el şi cu ce e al lui, — der, dâcă
acolo a fost trimis între altele şi portretul scol. reg. în r., Silvestru Moldovan redacto­ orienta. Preţul trimis franco e 65 cr.
■renumitului istoric german Momsen, zugră­ rul „Foii Poporului**, Paul Medan, oficial îi cose mănuşile şi i-le păstrâză pe când
Zsabar, (per Lugoş) la Bunavestire 1898. se reîntorce, însâmnă, că-1 iubesce. Se în­
vit de pictorul Leubach, şi care anul tre­ de trib. în r., şi Costantin Cotişel paroch ţelege, că aeestă „prorocie * de multe-ori
1
cut formase podoba principală a exposiţiei gr. or. loan Nicorescu, înşelă.
de tablouri din Miinchen. Portretul lui Direcţiunea, constituindu-se în şedinţa paroch rom. gr. ort.
Momsen însă a fost refusat la Praga, căci, din 2 1. c., a ales de preşedinte al institu­
11
— cum chec „Narodni Listy — faţa bru­ tului pe d-1 inspector scol. reg. în r. hdiu In editura societăţii pe acţiuni „Ti­ Proprietar: Sîs*. l«rel Mureşlanii.
11
talului German ar apare, ca o neruşinată Bardoşi, er după-ce d sa este domiciliat în pografia din Sibiiu a apărut: „Cronica Redactor respopsalil: €5regorî« Maior.