Page 13 - 1898-03
P. 13
i liîfllîfc ţ^UtîSlîiHi, ,Bai«t8 ‘' iese io fli-care ii.
jî TjMHţl ASoMtiiue peairu Acsiio-Caţaria:
•W3K3* ?l*H **»*« 8K 'W- l’e an an 12 fl.. po 8e?o iunl
6 fi., pe troi luni 3 fi.
i'^f'ţsaîiie.i.’- .ii:- j.»
- .¥.*»tua/to*o itn *> N-rii do DumtnsciS 2 3. pe an.
Perna poaiiala si stiăisâiaiti:
iFWHeTsi >.« (>vim*w' <n An*'- i’e un an 40 frânei, pa şoca
'::i!raţl'jfi» !j: K**şot >:• !>. rt*- îdjoî 20 fr., po trei iutii IQ fr.
■««i.-nfBl» Rirwr* âe pnKJaivtf: H-rii de Dnmineoă 8 frânai;
ki Yi«ntt: ihtrifJ, r)i«wtti
<Ac«tjJoi, kuiolf Xtuit, i. Ba prenumără la tAte oriei*'*
ShOht'ol««"i JlstoK Sţep/hi, J. porjtaie din Intra oi dir. atnr»
SaattţiKv, in Hndwîieat»: .£. 7. »t la dd. loieotori.
ioitiim -jarg, Xdtmâx jiamni • în iMaiamal pn&tra Bum?
Iţtjearofioi: iy<M« a«w3J, Stn» admmistraţiunea. piaţa mare,
«naraţi® «ie Xoumuni*; ta H&s»" târgul Inului Nr. 30 etagiu
ţ>a.*j,: Zcroiv 1 «fi />n;w.ic«i». I.: po un an 10 fi., pe şese
iVaţul InsorţlunlSo?: o iv<-îi>i luni B fi., pe trei luni 2 fi. 50 or.
swtaiond p* a conică 3 ttx. <• i Cu dusul în casă: Pe un an
S0«, tţmbsra pocîjra o pufiii- IbT XJ 12 fi., pe 6 luni 6 ii., pe troi luni
-5»vra. ^abUoăvs /oaâ desBom-ă 3 fi. Un esemplar 5 or. v. a.
<;mtrv si învoială. său 15 bani. Atftt abonamen
HBclato.o pe pp^ran. » 3.<, o tele cftt şi inserţiunile sunt
■6Ciă 10 or. sin 30 bara. a se plăti înainte.
ir. 40. Braşov, Mercur! 4 (16) Martie 1 8 0 8 .
0 dogmă politică. esclamă redactorul lui „Peşti Hir- Croaţii si aniversarea revoluţiei Croaţia deci protesteză contra aceea, că în
> > >
u
!ap . maghiare. adresă sub partes adnexac este a-se înţelege
Este cunoscut cetitorilor noştri, Esplicările ce urmeză e su- regatul croat.
că d l V. A. Urechiă a adresat în- perfiu de a-le mai menţiona. Ajunge Di ar ul naţional croat „ Obzor“ din In acelaşi spirit scrie şi „Agramer
tr'un scurt interval doue scrisori dia- atâta pentru ca se ne convingem, că Agram se ocupă într’un număr mai nou cu Tagblatt“, organul opositiei croate. El pro-
u
rului „Peşti Hirlap din incidentul acest cjiarist ungur este îu aşa mă serbările Ungurilor în amintirea revoluţiei testăză contra adresei propusă de guvernul
faimei, ce a lăţit’o acest cjiar, că d-sa sură stăpânit de ideile şovinismului din 1848. unguresc, care vre să pună sub o pălăriă
ar fi trimis aici cât!-va studenţi uni dominant, încât nu pote se se eman Organul croat, după-ce vestejesce pur pe Croaţi cu Maghiarii. Croaţia-Slavonia—
versitari români, pentru ca se agite cipeze de el nicî măcar un moment tarea acelor deputaţi croaţi din pai’lamen- dice „Agr. Tgbltt“ — n’au fost nici odată
contra Ungariei. pentru a masca, cel puţin întru cât tul ungar, cari s’au declarat învoiţi cu părţi adnexe ale Ungariei. Şi după pactul
Acum redactorul lui „Peşti Hir- va, scopurile finale ale politicei un adresa de omagiu, ce a propus’o guvernul dela 1868 Croaţia a stat cu Ungaria numai
u
lap“, Dr. Geza Kenedy, publică şi ei guresc! preconizate de el. unguresc - dietei, adresă, care va fi dusă în „comuniune de stat , ea tot-dăuna ş’a
o scrisore adresată d lui Urechiă, în monarchului prin o deputaţiune, — dice, păstrat individualitatea politică şi autono
Sfaturile, ce le dă, pe basa
care se încercă a-1 capacita asupra că nu e duşmanul libertăţii maghiare, însă mia. Nu crede der, că vre-un deputat croat
amintitei dogme politice, d lui Ure
politicei maghiare. chiă şi României sunt absurde şi în cestiunea acesta este mare deosebire în din dieta ungară va suferi în tăcere să se
D-1 Urechiă a fost accentuat îu ridicule, şi în fond n’au altă ten tre Croaţi şi Maghiari. voteze ace-ită falsificare istorică şi de drept
u
u
scrisorile d sale, că nu numai că nu „Regatul ungar şi „Maghiaria — public, fără de a nu răspunde cu depunerea
dinţă decât de-a încunjura o discu-
a
e călăuzit de sentimente ostile na- dice „Obzor — sunt două concepte hete- mandatului.
ţiune leală asupra cestiunei de li
ţiunei unguresc!, der tot-deuna a bertate şi de drept în ce privesce rogene, de ore-ce în Ungaria Maghiarii
fost aderentul unei sincere alianţe raporturile dintre Ungur! şi conlo sunt în minoritate. Croaţii ar fi sprijinit
între Unguri şi Români, care este pe Maghiari contra centralismului schmer- Din Camera română.
cuitorii lor român!.
dictată de iuteresele comune ale lingian, chiar şi decă Deâk nu le-ar fi dat Interpelaţia d-lui Fleva.
Astăcjî, pe când scriem aceste
acestor popbre. Gazetarul ungur ia cartea albă. Şi decă ar fi vorba despre li Continuându-şl în şedinţa de Sâmbătă
rânduri, totă ungurimea serbeză ani
cu bucuria la cunoscinţă acesta ob bertatea şi independenţa milionelor de vorbirea în desvoltarea inserpelării sale,
servai e a senatorului român, der cât versarea (filei de 15 Martie 1848, Slavi din Ungaria, atunci şi Croaţii ar sa d 1 Eleva critică modul cum se fac ale
pentru ideia confederaţiunei dună când tinerimea maghiara, purtată luta cu bucuriăt sărbarea legilor din 1848, gerile sub guvernul actual, cari, dice, numai
de curentul ideilor liberale venite libere nu sunt. Trece apoi la cestiunea des-
rene, ce o resuscită d-1 Urechiă în chiar decă nu s’ar identifica cu ele.
din Francia, punendu-se în fruntea centralisârii administrative, cficend, că se
scrisorea sa din urmă, declară că ea Dieta din 1848 însă, a şters şi ulti găsesc îu Camera liberală unii, cari să ridă,
pentru naţiunea maghiară nu esistă poporaţiunei oraşului Peşta a pro mele rămăşiţe ale autonomiei croate. Kos- când se vorbesee de acesta. Se provocă
nici măcar ca fantasia. Prin urmare clamat libertatea, egalitatea şi fră suth atunci n’a putut să descopere pe la părerea lui Ion Brătianu asupra des-
nu este altă basâ pentru o înţele ţietatea. chartă Croaţia; dieta ungurescă de atunci centralisării. D-1 Sturdza, dice, a amenat
gere comună decât din partea ma Unde au ajuns după cincîifecî de n’a recunoscut dieta provincială a Croaţiei. şi acest punct din programul partidului
naţional liberal la calendele grecesc!, deşi
ghiară constituţia şi ordinea de stat an! în Ungaria principiile acestea Ea avea cunoscinţă numai despre un con- el se află şi în Mesagiul regal
esistentă a Ungariei — şi tot-odată măreţe, ne-o arată scrisorea amintită venticid provincial croat. Ungurii au nimi Un alt punct din program este să nu
alianţa cu Austria şi comunitatea a gazetarului ungur. D-l Urechiă s’a cit puterea Banului şi i-a făcut imposibilă se impună dări nouă, ci să se înfrâneze
legală a casei domnitore, dr dm încercat se discute cu el liber asupra comunicarea lui nemijlocită cu regele. cheltueiile statului. S’a făcut acesta? Nu!
partea română sincera părăsire a tot unor cestiun! de viaţă şi de viitor Drepturile limbei croate le-au călcat în Pretutindeni risipă. In doi ani s’au sporit
ce vatămă sdu atinge inviolabilitatea naţional, ce privesc pe Român! şi piciore. fondurile secrete şi s’a cheltuit un milion
şi jumătate Aţi făgăduit, cjice, desfiinţarea
teritorială seu ordinea de stat inte- Unguri. Er densul îi vine cu dogma Croaţii — continuă „Obzor — n’au importului personal şi nu v’aţl ţinut an
u
ribră a Ungariei. politică ungurescă, care face im recunoscut nicî odată legile din 1848, cari gajamentul, în loc să micşoraţi dările, aţi
Pe acesta „basă positivă“ in posibilă orî-ce discusiune, pretin- nici când n’au avut valore pentru Croaţi», creat altele nouă.
vită efiaristui ungur pe d-1 Urechiă (jend că Românii din acest stat fiind-că ele au vătămat legile fundamentale S’a promis „domnia legilor“;ei, res
se păşescă. Tot-odată înse îi dă şi trebue se se contopescă în naţiunea croate şi mai ales pactul din 1527 şi pectaţi d-vostră acest principiu? Nu! Şi
maghiară, ca se fiă posibil statul
adevărata esplicaţiă a politicei un 1712. tocmai în acest punct este deosebirea între
guresc! că ea culminăză în unitar naţional. Organul croat dice apoi, că sărbarea noi şi d-vostră, între adevărată şcolă li
ideia statului unitar naţional, care Cetind acestă scrisore suntem din cestiune este o afacere curat numai berală şi vechia şcolă, scola d-vostră.
este dogma şi idealul naţional al tu siguri, că va recunbsce şi d-1 Urechiă, maghiară, şi inarticuîarea proiectului lui Spune apoi, că ministrul de iriterne
turor Ungurilor. „Or! cine vre se că s’a ostenit înzadar bătend toca Banffy aparţine strîns cercului de influenţă a disolvat, în timp de 9 luni 400 consilii
comunale în mod .arbitrar, fără nici un mo
distrugă acestă dogmă, fiă înăuntru la urechiă surdului. al dietei autonome maghiare, er nu dietei tiv. „Decă vr’un ministru-conservator ar fi
1
seu înafarâ, este inimicul nostru ' comune, în care ocupă loc şi deputaţi croaţi. procedat astfel, aţi fi protestat din răsputeri.
FOILETONUL „GAZ. TRANS.“ aşa că de mult i-s’a urît de datorinţele sat rusesc. Dinăuntru e cam întunecosă, modă pe Newsky-prospect şi care înjura
unui turist conscienţios. Der- ce fel de că însă destul de frumosă. Bacalin abia pă pe birjarii din Petersburg, când trebuia să
(9) lător este el acum? trunse cu mare greutate prin mulţime şi le închirieze vre-o birjă incomodă de-a le
Pagini din istoria resboinlni Grăbi la ministeriu, ca la locul com de-odată fu cuprins de disposiţia sufletescă, lor; el, care îşi făcea plimbările de vară
petent să-şi plaseze banii şi bagajul şi să-şî ce stăpânea pe toţi asistenţii. în ghetele lui moi, aperându-se contra so
slavo-turcesc. reţină numai lucrurile absolut de lipsă. Nimeni nu zimbea, nimeni nu şoptea. relui cu umbrela de mătase, — el mergea
Timpul ce-i mai resta îl petrecu cu volun Pe feţele tuturor se esprima seriositate, acum pe jos, ars de sorele fierbinte, în
(Naraţiune, de G. Veririgen.)
tarii în pregătiri de plecare. fiă-care se retrăsese în lumea lui spirituală cisme cu turetcî. înalţi- şi pe umăr c’o straiţă
(Urmare.)
Voluntarii îşi aleseră comandant, că deosebită, trăind momente grave. grea. Nu avea se facă o cale de cinci, nici
VIII. pitani şi ofiţeri, şi hotărîră unanim să-şi Slujba era pe sfirşite. Copii îmbrăcaţi de dece, ci de câte-va sute de verste.
u
In otelul „Corona serbescă Bacalin facă o marşrută, ca să potă astfel ajunge în vestminte bisericescl ţin în mâni lumi Acestă împrejurare estra-ordinară nu-1 spă-
era aşteptat de un voluntar camerad al cât mai curend la locul destinat. Se îm- nări lungi şi cruci înalte. Sub arcurile bol- ria însă de loc, dinpoti'ivă, simţia în mem
său. Acesta îi raporta, că tote sunt în or prăsciară de timpuriu, ca să potă durmi titurei răsună vechile cântări bizantine, er brele lui o vivacitate şi-o întinerire admi
dine şi că plecarea nu este împiedecată destul. prin înaltele ferestri radele sorelui străbat rabilă... Intr’adevăr, părea că i-s’au reîn
prin nimic. Ministeriul, seu mai bine clis Spre marea lui mirare Bacalin se deş în biserica, de unde se putea vedea azurul tors din nou anii copilăriei, când aflându-
generalul Bekhar, care a făcut classificarea tepta atât de târdiu, încât începu se credă, cerului... se în Geneva îi procura o fericire aşa de
u
voluntarilor ruşi, a permis, ca corpul lor că voluntarii au plecat fără de el. Lui Fe- La răsboiQ, la răsboiii! Voluntarii mare o „pârtie de plaisir pe verful vre
să nu fiă disolvat, ci să mărgă cu toţii la dorov îi perise chiar şi urma, se elicea, că s’au arangeat rendurl-rendurî şi însoţiţi de unei „petit saleve“.
cartierul comandantului superior, care va deja la răsăritul sorelui s’a depărtat din mulţimea sgomotosâ, care striga mereu „ji- Privi împrejur. Etâ, că sunt afară de
lua disposiţiile ulteriore. S’a hotărît, să plece otel. vio , au pornit pe stradele Belgradului. oraş. Strigătele de „jivio" şi fluturarea cu
u
a doua după slujba din biserica cate Regulându-şl grabnic contul la otel Sorele începu să dogorescă, aerul era nă- batistele şi pălăriile înceteză. Sunt singuri
drală. şi gata de drum, Bacalin merse la biserica duşitor. Bacalin mergea cu Fedorov şi cu în mijlocul câmpiei, er sorele dogoresce şi
Informaţia acesta se unia cât se pote catedrală. Slujba dumnedeăscă se începuse Rapin într’un rend. Mult timp el se afla arde în liniştea naturei. Dinaintea lui şi
de bine cu gândurile lui Bacalin. N’avea de mult, voluntarii umplură biserica, pe sub impresiunile primite în biserică; însă lângă el numai feţe vesele şi deschise.
nici o plăcere a şede în Belgrad, nu voia terasă mişuna mare mulţime de popor. noutatea situaţiunei începu să-l distragă şi Federov par’că sare în sunetul marşului şi
să se întelnescâ cu nimeni, nici să visiteze Biserica catedrală din Belgrad nu pre- preocupe pe încetul. Dumnezeule, el este greşesce pasul, Rapin însă îi demonstreză,
oraşul. Ce avea să şi vadă aici? El a fost sentă nimic deosebit în esteriorul ei; nu-i cel ce păşea în rend cu voluntarii ? El, care că sărind ast-fel va obosi mai curend si nu
>
prin atâtea oraşe, a umblat întrega Europă, mare şi face să-ţi reamintesc! biserica unui era obicinuit a-se plimba cu birja lui co va fi de nici o trebă.
