Page 15 - 1898-03
P. 15
Nr. 49—1898. GAZETA TRANSILVANIEI Pagina 3.
SCIRILE BILEI. tica despre consumul tutunului.§ Etă câte întristata-i soţiă Elena, doi fraţi, o soră şi Apoi este compartimentul cufundăto-
va date din acâstă statistică: întreg con alte rudenii. rilor, care se pote pune în comunicaţie cu
— 3 (15) Martie. sumul de tutun în 1897 arată un venit de Fiă-i memoria binecuvântată! exteriorul bărcei, adecă cu apa. In acest
49,207,783 fl. 02 cr. Suma acesta întrece compartiment presiunea aerului se ridică,
Condamnări la Tergul-Mureşului. Din
Târgul-Mureşului se anunţă, că în 12 1. c. Cu 1,185,000 fl. suma, ce ministrul de fi L s i. e r a ii u r ă» după voie, la înălţimea voită, aşa că des-
nanţe a preliminat’o în budget sub rubrica chidându-se uşa din fundul acestui compar
s’a pertractafc procesul celor 8 învăţători
români acusaţl, că ar fi agitat prin cân venitelor după tutun. Ce privesce amănun Invitare la abonament. D-1 loan Gcnţ timent, apa nu pote totuşi străbate întrân-
11
tarea „doinei lui Lucaciu . La pertractare tele vom spune, că s’au prefăcut cu totul paroch gr. cat. român în Haieu, diecesa sul, din pricina marei presiuni.
în fum şi cenuşe / miliard ţigări de foi Oradiei mari şi assesor consistorial, s’a apu In acest compartiment se află şi un
l
s’au presentat numai doi, Andreiu Russu, 2
şi mai mult de 774 milione ţigarete. După cat să traducă pe românesce din orginalul telefon şi în genere tote uneltele necesare.
din Frata şi Avram Giurgiu. Ceilalţi 6 au
numirea lor specială s’au consumat: frances cuventârile bisericescî ale ilustrului Ih sfîrşit în al patrulea compartiment
fost scoşi de sub acusă. Acusaţii n’au avut
apărător. Tribunalul a condamnat pe cei doi Trabueo 17,350,200 bucăţi ; Regalitas orator frances de odinioră MassilIon, epis se află pilotul, precum şi o lampă electrică
acusaţî „pentru agitaţie contra statului la 5,691,600; Britanica 27,311,100; Milares cop de Clermont şi membru al academiei puternică cu un proector luminos, care
11
câte 50 fl. amendă, seu 5 cţile arest. Con 902,482 ; Panatelas 212,2000 ; Operas francese, căruia Ludovic XIV, după ascul permite să se lumineze fundul apei.
4,412,200; Cuba-portorico 92,576,700; Por- tarea primelor lui vorbiri îi (fise : „Părinte, Folosele, pe cari le va aduce acestă
damnaţii au înaintat recurs contra sen
tinţei. torico, 71,210,480 ; Virginia fine 22,280,996; am audit mulţi oratori mari în amvonul ingeniosă descoperire, sunt incalculabile,
Virginia scurte 334,899 ; ţigări ung. scurte meu şi am fost forte mulţămit cu ei; pe atât din punctul de vedere practic, cât şi
0 comună românescă sub pază. Din 43,564,300; Virginia-Brazil(nouă) 17,497,900; d-ta însă, de câte-orl te-am ascultat, am din cel pur sciinţific.
Alămor (corn. Albei-inferiore) i-se scrie Mixte externe 203,438,100 — ce le fu- fost fortefcnemulţămit cu mine însu-mî*. Din
u
„Tribunei , că dela 7 Martie n. comuna stă meză în preţul a 2 */ cr. aceia, cari nu vorbirile acestui puternic moralisator vre
2 D I V E R S E .
sub paza gendarmilor. In fiă-care di o pa sunt gurmandii tutunului. Ţigaretele au părintele Genţ să dea publicului român
trulă de gendarml dela Ocnă umblă prin următorea statistică: Hungaria 522,450 bu în traducere vre-o trei-decî, dintre cari 17 Durata ministerielor austriaco. Austria
sat. La Ocnă au fost concentraţi 16 gen căţi; Stăm bul 5,272,950; Sultan 42,403,250; vor forma tomul I, la care se va adauge sub domnia de 50 de ani a împăratului
darml din Blaşifi şi Mediaş. Pretorul din Drama 203,612,600; Hcrţegovina 72,703,650; portretul şi biografia autorului etc. Tomul Francisc Iosif are pănă acuma al 20-lea
ministeriu. Aceste ministerii au durat: Mi-
Conţa a sosit Luni în 7 Martie în comună Sport 30,706,216; Jenidge 35,914,300; I va apără la finea lui Maiu n. c. în for nisteriul Holzgethan 26 dile; Doblhoff 2
şi a ascultat mai mulţi omeni, căutând se-i Drama 80,583,600; Virginia 117,863,100; mat mare 8°, pe hârtiă fină, având 24—25 luni 23 dile; Gautsch 3 luni o dile; Kiel-
scotă revoluţionari. Aceste măsuri escepţionale Memphis (nouă) 6,787,700. întreg venitul mo cole. Preţul (trimis francat) 2 fl. 10 cr. mansegg 3 luni 13 (Ţie ; Beust 4 luni;
s’au luat, pentru-că la târgul de ţâră din nopolului pe tutun al Ung. este 49,207,783 Pentru România 5 lei 50 bani. Alumnii Stremayr 6 luni; Potocki 9 luni 23 dile.
4 Martie, un Român chefuit s’a certat cu fl. 02 cr., al Austriei 96,231,413 fl. Aşa- seminarielor teologice vor primi cartea fran
nisce Unguri. deră monarchia austro-ungară a consumat cat, pentru 1 fl. 60 cr. Abonamentele sunt Loc deschis.')
11 cu totul în 1897 tutun în val ore de 145 a se trimite îd-lui loan Genţ paroch în
Proces de pressă. „Tribuna Poporului Cricău, 9 Martie 1898.
din Arad vestesce, că i-s’a intentat proces milione fl.banl pre făcuţi în fum şi cenuşă. Haieu (Hâjo p. u. Percze-Szollos, via Nagy- Mult On. Redacţiune! In preţuitul
Vârad.)
de pressă pentru un articul întitulat „Vre Cei ce doresc a-şî procura bucate în c]iar, ce-1 redigeaţl, Nrul 38 din Martie n.
14
mea s’a împlinit publicat în numărul dela cantităţi mai mari o pot face acesta cu c. a apărut o corespondenţă datată „de
29 Noemvre v. anul trecut. Acusa e ridi înlesnire, adresându-se la d-1 Georgc Ză- ULTIME SOIRI. lângă Cricău şi prelucrată după o notiţă
11
cată pentru agitaţiune contra naţiunei ma nescu în Braşov (firmă vechiă şi bine cu din Nrul 38 al oposiţionalului „Ellenzek .
w
ghiare. Sâmbăta trecută redactorul ei respon noscută). D-sa furniseză din România po BucurescT, 14 Martie. In şedinţa D-Yostre, publicând acea corespon
sabil, d-1 Russu Şirianu, a fost ascultat de rumb (cucuruz) în cantităţi mari (deci de de acjî Senatul a primit dimisia vi- denţă, V’aţI făcut datoria atât ca (Ţarist,
judele de instrucţie, care i-a dat un ter vagone), calitate bună şi-l vinde cu preţuri ce-preşedintelui seu P. Grădişteanu cât şi ca Român, luând în apărare intere
min de cinci dile pentru a-se declara au moderate. Serviciu prompt. InformaţiunI cu 56 contra 24 voturi. D-1 Y. A. sele naţiunei D-Yostră; Yă rog acum ca
torul, „deore-ce articulul nu e scris de re prin scrisore. Urechiă persistând asemenea în di în interesul adevărului şi a bunei mele re-
u
dactorul responsabil al foiei . misia din demnitatea de vice-preşe- putaţiunl să mă folosesc de cuvintele „au-
dinte — din cause mai ales, că este diatur et altera pars şi a Yă ruga să bine
u
Societate pentru fond de teatru naţio Ajutore pentru măestri începători. nemulţămit cu politica guvernului
nal român în Bucovina. In urma îndelun în cestiunea naţională. — Senatul a voiţi a-ml publica în preţuitul di ar, ce-1
Dela Associaţiunea pentru sprijinirea redactaţi, şi răspunsul meu, care este ur
gatelor stăruinţe ale d-lui Dr. I. V. Paşcan, primit şi demisiunea sa cu 54 contra
învăţăceilor şi sodalilor români din loc sunt mătorul :
fraţii noştri din Bucovina au înfiinţat şi ei 18 voturi. Cu acea corespondenţă mă simt ata
o societate pentru fond de teatru român. a-se acorda dom ajutore de câte 50 fl. la In şedinţa de mâne a camerei cat atât în buna reputaţiune a numelui
Adunarea constituantă s’a ţinut Joia tre măestri începători români din oraşul nos deputatul Barbu St. Delavrancea va
tru. Reflectanţii au a-şl aşterne rugarea meu şi a familiei, cât şi a pivniţei mele,
cută. Comitetul nouei societăţi, după cum adresa o interpelare specială guver
la subsemnatul comitet pănă la 1 Aprilie care dela mai multe esposiţiunl din ţâră şi
aflăm din „Patria , s’a ales astfel: presi- nului aeupra vieitei oficerilor români
11
st. v. a. c. străinătate a primit distincţiunl pentru vi
dent: Dr. I. V. Paşcan; vice-president la Braşov. nurile espuse, cu ce nu mulţi producenţl
Adm. i. p. Homiuca; secretar de esteme: Braşov, în 1 Martie 1898. se pot făli.
stud. jur. Victor Branisce; secretar de in Din şedinţa Comitetului Associaţ. pentru V a rietate. Cumcă eu nu am vinuri falsificate se
terne Alois Brucker; cassar Gr. Bălan; sprijinirea învăţ, şi sodal. români.
va dovedi la timpul seu prin descompune
controlor V. lemn a; econom: Gr. Forgaciu. V. L. Popovici, P. Dan, 0 barcă submarină. rea chimică a acelor vinuri, din cari s’a
— Urăm prosperare nouei societăţi! v.-preşed. secretar. Un constructor din Baltimora, d-nul luat mostră din partea comisiunei alesă în
Lucrul de mână în şcolele poporale Simon Lake, a făcut o barcă submarină conformitate cu legea despre vinuri, care
din Bucovina. Cetim în foia poporală „Deş ^isîţămită publică. forte ingeniosă, care pare a realisa astfel încă n’a putut constata ceea ce se afirmă
11
teptarea din Cernăuţi: „Consiliul şcolar fantasia interesantă a romancierului Verne, de d-1 corespondent.
Sibiiu, 3 Martie n. 1898. cel cu „80,000 mile sub Mare .
11
al ţării a trimis şcolilor nostre porunci as Acea insinuare, că m’aşi ocupa cu
pre, ca învăţătorele de lucruri de mână, D-na. Emilia Tilea, soţiă de inginer în Principiul acestei construcţii consistă falsificare de vinuri şi că în pivniţa mea
de acuma înainte să nu mai înveţe copi Sibiiu, membru zelos al reuniunei nostre şi în aşedarea, în fundul Oceanului, chiar s’au aflat deci de mii de ferii de vin falsi
lele nostre de acele lucruri de mână, cari al comitetului aceleia, a colectat pe o bu lângă cufundător, a tuturor maşinelor, unel ficat, o resping cu indignare, şi eonside-
cată de pânză 80 modele de brodăr'e (chin- telor etc., cari contribue la uşurarea lucră
îs luate dela Nemţi, ci numai de acele, rând’o ca o insinuare fără temeifi, făcută
disitură) originală românescă din comuna rilor submarine.
cari se trag dela moşii şi strămoşii noştri numai din invidie şi răutate, mă provoc la
şi-s curat românesc!. Unde este loc destul, Şmig (lângă Mediaş) şi din giur şi acestă Şi apoi cu ajutorul bărcei submarine cumpărătorii cei mulţi, cari m’au cercetat
chiar stative să aibă şcola, ca copilele în colecţiune a donat’o reuniunei nostre. se pote cufunda nu un lucrător, ci o echipă şi cerceteză în causa cumpărărei vinurilor,
şcolă să se deprindă cu ţesutul. Dieta Comitetul reuniunei, apreţiând marea întregă, cu tote instrumentele necesare. dintre cari pănă în diua de adl nici unul
■ţei’ii e gata să cheltuescă cu cumpărarea importanţă, ce o au astfel de colecţiunî Barca este în stare a se cufunda cu nu s’a aflat nemulţămit cu vinurile mele;
stativelor pentru şcoli poporale pănă la 300 pentru conservarea originalităţii portului siguranţă şi precisiune în locul unde se mă mai provoc şi la aceea, că eu ca pro
florini . românesc, a votat mulţămită protocolară află vaporul seu corabia inecată, care tre- prietar a 100 jugăre catastrale de viă n’am
11
domnei donatore dispunând, ca acesta să bue scosă la suprafaţă. Afară de acesta, lipsă şi nici timp a mă ocupa cu falsifi
Despre adversarul lui Cavallotti, con
tele Macola, după cum am comunicat şi ’i se aducă la eunoscinţă pe cale cjia- barca este loeomobilâ pe fundul Oceanului, care de vin, care lucru nu l’aşl face nici
noi în numărul de erî, se lăţise vestea, că ristică. adecă pote fi mişcată din loc în loc de lucră în interesul bine înţeles al meu, ca produ-
s’ar fi sinucis. Scirea acesta însă acum se Aducând la eunoscinţă prin pressă tori, fără ca aceştia să fie nevoiţi a-şl pă cent, neavând atunci pentru ce să-mi mai
11
desminte. „Tribuna Ulustrată din Roma acest cas, comitetul reuniunei nostre crede, răsi adăpostul. In acest scop barca e pro- cultiv viile, fiind-că constatându-se falsifi
aduce o ilustraţiune representând tabloul că esprimă şi de astă-dată acea dorinţă ge vădută cu două roţi la proră, cu una la carea vinurilor, totă producţiunea mea ar
duelului, cum şi biografiile ambilor duelanţî. nerală, manifestată adese-orî, ca astfel de pupă şi cu o cârmă. Dâcă ţinem semă de rămâne nevândută şi eu m’aşî alege numai
faptul, că în apă barca perde cea mai mare
Din biografia lui Cavallotti, pe care ampu- colecţiunî să se facă în tote ţinuturile ro- cu enormele spese causate prin cultiva
mânescl ale patriei nostre. parte din greutatea sa, vom înţelege, că rea ei.
blicat’o şi noi, seim, că el a fost de 57
ani. Adversarul seu, contele Ferrucio Ma Din şedinţa comitetului Reuniunei fe manevrarea devine forte uşoră. Aşa-deră pe necunoscutul insiuuator
cola, e de 37 ani; el a fundat şi dirigiat meilor române din Sibiiu, ţinută la 3 Mar Forma bărcei este lungăreţă ca o ţi îl provoc pe acesta cale să-şi motiveze acu-
diarul „11. Secolo XIX din Geneva, er dă tie n. 1898. gară. E construită solid, ca se potă resista sele aduse în contra mea, căci la din con
U
la presiunea apei. Barca e împărţită prin tră, considerându-1 ca denunţiator fals, rău
câţ,I-va ani e director al (Ţarului „Gazzetta Maria Cosma mp., Dr. N. Vecerdea mp.,
di Venezia“ şi deputat în cameră din 1895. preşedintă. secretar. păreţi transversali, în 4 compartimente: tăcios şi invidios, totă denunţarea lui o
primul e ocupat de maşină, care servesce reduc la ceea ce este, o minciună cornu-
Omor. Din Lugoş se scrie, că pro la mişcarea bărcei, fiâ în apă, fiă pe fun ratâ.
prietarul I. Erdmann a fost aflat mort NECROLOG. Din Chirileu primim dul Mărei; tot în primul compartiment stau Mulţămind M. On. Redacţiunî pentru
Sâmbătă dimineţa afară de oraş. Cadavrul scirea, că d-na Mina Moldovan, soţia d-lui şi lucrătorii în număr de şese. ospitalitate sunt
zăcea pe ţărmul Timişului şi a deşteptat Alexandru Moldovan, mare proprietar, a ră Al doilea compartiment este o maga- stimător:
bănuiala, că Erdmann a fost ucis peste posat ieri în 14 1. c. Imormântarea dece sie cu aer comprimat, care servesce la re- Biirger Mărton.
nopte în pădure, şi apoi mort a fost dus datei se va face mâne. înoirea aerului viciat şi la furnisarea de *) Pentru cuprinsul celor publicate sub ru
pe ţărmul rîului. Autorităţile au pornit cer Sincere condolenţe familiei! aer lucrătorilor, cari opereză afară din brica acesta Redacţiunea nu ia răspundere.
cetare. — Mihaîu Domide, învăţător dir. în cârcă. Provisiunea de aer e suficientă pen
Bani în fum. Una din cele mai inte pens., a răposat în Sângeorgiul român la tru 48 ore şi se pote reînoi uşor de câte Proprietar: Mr. Aurel Mureşianu,.
resante statistice, este fără îndoială statis 9 Martie n. în etate de 56 ani. ’L jălesce ori barca se urcă la suprafaţă. Redactor responsabil: Sîregorlu Maior.
