Page 17 - 1898-03
P. 17
VMîtt „Suetî" iest ii li-tîre II.
ti ţifssas AboBaiaenie pentru Austro-Ungam:
JlittţS Sfo ta Pe un an 12 11.. pe ţese luni
6 fl., pe trei luni 3 11.
safttww*?* .*» ji>
'••('.■ntlîO, •+- HaxSt/MKfii fte. Si N-rii do Oumlnaoi 2 fl. pe an.
■ ■ Pentru România si străinătate:
MSERttTE ii* îSM&Wi* k> JMwJ* Pe un an *0 franol, pe ţ«o©
i'iiii'aţiune îii Sî’t^cv ţi :t> iv>
«ătiraUi 9(roiiri d» anwaţlair': luni 20 fr., pe tiei tuni 10 fr.
ia Vicii*.: Jf. .Uttfoi. îlnnruA N-rii de Duminecă 8 frunoi.
ithalti. Sviolf A. O-trxlC'l 8o pzennmfiră la tite oficie e
.'HfioMolge?; Anton Ibr-ohi., J, poţtaio din Intru si din antrA
!>.,muier. ia Bndftponw.: A. 7. ■ si ia dd. toioctoet.
CoisAav»»'.?, Sekitxn Ntm-zS: 3n i.^nameaiul jamtu Biasor
UuanTeeoi- .tffnci Şuvoi, Sna- administraţiunea, piaţa mare,
aursale de Soamauie; Iz H*m- tflrg^i] Inului Nr. 30 etagiu
buîfc: K&rosyt <ft Utbnymn. I.: pe un an 10 fl., pe ?eae
Preţul InoBrţluniiar: o se.tiă luni 5 fl., pe trei luni 2 fl. 60 cr.
Hwaiond pe e colinii 8 a?, «j Cn dusul în casă: Pe un an
80er. timbra psnt:m o pntîi- -£u IîT "O” X_, 1211., pe 6 luni 6 11., pe trei luni
<*izo. Pablioiri mai du«& dnpi 8 fl. Un esemplar o cr. v a.
tm-ilă. ţi Învoială. sdu 15 bani. Atât abonamen
Hooj&mo po padina a K-s o tele cât şi inserţiunile sunt
ti aria 10 ez. sen 80 bord. a se plăti Înainte.
. 50. Braşov, Joi 5 (17) Martie 1898.
Bravura patrioţilor de stradă. aprecieze libertatea şi adevărata cul care a apreţiat evenimentele din Martie adî şi unele din ele ajung la triste cons
tură şi cum îşî pricepe misiunea sa 184S. „Uniunea Transilvaniei cu Ungaria şi tatări.
Era cu neputinţă se trecă c}iua pentru consolidarea statului. instrucţia generală obligătâre a limbei maghiare „Magyarorszdg“, de pildă, se întrebă:
de 15 Martie cu serbările ei, fără Dăr ce se mai (^icecn despre — dise rectorul — sunt reforme constitu Ce a rămas neruinat din acea mare moşte
ca pătura jidano-maghiarilor se nu Arad, unde vandalisme de felul ce ţionale admirabile, cari au pus basa Unga- nire, ce ni-a lăsat 15 Martie 1848? Unde
demonstreze în felul lor sălbatic în lui amintit nu se comit pentru prima nei noue e sentimentul naţional, care a pătruns
contra conlocuitorilor de altă naţio 6ră — când chiar în liniştitul şi După aceea luă cuvântul romancierul atunci inimile? Unde sunt poeţii, cari au
nalitate. pacînicul Braşov s’a produs asără un Mauriciu Jolcai, care vorbi despre „liber cântat? Unde sunt bărbaţii de stat, cari
N’avem încă soiri despre cele fapt, care ne arată, că pătura şovi- tate, egalitate şi frăţietate" — basa esis- au lucrat?... Din şanţurile ridicate în 48
petrecute în acesta cJb decât dintr’un nistă a patrioţilor de stradă a înce tenţei Ungariei. S’a declamat şi s’a cântat pentru independenţa nostră de stat nu mai
singur centru şovinist, din Arad. put să resbescă cu demonstraţiunile şi la urmă au adresat monarchului o tele avem decât câteva ruine, şi acum ne ni-
Aici, cum se pote vede dintr’un ra ei şi în oraşul acesta, locuit în mă gramă de omagiu şi supunere. suim să nimicim şi pe acestea. Preoţii noş
port ce-1 publicăm mai jos, patrioţii sură covîrşitore de Saşi şi Români. tri au devenit vândători de limonadâ, er
de stradă s’au arătat şi de astă-dată Noroc, că poliţia şi miliţia au bărbaţii de stat nisce băcani. Nu mai pote
Tot Duminecă muncitorii din Buda
vrednici de tristul lor renume. intervenit la timp, ca să curme de- pesta au făcut o mare manifestaţia pentru fi vorba despre o naţiune maghiară, în
Ei n’au sciut se dea serbării lor monstraţiunea ce se pusese la cale
libertatea pressei. După amedi s’au dus pe care consciinţa misiunei sale istorice să lu
politice un caracter mai solemnei — după cum se pote vede din ra creze ca motiv îndemnător spre fapte.
decât bombardând cu pietri, ca şi portul de mai jos — şi care, prin piaţa Calvin ca la 20,000 de omeni. In Ne-am atomisat, ne-am împrăseiat în indi-
nisce adevăraţi urmaşi ai hordelor caracterul ei ostil poporaţiunei ne fruntea convoiului mergeau membri condu vidi vânători după interese separate, seu
barbare din fundul Scythiei, institu maghiare, putea să aibă consecenţe cerii partidei social democrate. Convoiul cel mult în classe. Avem încă steg, unii
era format din grupuri, cari purtau stin
tele de cultură românesc! din acel fatale pentru liniştea oraşului nostru. alb, alţii verde, alţii roşu, însă nu mai sun
darde şi tabele cu inscripţii: Trăescă liber
oraş, care este centrul unui comitat Unde am ajunge, dâcă s’ar to tem capabili a-1 ridica împreună şi a-1 duce
tatea de pressă! Trăescă sufragiul univer
aprope curat românesc. lera asemenea escese, seu decă nu în luptă spre scopuri naţionale unitare în
Bravura acăsta a „patrioţilor" de s’ar suprima cu energie chiar şi în sal! Drepturi poporului! Jos cu censura!
Era şi o tablă încadrată în negru, c’o cruce formă de însemn unitar... Şi unde este stâl
moda nouă dela Arad, ne arată în cercarea lor? Cu atât mai stranie pul mândru de victoriă, care în 1848 a ri
negră şi eu inscripţia „Libertatea maghiară
lumina ei adevărată direcţia ce a şi mai regretabilă ar trebui se apară dicat drepturile individuale şi cetăţenesc!?
a
de pressă — A trăit 50 de anî . Convoiul
luat’o faţă cu noi Românii liberta atitudinea d-lui fişpan al comita a plecat prin strada Andrassy şi trecând L’au nimicit micile esistenţe, cari nici chiar
tea, egalitatea şi frăţietatea ungu- tului nostru, decă s’ar adeveri, pe dinaintea casei miniştrilor Banffy şi în colorea pielei lor n’au nici o individua
rescă, proclamate acum cinci 4©cî de că densul cu ocasiunea demonstra litate — s’a dărîmat. Şi noi ne sbatem sub
Darânyi au demonstrat prin strigări de
an! în Peşta de tineretul maghiar, ţiilor de aseră a luat partea demon „abzug". ruine cu toţii, grijind nu cumva capul nos
pe umerii căruia s’au înălţat maghia- stranţilor, criticând în public purta tru să apară de-asupra libertăţii concesio
risatorii de astăcjî. rea poliţiei, care şi-a împlinit numai După amiadî la 5 ore au sosit în „Va- nate de sistemul poliţienesc-birocratic.... Tu,
rosliget", unde alte 15,000 de omeni aştep
Fiind că n’au fost iluminate clă datoria. amărîtule, decăclutule, care eşti incapa
tau pe manifestanţi. Aici se ţinură discur
dirile Seminariului şi Alumneului ro Cele ce s’au petrecut la Arad bil faţă de tine însu-ţl, ce mângăere poţi
suri. Cel dintâitl discurs l’a ţinut un anu
mân în presăra dilei de 15 Martie, şi ]a Braşov, în două puncte estreme să ai în aceea, că ţi faci sărbătore?...
mit Bokany, care dise, că luptele din 1848,
a trebuit să li-se spargă tote feres- ale teritoriului locuit de naţionali „Egyetertes“ dice între altele : Privim
trile. Asta pentru întărirea libertăţii tăţi, este fbrte semnificativ pentru când toţi au prins arma, n’au eluptat li
bertatea, decât pentru domni. Libertate, cu tristă îngrijire în prăpastia ce a des
şi a egalităţii! Er cât pentru dove gradul de intoleranţă şi selbătăcie
egalitate, frăţietate! e o frasă golă. Milione chis’o patima egoismului de clasă, praxa
direa deosebită a frăţietăţii, actul la care a ajuns după cincîcjecî de criminală a volniciei guvernului şi despo-
vandalic a mai fost însoţit de înju ani mult lăudata politică liberală a de omeni au fost făcuţi liberi, fiind-că au iarea permanentă a poporului pentru sco
rături şi insulte în contra Româ maghiarismului. fost scoşi de sub jugul iobăgiei — însă din puri străine. In acestă prăpastiă s’a grăbit
nilor. ei au crescut proletari. Să nu ne mintă
despre libertate, când suntem sclavi, când guvernul a arunca mai întâii! şi acele drep
Ast fel înţeleg başibozueii libe Serbările maghiare. turi, pe cari le-am ţinut de cea mai invio
ralismului unguresc de ac|î chiăma- trăim în stări esceptionale. labilă parte a tradiţiilor libertăţii din 48.
rea lor în serviciul libertăţii ungu Şirul serbărilor unguresc! în memoria Adunarea s’a împrăştiat la 6 ore sera. Despre libertatea pressei şi de întrunire,
resc! cu Banffy în frunte. Fapta lor revoluţiunei din 1848 l’a deschis Duminecă *
despre siguranţa personală a cetăţenilor
este tocmai la timp săvârşită pentru tinerimea universitară maghiară din Buda Din incidentul serbării clhei de 15 cine mai pote vorbi astăcfi, decât cu re-
a arăta lumei culte europene, care pesta printr’un Congres de studenţi regni- Martie întrega pressă maghiară se ocupă serva, ce-o arată sabia lui Democle deasu
şi-a conservat încă simţul de liber colar. Şedinţa festivă de Duminecă a fost în prim-articuli cu însemnătatea mişcării pra capului ?
tate, cum elementul aşa <4is consti presidată de rectorul universităţii Dr. Iler- din 1848. Cele mai multe diare fac para
tutiv de stat din Ungaria scie se czegh, care a şi deschis’o printr’o vorbire în lele între timpurile de atunci şi cele de
FOILETONUL „GAZ. TRANS." vom certa la nopte, dise Fedorov cătră sebiau cu totul de gândurile anteriore. In le-atingea numai puţin, simţea durere... toc
Bacalin. interiorul lui s’a petrecut o mare schim mai aşa ca odinioră după prima lecţiă de
— Poftesce!
(10) bare, deşi însu-şl n’o eunoscea, ci o sim- gimnastică. Ei, der şi atunci după două
Fedorov se aşedâ fără întârdiere lângă ţia numai, pentru-că în jurul său totul — seu trei lecţii, tote treceau — încordarea
Pagini din istoria resboiulni soţul său, şi ofta adânc. şi omeni, şi natură — s’au schimbat. muşchilor se delătura prin potenţarea eser-
slavo-tnrcesc. — Ce frumos ! (Şise privind împrejur... Luna lumina încă, transformând con- ciţiilor. Şi acum, îşi gândea el, va trece du
Ce nopte pomposă, cât de admirabilă e turele realităţii şi alcătuind grupări mira- rerea în urma drumului şi strapaţelor.
(Naraţiune, de G. Veririgen.)
natura!... Aici ar fi posibilă liniştea, pacea culose din arbori şi din voluntarii, cari Şi Federov se plângea de aceste du
(Ormare.) şi ori-ce fel de progres. Poporul încă nu-i durmiau. reri ; dicea, că a durmit rău.
Baoalin îşi întinse plaid-ul sub un sărac — resboiul, başibozueii, cerchezii, In aerul cald şi umed domnea linişte — Eu nu m’am trezit de loc în de
stejar rămuros şi se aşedâ dealungul pe el. aceşti ospeţî se pote, că vor umbla şi pe adâncă, întreruptă numai de respiraţiile vii cursul nopţii şi mi-se pare, că nici odată
Nu-şi sirnţia piciorele de oboselă, fomea şi aici şi vor merge pănă la Belgrad. Ce va şi de borcăeli. Focul era şi el în adur- n’am durmit în pat atât de strălucit ca aici,
setea îl chinuiau, faţa îi ardea. Insă în fi atunci? Satele prefăcute în cenuşe; co mire.... observă Bacalin.
inima şi în gândurile lui era linişte, linişte piii aceia, cari se uitau miraţi la noi — Des de dimineţă comandantul începu — Horcăiai puternic; te invidiam în-
fericitore, era pe deplin mulţumit cu sor ucişi; acele femei serbe cu ochi negri, cari se treijescă pe voluntari. Unii se deştep torcându-mă de pe-o lăture pe alta. Aşa
tea. Când cina fu gata mânca cu adevă strigând „jivio", ne aduseră apă de băut— tară de sine; pe alţii numai cu greu a se pare, că sufletul d-tale s’a uşurat... a
rată plăcere şi zama frugală i-se părea desonorate, chinuite, sfâşiate! Şi mai de putut să-i deştepte. Era un timp admirabil, deslegat ori-ce fel de problemă.... In mine
forte gustosă, tocmai ca mâncările lui Buco parte — va merge tot ast-fel ? şi va merge dimineţă răcorosă, căldicică, somnul în ast însă este o încurcătură atât de mare, m’a
şi Boretbi. Ceaiul rusesc, împărţit în pahare tot aşa? fel de timp e cel mai dulce. Der totu-şî cuprins un sentiment deosebit, mă tem, că
respectabile, i-se păru beutură fermecătore, Der Bacalin n’audia nimic. El, pu- s’au sculat cu toţii grăbindu-se la văleea acesta e preambulul vre-unei bole!...
îi împrăsciâ o căldură admirabilă prin tote nându-şi traista sub cap şi acoperindu-se să se spele şi se se scalde. A venit apoi — Dumnedeu să te ferescă şi să te
membrele corpului, îi stinse setea şi-l în- c’o aripă a plaid-ului, durmia dus. rândul la rămăşiţele cinei din sera pre- binecuvinteze! Dâr poţi ore să te bolnă-
vioşâ. Obosâla însă o simţea totu-şi. După „Uite, deja a adormit" îşi dise Fe mersă. înainte de a pleca a fiert samova vesci acum? Bea o bună porţiă de rom cu
ce se tratară bine cu ceaift, toţi se gră dorov întorcându-se pe altă parte. Simţi, rul cu ceaiii. ceaiii, aici e sticla mea.
beau să se culce. că în mânia marei oboseli, nu va pute Intre cei, ce după ce se deşteptară, „Faţa lui inspiră în adevăr îngrijiri",
— D-ta ai un plaid aşa de mare, durmi. Totă clhia au alergat prin creerii plecară la vale, s’afla şi Bacalin. Piciorele îşi gândi Bacalin după depărtarea lui Fe
dă-mi şi mie puţin loc, cred că nu ne lui cele mai variate gânduri, cari se deo- şi costele părea eă-i sunt sdrobite ... de dorov. „Nu mai poţi cunosce în el pe
