Page 18 - 1898-03
P. 18
Pagina 2. GAZETA TRANSILVANIEI Nr. 50—1889,
44
„Libertate şi liberalism . pentru fabricele şi palatele Jidanilor, er Manifostaţiunl s’au făcut şi în Fraga „Politica pe care o urmeză Rusia de
regaliile confiscate le-a dat în arendă stră în amintirea celor căduţî în Martie 1848. şepte-spre-dece ani încoce este prea cunos
Allcotmdny , într’un articul de fond
J
r nepoţilor izmaeliţl, ca în favorul şi în nu De-asemenea şi în Graţ. cută de totă lumea pentru ca să mai avem
1
întitulat? Libertate şi liberalism' , reasumeză
r mele statului să belescă poporul. trebuinţă să ne întindem asupra principii
cele 12 puncte ale postulatelor maghiare 7. „Sistarea sar cinelor urbariale“ s’a de lor, care-i alcătuesc basa şi care au ca ţintă
dela 15 Martie 1848 şi le comenteză în ur cretat înainte de asta cu 50 de ani. Sis piua de 15 Martie la Arad. consolidarea păcei generale, a siguranţei
mătorul mod : temul de economisire liberal însă a zâlogit Favor hunicus recicliv. şi a libertăţei comerciului europen.
1. „Dorim libertatea pressei, ştergerea capitaliştilor tote pământurile Ungariei, ARAD, 16 Martie n. In vederea acestor principii Rusia a
u
ccnsurci . Acest postulat s’a realisat. A prin politica sa vamală mercantilă a ni 1 împedecat anexarea unei mari părţi a teri-
venit însă liberalismul, care în pressa li micit pe proprietarii de pământ, prin că Domnule Redactor! „Patrioţii * din torului chines la Japonia, şi a apărat pe
beră a împatriat, minciuna. Prin acesta a mătării a despoiat poporul agricol de Arad au serbat diua de 15 Martie cu mare China în ultimele greutăţi, ce le-a avut cu
falsificat opiniunea publică, a distrus cin pânea de tote dilele şi l’a împins spre so paradă şi alaifi. puterile europene.
stea şi autoritatea pressei, er acum, de ju cialism. Punctul de culminaţiune al serbării Rusia neavând în vedere, în aeestă
a fost un atac sălbatec asupra institutelor
bileul lui Martie, a dat ordinaţiunea, de-a 8. „ Curţi cu juraţi, representdnţă pe basa 11 parte a Estremului-Orient, decât libertatea
se restitui censura şi de-a confisca prin egalităţii . AstădI juraţii se aleg dintre li de cultură românescl din partea „patrioţilor absolută a comerciului, nu va permite ca
u
poliţiă productele pressei. berali neaoşi, er representanţa pe basa ega fanatisaţl de pe strade, o bombardare cu China să fiă supusă tutelei uneia seu două
2. „Ministeria responsabil în Budapesta: lităţii este o josnică falsificare a listelor pietri, asemenea aceleia întâmplate în luna puteri, care ar profita penti’u interesele es-
a cerut poporul maghiar. Ministeriu s’a dat, electorale şi a registrelor voturilor; „este lui Iulie 1892. clusive ale propriului lor comerciti. Ea va
der cu tote acestea ministeriu responsabil In presăra qilei de 15 Martie n. c.,
o despoiare a alegătorilor naţionalităţilor şi a lua tote măsurile necesare şi, la nevoe,
în Ungaria nu esistă. Nimenea nu comite celor oposiţionalî, mai ales (?) a catolicilor, când oraşul Arad era iluminat şi musicele nu se va da înapoi dela nimic pentru a
mai multe ilegalităţi, prin fapte şi ordina- de tote drepturile legale“. cântau marşul lui Rakoczy, o câtă de „pa asigura libertatea comerciului universal şi
11
ţiunl, ca înşi şl miniştri liberali. Pentru 9. „Bancă naţională am cerut, — trioţi bine pregătiţi şi înarmaţi au spart pentru a împedeca o împărţire a Chinei
u
asta însă ei nici-odată n’au fost traşi la bănci de-ale partidului liberal am că ferestrile Seminarului şi Alumneului românesc făcută în profitul esclusiv al câtor - va
răspundere. Sub mantaua responsabilităţii pătat. din Arad îutre insulte şi cuvinte de batjo puteri .
11
au creat Coronei o situaţiune forţată şi 10. „Miliţia se jure pe constituţia, pe cură la adresa Românilor. Der simţind
asupra naţiunei esercieză absolutism. ostaşii ungari se nu-i ducă în streinătate, ir răspunsul elevilor români din aceste insti Candidatura principelui Georrje.
11
3. „Dietă la Festa a dorit popo pe cei din streinătate se-i ducă dela noi“. tute, — bine cunoscut „patrioţilor dela bom Cestiunea candidaturei principelui George
u
rul maghiar. S’a născut însă partidul li bardarea Seminarului în 1892, când au
Liberalismul practică acesta ast-fel, că mo- al Greciei la postul de guvernator al Cre
beral, care în decurs de 23 de ani a adus biliseză şi pe ostaşii ungari şi aduce şi ostaşi plecat de aici cu capetele sparte — au tei a ajuns erăşl obiect de discusiune în
legi cu grămada în fiă-care an, a urcat din streinătate, ca la alegerile constituţio tulit’o la fugă cu cea mai mare grabă. 11 pressă şi în cercurile diplomatice europene.
plata deputaţilor, a votat pensiunile pentru La aeestă paradă „patriotică s’au
11
nale să le ajute miniştrilor, fişpanilor, au găsit şi unii Români să ilumineze. Grupul Lui „Times i-se telegrafeză din Peters-
miniştrii şi pentru secretarii ministeriali, a
torităţilor şi preşedinţilor electorali întru burg, că candidatura şi alegerea principe
făcut dependentă legislaţiunea de guvern, a-şl călca jurământul pus pe constituţiă. Românilor din Arad, cunoscuţi din orga lui Geoi’ge e aprope sigură, fiind-că afară
a despărţit’o de cătră popor, a despoiat’o 11. „Liberarea arestanţilor politici“. nul lor de aici încă a iluminat. A iluminat de Turcia tote puterile şî-au dat învoirea,
de autoritate, a făcut’o să-şi pierdă încre Acesta însemneză adl: târâţi oposiţiă în şi banca românescă din Arad întrega sa împăratul Francisc Iosif şi regele Umberto
derea naţiunei, făcând ca poporul se pri- casă, şi pentru acesta a fost întâmpinată
temniţă, aruncaţi pe preoţii catolici în în- şi-au anunţat învoirea în scris. — Din
vescă dieta ca o calamitate. chisore, der lăsaţi liberi pe defraudatori şi din partea jurnalului kossuthist de aici Constantipopol se telegrafieză, că ambasa-
11
„Arad es Vidâke cu cuvintele: „patrio
4. „Egalitate înaintea legei în privinţa înşelători, cari fac servicii partidei guver 11 doi’ul Sinovjev ar fi declarat la serata din
cetăţenescă şi religionară a pretins procla nului, căci aceştia lucreză în paralisiă pro tismul băncei românescl „Victoria este urmă, ce s’a dat la ambasadorul frances,
u
u
rehabilitat .
maţia (dela 1848). A venit însă stăpânirea gresivă ! Arangiatorii acestei sărbători „patrio că cu ocasia ultimei sale audienţe la Sul
îndelungată a liberalismului şi a introdus 12. „Dorim uniunea cu Transilvania'' , tice maghiare şi-au bătut mult capul, ca tanul a esperiat o aplecare cu mult mai
1
11
monopolul liberalilor asupra tuturor func acesta a fost ultimul punct. „Politica de mare din partea suveranului turcesc de-a
ţiunilor de stat, a ciuntit dreptm-ile elec naţionalitate a liberalilor a prefăcut în duş şi în bisericele române din Arad se se ce se învoi şi el la numirea principelui George
lebreze în cţiua de 15 Martie serviciu divin.
torale ale cetăţenilor, în locul privilegiilor mani ai statului pe numeroşii cetăţeni pacînicî Acesta însă în biserica catedrală românescă ca guvernator.
nobililor a introdus aristocraţia creată cu ai aceleia; ne provocăm la Croaţia şi la
din Arad nu s’a ţinut, şi li-s’a răspuns, că
bani a viriliştilor, libertatea de întrunire şi Fiume şi la per icului, ce ameninţă Ardealul. că nu se potă. Situaţia în Francia,
de reuniuni a făcut’o dependentă de arbi- Dorim, ca Banfîy să mergă inderăt în Protopopul Georgiu Telescu însă a ce
In camera francesă deputatul Dron,
triul autorităţilor, în locul libertăţii reli- Ardeal . lebrat serviciu divin solemn, la care a in radical, interpeleză guvernul asupra politicei
u
giunilor creştine recepte a introdus recep- Foia ungurescă îşi termină articolul vitat şi autoritatea oraşului Arad, şi pentru sale, pe care o declară de reacţionară şi
ţiunea Jidovilor şi libertatea de-a se lăpăda esclamând: „Jos cu liberalismul, trăâscă acest serviciu „patriotic a obţinut dela de clericală.
11
de religiă, er egalitate înaintea legei pen libertatea!“ D-l Bartliou, ministru de interne, pro-
tru omenii săraci şi pentru cetăţenii din acelaşi jurnal kossuthist din Arad titlul testeză în contra imputârei făcută guver
de: „liazajias român pap , (adecă „preot
u
oposiţiă nu esistă. nului de a fi aliatul clericalilor. Afirmă ne
Manifestaţiunî în Austria. Iu 13 1. c., român patriotic .11 recomandăm deosebitei cesitatea de a combate socialismul pe faţă.
11
5. „Gardă naţională“ a pretins naţiu aniversarea isbucnirei revoluţiei înainte cu atenţiuni a ministrului "Wlassics. — Red.)
D-l Millcrand replică apărând politica
nea maghiară şi s’a format lionvedimea. 50 de ani, delegaţiile partidei liberale şi a Dintre Românnl s’au mai spart fe socialiştilor.
Guvernul liberal şi-a format poliţiă şi gen- reuniunilor democi'atice din Viena s’au dus restrile şi la casa profesorului dela semi- D-l Meline, preşedinte al consiliului,
darmeriă de stat spre a-o ave ca mijloc la la mormintele celor căduţî în Martie 1848, nariul român din Arad Teodor Ceontea, respinge acusaţia adresată guvernului de a
îndemână şi spre a tortura poporul. şi au depus cununi. După amiecll tinerimea pentru că n’a iluminat. fi complicele monarchiştilor şi clericalilor.
u
6. „Sarcini egale a introdus anul 1848. universitară şi membrii partidei soeial-de- Semne caracteristice ale timpului, în Reamintesce asigurările date de monsenio
rul Rampolla afirmând, că Papa n’a încre
Sistemul liberal de repartiţiare a dărilor a mocrate s’au dus în massă la morminte, pe care trăim. X. dinţat nimănui misiunea de a interveni în
»
înţeles însă purtarea de-o potrivă a sarci- cari ' de-asemenea le-au încununat. S'au politica internă a Franciei. „Dâcă conser
nelor publice ast-fel. ca tote proprietăţile ţinut vorbiri în limbile germană, cehă, ita Rusia în estremul Orient. vatorii voteză pentru guvern, dice d-l Me
de pământ să se nimicescă, er micii indus liană şi polonă, şi 200 cununi au fost de line, causa este că găsesc, că politica sa
11
triaşi să nu potă trăi de mărimea sarcine- puse pe morminte. In numele ascultătorilor Nota următ6re, publicată de ofi este conformă intereselor ţării .
Preşedintele consiliului adauge, că
11
lor publice. A creat însă plăţi mari pentru universitari germani naţionali a vorbit de ciosul rus „Le Nord , reproduce pă guvernul urmăresce o politică pacînică, pe
archi-liberalî, scutire de dare pentru burse, putatul Wolf. Asistenţii erau în număr de rerile Rusiei asupra situaţiei din Es- când radicalii şi socialiştii vor o politică
pentru cambii, pentru hărţii de valore, 50,000. tremul-Orient: de lupte intestine.
omul, cu care veneam în tren ... Etă, ce mare căldare ... N’or fi ore refugiaţi bul cui. Multe din femei plângeau şi-şî frân ajunse la ţintă. Bacalin era forte obosit,
va să dică vieţa reală . gari ? gea mânile. Adevărat, că li-a succes a se der totuşi nu putea să se mire în de-ajuus
11
ţ)iua acesta fu mai variată decât cea Aşa a fost. Voluntarii hotărîră să se refugia fără de părinţii, bărbaţii şi fraţii de el însu-şî şi să se bucure, căci capul
laltă. Voluntarii întâlniau mereu omeni, oprescă. Unul dintre ei luâ asupră-şî sar lor, cari armaţi s’au retras în munţi. Şî-au lui era limpede, nu-1 durea nimic, ba şi
cari mergeau la Belgrad, se întelniau şi cu cina de-a pune întrebări femeilor bulgare. părăsit patria, averea, tot ce le era drag şi din piciore şi din coste i-au dispărut jun-
cei ce veniau din Belgrad. La întrebările Veniră îndată la el câte-va femei. Ce cre scump, şi acum priveau în faţa morţii de ghiurile. Fedorov asemenea se reculese şi
lor li-se răspundea, că lucrurile merg acum deţi, că au trebuit să audă dela ele şi despre fome pe păment străin. se afla într’o disposiţiă mult mai bună.
bine, icl-colo s’au întâmplat ciocniri ne ce au trebuit să se convingă cu proprii lor Erau înfiorătore feţele lor istovite şi Despre Rapin nu mai e lipsă să vorbim —
însemnate, armata de amândouă părţile se ochi ? desnâdăjduite, golătatea şi misei’ia lor. Vo apărea atât de tînăr, faţa lui era de-o
aşteptă la un atac decisiv. Tocmai acum O femeiă bulgară plină de viaţă, cu luntarii le priveau cu compătimire adâncă... roşaţă atât de sănătosâ, încât îţi făcea plă
grăbesce aici un oficer din statul-major c’o ochii întunecaţi, le spuse ce fapte înfrico Sosi ora plecării. Voluntarii colectară cere să-l privescl. Intre munţii acoperiţi
însărcinare ponderosă. Observând pe vo şate săvârşiră Turcii în satul lor natal. parale câte-au putut şi le dădură nenoro de-o vegetaţiă bogată, apăru Deligradul.
luntari el luâ o ţinută respectabilă. Cu faţa Vorbia despre cele mai neaurlite atrocităţi, citelor. Aid era reduta cu patru tunuri, aici era
satisfăcută şi seriosă, pe piept cu ordinul şi nici o lacrimă nu-i curgea din ochi. Mult timp aceste figuri de compătimit piaţa, în care tăbărăsc două batalione, mai
Tacova, el salntâ milităresce dicând: — Der fiă cine înţelese, că aeestă linişte rece le pluteau dinaintea ochilor, şi nu se afla departe cadrele brigadelor rusesc!. In tote
veniţi la noi ? să învăţaţi în ce chip tre- e mai înfiorătore, decât cea mai crudă des între ei nici unul, ca să nu fi fost emo părţile activitate viuă. Acesta era cartierul
bue bătuţi Turcii ? Forte frumos ! . . . Aş perare. înaintea ochilor ei i-au tăiat băr ţionat. Drumul, ce aveau să-l percurgă, l’au general al lui Oernaiev. Voluntarii se opriră
teptaţi numai... In curând vom vedâ des- batul în bucăţi şi i au sfâşiat copiii. S’a făcut fără de nici un incident deosebit. Au în umbra unei clădiri de lemn — locuinţa
legate tote problemele. aruncat la pământ, s’a rugat s’o esecute avut două nopţi recorose, în cari au sufe comandanţilor supremi şi a statului-major.
şi pe ea cât mai în grabă — der ei au rit mult frig. Trei dintre ei n’au putut su Dinaintea casei sta o sentinelă rău îmbrăcată,
Voluntarii merseră mai departe, tot
vădut, că mortea pentru ea ar fi o bine porta greutăţile drumului, au răcit şi s’au care în genere îţi făcea o impersie neaşteptată.
aşa de veseli, ca şi ieri. Era modelul acelei armate, cu care Oerna
facere, o lăsară deci să trăâscă; nu i-au bolnăvit. Pe doi au trebuit să-i predea
Der ce se vede colo de cătră pădure ? tăiat decât cele două urechi şi două de unor oficerl, pe cari îi întâlniră în drum şi iev a trebuit să apere Serbia timp atât de
Fum şi mulţime de omeni... Ajungând gete. cari s’au oferit a-i transporta la Belgrad. îndelungat contra armatelor turcesc!.
mai aprope zăresc tot felul de femei şi Şl-a luat cârpa de pe cap, şl-a ară Cu cât s’apropiau mai tare de Deligrad, cu (Va urma.)
copii în haine murdare şi sdrenţose, unele tat şi mânile ... atâta întâlni au mai multe cară cu răniţi.
aprope gole. Erau cam câte-va sute adu Voluntarii adunaţi în juru-i făcură Vaetele lor îţi sfâşiau inima.
nate în jurul focului, pe care fierbea o un pas îndărăt de groza acestui specta- Peste patru dile corpul de voluntari
