Page 19 - 1898-03
P. 19
Nr. 50—1898. GAZETA TRANSILVANIEI Pagina 3.
D-l Măline tei-mină dicând, că guver pra dilei, din chiar săptămâna acesta, când Scirî din România. aa) Associaţiunea renunţă la suprave-
nul are un program, care cuprinde reforme d-l Filipescu se va constitui prisoner. ghiarea numitei Reuniuni a sodalilor, cum
politice, sociale, economice şi financiare şi — Concertul simfonic dat în Bucu-
că acest program este un adevărat teren Renta română amortisabila. Agenţia I resel Duminecă a avut o splendidă reuşită, şi la luarea în administrare din partea Co
de unire (Aplause). română comunică din Berlin : Convenţiunea D. Enescu, tînărul artist şi compositor ro- mitetului a fondului acestei Reuniuni.
D-l Bourgeois acusă guvernul de a privitore la împrumuturi de rentă română mân, a dirigiat simfonia sa întitulată „Poemă „b) Comitetul Associaţiunei se învită
-susţine pe inimicii republicani. Se teme de amortisabilă în aur 4 la sută, de 180,000,000 românescă , care operă a făcut o adâncă a întreprinde toţi paşii de lipsă pentru
44
viitorul legilor şcolare şi militare. închiegarea din nou a sodalilor remânl sub
fr. seu 145,800,000 mărci, s’a încheiat cu impresiune şi a emoţionat pe toţi ascultă-
Discuţia se închide. S’au depus mai aripile ocrotitore ale Asociaţiunei, cari în
multe ordine de di pe birou. Disconto Gesellschaft, S. Bleichroder, N. | torii români. tre condiţiunile date are şi vocaţ’unea şi
Aceea a lui Dron, care dice, că Ca A. Rotschild şi fiii, Comptoir Naţional — O parte din comanda de puşti puterea necesară pentru cultivarea cu de
mera este decisă să reia politica tradiţio d’Escompte de Paris, Banque de Pai'is et
nală a partidului republican, este respinsă des Pays-Bas, Banca Naţională a Româ Mannlicher, făcută de actualul ministru de plin succes a scopurilor lor speciale atât
cu 309 voturi contra 228. niei şi Banca generală română. Subscripţia răsboiii, va fi predată pe la sfîrşitul lunei în privinţa materială, cât şi socială şi li
Ordinea de di a d-lui Descubes, ac la noul împrumut se va face în Germania, Aprilie. Restul urmeză să fiă gata în cur terară.
ceptată de d-l Meline, şi care esprimă în în România, în Francia, în Bulgaria şi în sul acestui an. „c) Comitetul Asociaţiunei săprimescă
crederea Camerei în guvern, s’a adoptat cu în acestă nouă societate a sodalilor pe toţi
319 voturi contra 201. Olanda. — In curând consiliul de resboiă al acei membri ai vechei reuniuni, cari vor
Diar confiscat. Procuratura de stat a corpului 4 de armată va judeca procesul repâşi dela acesta în terminul ce-1 va pres
44
confiscat cliarul „Estrapost , ce apare în caporalului Potamiano Leonida din regimen crie Comitetul.
SOIRILE DILEI. Yiena, numărul din 14 1. c., în care era tul 12 Cantemir din Bârlad, pentru faptul „d) Pentru statorirea posiţiei acestei
5 publicat romanul lui Zola întitulat „Pari de deşertare în ţâră străină în următorel6 Reuniuni nouă de sodall în sînul Associa
— 4 (16) Martie. sul". Fiind-că în grabă nu s’a putut da o împrejurări: In primăvara anului trecut, în ţiunei, Comitetul va ave să compună regu
Versare de sânge. Pe când aprope în nouă ediţiă, diarul în acea di n’a putut timpul resboiului greco-turc, caporalul Po- lamentul necesar.
'tote oraşele ţării în care locuesc Maghiari, să apară din nou. tamiano Leonida, de origine grec, deşer
„e) In fine adunarea hotăresce, ca per-
aceştia serbeză cu mare alaiu aniversarea tase din armată şi se duse de se ’nrolâ în sone, cari şi pe viitor vor aparţine Socie
dilei de 15 Martie, pe atunci în unele părţi 0 principesă dispărută. Sub titlul acesta armata greC escă, luând parte activă în acel
„Figato din Paris sciie următorele: Prin- gsb iQ. în luptele dela Domoko şi Veles- tăţii vechi a sodalilor, nu vor mai fi pri
bântuite de socialism, gendarmii puşcă şi r 0
cipesa Luiza, fiica regelui Belgiei şi soţia terminarea răsboiului, Potamiano miţi de membri în sînul Asociaţiunei şi
taie în carne viie. Foile ungurescl ne aduc principelui Filip de Coburg, a dispărut de | tin0- După tâ la corp. Proce-
soirea, că în Dunafoldvăr s’a întâmplat la yeni în ţ6ră şi S6 presen nu se vor împărtăşi de nici un beneficiu
câte-va dile. Ospeţii din Nizza, unde pe din partea „Associaţiunei pentru sprijini
13 1. c. un atac sângeros între gendarmeriă trecea principesa, comentezâ viu acestă dis- sul promite a fi interesant.
şi poporul muncitor. Poporul din comunele rea învăţăceilor şi sodalilor români mese
pariţiune, legând de ea fel şi fel de corn riaşi din Braşov .
44
Dunafoldvăr, Eloszâllâs, Baracs, Czecze,
binaţiunî. Se verbesce, că principesa Luiza Demonstraţia în Braşov. Dorind a realisa acest conclus, îl adu
Nemetkoz, Herczegfalva, Soit, Dunavecse a fost răpită. Despre căuşele dispariţiunei y y
•şi alte comune a vrut să ţină o adunare ei se ventileză o mulţime de versiuni şi Braşov, 16 Martie. cem la cunoscinţa celor interesaţi pentru
poporală. Adunarea au şi anunţat’o fisol- combinaţiunî. Principesa e tînără şi forte Ieri după amedl Ungurii din Braşov conformare, cum şi a tuturor sodalilor ro
găbirăului Rassovsky, acesta însă nu li-a frumosă, bărbatul ei o întrece îndoit cu au ţinut şi ei în sala Redutei orăşenesc!, mâni din loc, şi-i invităm, ca toţi, cari do
dat permisiune a-se aduna. Duminecă după vârsta. Căsătoria lor a fost forte nefericită. pentru serbarea dilei de 15 Martie, o întru resc a se grupa din nou şi a-şl continua
amiadl totuşi cam 1000 de omeni s’au adu Se crede, că ar fi dispărut cu locotenentul nire sărbătorescă, ce a fost arangiată de activitatea sub scutul Associaţiunei, să se
nat în Dunafoldvâr. Gendarmeria, care însciinţeze la Comitetul subscris pănă la
de ulanl Geza Matasich-Keglevich comitetul politic esecutiv al Maghiarilor 1 Aprilie st. v. a. c.
consta din 30 de omeni, i-a provocat să din loc.
se împrăscie, parte mare s’au depărtat, der Spion german prins în Paris. „Agenţia După terminarea serbărei. toţi asis B r a ş o v , în 1 Martie 1898.
44
ca la 300 n’au voit să se misce din loc Havas comunică soirea sensaţională, că în tenţii s’au depărtat, er partea cea mai mare Comitetul Associaţiunei
Gendarmeria voi să-i împrăscie şi pe aceş Paris a fost arestat un sublocotenent ger a format un conduct şi au plecat cântând pentru sprijinirea învăţ,
tia. Poporul iritat s’a opus, ba a început man bănuit cu spionagiă. El se numesce pe stradă cântecul lui Kossuth. Căpătaseră şi sodal. români.
să ameninţe, la ceea-ce comandantul gen- Ilaann şi locuia în Aimieres aprope de Pa poftă de a demonstra.
-darmilor a ordonat un atac cu baioneta ris. Făcându-i-se perchisiţiă domiciliară s’au Când conductul a ajuns în piaţă şi a
Doi dmenî an cărunt morţi şi ca la 50 răniţi aflat la el mai multe documente. Tot trecut pe dinaintea poliţiei mergând spre flfiulţămită publică.
u
mai greu seu mai uşor. Fisolgăbirăul a ce ţia Havas anunţă, că Haann a fost escor- strada Vămii, demonstranţii — ale căror De când am perdut prin morte
* • ^
rut miliţie, căci e temere, că poporul va tat la graniţă şi espulsat, cu tote că el se şiruri se întăriseră prin un contingent în pe iubitul meu soţ, am primit în
ataca casa oraşului. Au şi sosit din Alba elicea a fi proprietar de pământ în Ziirich. semnat de calfe şi băieţi de pe la mese- mare nurner scrisori şi depeşe de
Regală 300 husari.
Afacerea Picquart-Esterhazy. Ca râs- I riaşl şi prăvăliaşi unguri etc. — au înce- condolenţă.
44 puns la o scrisore, ce a publicat’o Gaulois put să strîge „Abzug Kronstadt! „Eljen
Se dea banii îndărăt! „Magyarorszâg u Mult aşî dori se exprim fiecă
w
publică următorea scrisore, ce a fost adre şi în care maiorul Esterhazy ameninţă pe Kossuth !“ şi icl-colo şi „Eljen a Kirâly! ruia în parte mulţămita mea, dedrece
sată din partea alegătorilor unguri din cer ex-colonelul Picquart cu biciuşca, acest din demonstrând tot mai tare prin sbierăturile înse acăsta îmî este cu neputinţă,
cul Nădlacului deputatului lor guvernamental urmă a clis unui redactor al diarului „Temps“: lor. S’a audit şi strigătul de „Eljen a rog pe toţi aceia, carî prin condo-
44
’Kristoffy Jozsef. Scrisorea e aeâsta: „De „Sunt mai presus de ameninţăi-ile lui Es- kirâly! Abzug acsâszâr! In colţul dina- lenţa lor au cercat a alina durerea
vreme ce în cercul electoral Nădlac neîn- terhazy. De-altmintrea se va vede valorea intea cafenelei „Drechsler" demonstraţia îşi mea, se binevoibscă a primi acest
-destulirea cresce din di în di, poporul flă- acestor ameninţări îndată ce se va cunosce ajunse culmea. Atunci sublocotenentul po simplu, d6r din inimă sinceră pro
mândesce şi ne ameninţă fometea, provocăm întregul adevăr şi jiua aceea este mai apro- | liţiei i-a admoniat în numele legei să se venit semn de mulţămită căldurbsă l
pe deputatul dietal Kristoffy Jozsef, ca se res- piaţă de cât se crede; v’o garantez". împrăscie, căci demonstraţiile de felul Arad, luna Martie 1898.
iitue lui Banffy cele 19.000 fi. ce a primit acesta nu pot fi permise. Câţî-va dintre
Un milionar african omorît. Din Londra Văd. Alexandrina Suciu, n. Bar Popp.
pentru coruperea nostră, din dările plătite din se anunţă, că milionarul Joel Woolf din conducătorii demonstraţiunei, care se vede
■crucerii câştigaţi cu sudorile uostre de sânge, Africa sudică a fost omorît alaltăieri în a fi fost de mai înainte plănuită, s’au opus
şi să stărue ca acestă sumă se se împartă Johannesburg de cătră un anumit Feld- şi n’au vrut să urmeze provocării. In urma ULTIME SOIRI.
între săracii din cercul electoral . (Urmeză lieim. Joel locuia de mult în Londra, de acesta poliţia a făcut câte-va arestări. A
44
subscrierile alegătorilor). intervenit în favorea acestora mai ales un Bucurescî, 15 Martie. Dimisiunea
unde făcea dese călătorii în Africa-sudică.
Ungur din Cluşiu, der în mod aşa de ve vice preşedinţilor camerei, V. Lascar
Societăţile de consum şi neguţătorii. Şedinţa publică a studenţilor români din hement, încât a fost şi el arestat. şi St. Şendrea, a fost primită de ca
Foia maghiaro-jidană „Magyar Kereslcediilc Braşov. Primim următorea: Invitare la şe- Când cei arestaţi au fost conduşi la meră în şedinţa de astăcjî. Contra
Lapja spune cu multă durere, că comer
44
dinţa publică a societăţilor de lectură dela poliţiă, mulţimea s’a dus după ei şi a în- primirei dimisiunei au votat 49 de
cianţii din provinciă de mult timp portă gimnasiul gr. or. român şi dela şcola co- ceput acum să demonstreze cu îndoită pu- deputaţi din 132 votanţi. Alegerea
14
la inima lor o plângere „îndreptăţită , că mercială superioră gr. or. rom. din Braşov, tere în contra poliţiei strigând şi fluerând. celor doi vice-preşedinţî noi în locul
adecă societăţile de consum vând articull care se va ţinâ Duminecă 8 (20) Martie Multă vreme s’a luptat poliţia cu demons lor, s’a amânat pe mâne.
comerciali şi la omeni, cari nu fac parte 1898, la orele 3 /„ p. m. precis, în sala tranţii ca să-i împrăscie, der tote provo- După acesta d-l Fleva, urcând li
l
dintre membrii lor. Plângerea acesta, care festivă a edificiului gimnasial. Ofertele be- cările şi ameninţările n’au folosit nimic se la tribună, continuă cu desvoltarea
se înţelege vine din partea „geşeftarilor
44
nevoie se vor chita în public şi vor servi Atunci s’a cerut asistenţă militară. Pe la interpelării sale.
jidani, a fost dusă din partea uneia dintre spre înavuţirea .fondului societăţilor de 8 ore au sosit vre-o 12 infanterişti coman- In locul d lor P. Grădişteanu şi
camerile comerciale şi înaintea ministrului lectură. daţi de un sublocotenent. Soldaţii au îm- V. A. Urechiă, carî au demisionat,
unguresc de comerciil. Ministrul de co- Programa: 1) Cuvânt de deschidere, prăsciat mulţimea cu baioneta au fost aleşi vice-preşedinţî ai Se
merciti însă, în înţelegere cu ministrul de
rostit de D-l Prof. Proc. Givulescu 2) Precum aflăm, nu s’a întâmplat nici natului d-nii general Budişteanu şi
justiţiă, a adus din incidentul acesta o ho- Marş festiv, de Iac. Mureşianu, esecutat de o vulnerare Nicolae Crătunescu.
tărîre principiară, după care reuniunile de orchestra societăţilor. 3) Satirele lui Emi- Ni-se mai raporteză, că pe când de
consum au liberă voia de-a vinde orî-cui, va nescu, studiu literar, disertaţie de Dionisie monstranţii se aflau încă în piaţă, s’a ară- Colonia, 15 Martie. Corespon
să dică şi celor ce nu sunt membri ai respec dentul din Londra al lui „Kolnisclie
Stoica, cl. VII. gimn. 4) Dorul înstrăina- tat şi d-l fişpan în apropiere şi a adresat Ztg. * comunică din isvor sigur, că
4
tivelor reuniuni.
tului, cor de Flechtenmacher. esecutat de ulte întrebări unui sergent de poli-
m lordul Salisbury nu va mai conduce
Episcop consacrat. Patriarchul Bran- corul societ. 5) Romanţă Siciliană de Vieux ţiă. Faţă cu acesta fişpanul să fi strigat afacerile Angliei. Locul lui îl va
kovicl a consacrat alaltăieri pe nou alesul temps, solo de violină cu acomp. de piano, voce înaltă, că procederea poliţiei n’a ocupa deocamdată Balfour.
cu
episcop gr. or. sârbesc pentru Buda, Lucian esecutat de Iustin Ol. Iuga şi Ivau Novac fost tact şi că va cerceta dânsul lucrul Neapcl, 15 Martie. „Corriere di
cu
Bogdanovicî. cl VII. gimn. 6) Dormi în pace, poesie de | severitate.
cu
A. Vlăhuţă, deci. de T. I. Morariu, cl. II. AtuncI demonstranţii au erupt în stri Napoli" este informat, că prelaţi ca
Epilog la procesul duelului Fdipescu- corn. 7) Două cântece poporale, de T. Po găte de: „Eljen a foispan . tolici din Spania şi America au stă
44
Lahovari. Cetim în „Epoca: Acjl împlinin- povicl, eşec. de corul societ. 8) Din viaţa ruit pe lăngă cardinalul Rampolla
44
du-se 10 dile de .apel şi nevoind să useze economică a poporului nostru, disertaţie se îndemne pe Papa de-a împiedeca
de dreptul de apel, d-l N. Filipescu a mers de I. Lăpădat, cl. III corn. 9) pina mun Câtră sodalil români din loc. isbucnirea unui resboiu între Spania .
la d-l prim-procuror şi i-a înmânat o pe ţilor, vals de IvanovicI, esecutat de or- Adunarea generală a Associaţiunei şi America.
tiţie prin care îi cere a i libera mandat de chestra societ. 10) Jidanul în raitt, de Th. pentru sprijinirea învăţăceilor şi sodalilor
depunere. Fiind încă câte-va formalităţi Speranţă, declamat de N. Rusescu, cl. V români din loc, ţinută în 11 (23) Ian. e., Proprietar: Dr. Aurel MureşiaBm»
judecătoreşti de împlinit, s’a convenit asu gimn. I a adus următorul conclus: Redactor responsabil: «Kregoriw Maior.