Page 2 - 1898-03

Pagina 2. GAZETA TRANSILVANIEI Nr. 47—1889,

Tot în Roma s’a întâmplat sep- Pe când în Apusul depărtat Denunţări şi spionagii. Altă perchisiţiă domiciliară ’i s’a fă­
temâna acesta (6 1. c.) un lucru f6rte ameninţă isbucnirea resboiului ame- cut acum de curând d-lui învăţător George
trist. Marele orator, -distinsul bărbat ricano-spaniol, pe atunci în Asia Printre Români, cum se vede, s’a mo- Lupu din comuna Bucium-Poenl, în Munţii
politic şi deputat FeiÎGS Cavallotti a Orientala cresc şansele altui resboiu bilisat o armadiă întregă de spioni ungu­ apuseni. Acestuia încă ’i s’a întâmplat ca
căfiut într’un duel, ce l’a avut cu între Rusia şi China. Imperăţia ru- resc!, cari prin apucăturile cele mai jos­ preotului din Decea. In sera cjilei de 1 (13)
Macola directorul cjiarului „Gazetta sâscă a cerut dela China ;se lase a-şî nice caută pretexte de-a ne denunţa, de-a Februarie c. venise adecă la dânsul un
44
di Venezia . Ca bărbat politic Ca- încorpora oraşul Porth-Arthur ocu­ ne încălca casele cu gendarmî, de-a ne străin îmbrăcat în haine simple, aducân-
vallotti era conducătorul oposiţiei es- pat de Ruşi, er la eas când nu i-ar îm­ târî pe la judecătorii şi de-a ne şicana în du-i o scrisore dela învăţătorul român din
treme din parlamentul italian; el in­ plini acesta dorinţă, Rusia va ocupa tot chipul. comuna vecină Mogoş, prin care era rugat,
trase în camera deputaţilor din Roma cu putere armată ţera Mandsuria, Astfel în decursul acestei săptămâni ca străinului călător să-i dea cuartir peste
la 1873 şi în curând deveni renumit posesiune a Chinei. Acostă preten- ni-au venit la cunoscinţă încă două per- nopte. I-a şi dat cuartir şi mâncare, âr în
prin vorbirile sale pline de foc şi de siune a Chinei e privită cu ochi rei chisiţiuni domiciliare, ce s’au făcut în două diua următore l’a lăsat să mergă mai de­
14
principii înalte. Dâr el n’a fost nu­ de Anglia şi Japonia, cari ae tem, părţi diferite ale ţerei şi încă în împreju­ parte „cătră Abrud , dându-i încă şi o scri­
mai orator, ci şi scriitor vestit. încă că ajungând Rusia în stăpânirea rări tot atât de josnice, ca şi cele fă­ sore de recomandare cătră un amic dintr’o
în vârsta de 16. ani scriea versuri oraşului Porth-Arthur şi a Mand- cute la preoţii români din comitatul Bra­ comună, pe unde avea să trâcă.
revoluţionare, cari pe atunci făceau suriei, domnia englesă în China va şovului. A treia di după asta, noptea pe la 11
mare sensaţiă în Italia. Mai tfirfiiu pierde nespus de mult, va suferi co- Anume în 5 Februarie st. n. s’a fă­ ore, d-1 învăţător Lupu se pomenesce cu
a scris şi drame. Mârtea lui e se- merciul ei mai ales pagube mari. cut o perchisiţiă domiciliară la preotul ro­ judele de cerc însoţit de trei gendarmî, cari
gretată pretutindeni în Italia. înmor­ Tot acesta temere o pbrtă şi Ja­ mân gr. or. Vasiliu Crişan din Decea mu­ întrând în casa densului îi spuseră, că în
mântarea lui s’a făcut la 9 1. c. în ponia, din care causă acâsta începe reş ană. cutare nopte a durmit la el uu om,
Milan, cu mare pompă. In Veneţia a-şi face mari pregătiri militare. Un Cu câteva dile înainte se presentase pe care l’au prins şi care a spus, că a
s’a întâmplat şi o demonstraţia din consiliu ţinut sub preşedinţa regelui adecă la casa acestui preot un străin îm­ lăsat la dânsul un plic cu nisce hârtii. Pro-
incidentul morţii lui. O rrmre mul­ japones a numit generalii şi adnii- brăcat în haine româneşti, ca pe la Turda. vocară deci pe învăţător, să le dea plicul
ţime s’a dus înaintea primăriei şi a ralifi cari vor ave se se pună în A dis, că-1 chiamă Yasilie Popa îşi că e şi hârtiile. Inzadar a declarat învăţătorul,
cerut se se arboreze stindard de do­ fruntea armatelor japoneze la cas, din Berchiş, că în anul trecut a fost ser­ că n’a primit nici un plic, ei începură să
liu. Primăria a refusat, şi mulţimea că resboiul se va declara. O armată vitor în România etc. Acesta era într’o scotocâscă prin cărţi etc., dâr n’au aflat,
a început s’o bombardeze cu pietri. japonesă de 150,000 sta gata. Tot Sâmbătă pe la 8 ore sera. Străinul a rugat decât scrisorea de recomandaţiă, pe care
Tbte ferestrile şi lămpile le-a spart asemenea face şi Rusia. Un ucaz al pe preotul se-i dea cuartir peste nopte şi o primise dela colegul său din Mogoş. —
şi intrând în sale a sfirticat cărţile. Ţarului a ordonat se se dea minis- preotul credend, că are de-a face cu un In 9 (21) Februarie d-1 învăţător a fost ci­
A intervenit miliţia, care a împrăs- teriului de resboiu 90 de milione ru­ om de omeniă, i-a şi dat cuartir, lăsându-1 tat la judele instructor dela judecătoria de
ciat pe demonstranţi. Mai amintim, ble pentru construirea de năi. Rusia să dormă în casa sa. Străinul a început cerc, dimpreună cu alţi Români, pe la cari
că Cavallotti a fost entusiast filo- şî-a şi trimis deja câte-va corăbii după acesta se-i vorbâscă d-lui preot des­ umblase acel străin, care erăşî se vede, că
român. spre China, încărcate cu 2000 de pre fraţii noştri din România, despre Liga a fost un spion unguresc, anume pus la
* soldaţi, tunuri şi alte provisiunî. Până Română, despre milostenia şi bogăţiile mari cale.
acum Anglia stă la pândă. Ei i ar ale unor boerl etc. Preotul l’a rugat în
Un conflict primejdios s’a năs­ plăcea, dâcâ s’ar încăera Rusia cu urmă, că după ce se va reîntorce ârăşl în
cut în timpul din urmă între Spania
Japonia, er la urmă se tragă ea România, să-i facă printr’o scrisore cunos­
şi Statele Uniie ale Ainericei din pri­
folos. cut, că la cine s’ar pută adresa spre a Mâne se împlinesc 50 de ani, de când
cina rescâlei de pe insula Cuba. In ❖ căpăta vre-un ajutor pentru clădirea unei
insula acesta bântue de câţî-va ani în Viena, capitala împărăţiei Austria, a
biserici gr. or. în Mureş-Uiora, unde popo­ isbucnit revoluţiunea.
o resedlă, pe care Spania n’o pbte In mijlocul acestor frământări
rul ar ave mare lipsă de un astfel de Vestea despre proclamarea principii­
sugruma. Spania bănuesce, că rea- şi pregătiri militare vine erăşî în ajutor.
obla acâsta este aţîţată de Statele- discusiune candidatura prinţului George In diminâţa următore străinul s’a dus. lor de „libertate, egalitate şi frăţietate“ în
Unite ale Americei, şi a provocat la postul de guvernator al insulei Paris la 24 Februarie, pătrunse pănă la
La câteva (file după aceea însă se pome- urechile locuitorilor "Vienei şi a celor din
pe cele din urmă se-şi revoce con­ Creta. O foie din Berlin fiice, că
nesce d-1 preot cu judele comunal din împrejurime şi începură a se ridica şi ei
sulul ei din insulă — căci el ar fi toţi ambasadorii Rusiei au primit în­
Decea, cu subjudele de cerc şi cn solgăbi- cu petiţiunl, ce le adresau dietei provin­
causa aţîţărei rescblei — er năiie drumarea se stăruescă pe lângă pu­ răul, însoţiţi de trei gendarmî, de judele ins­
ce America le ţine în prşjma in­ teri a descurca odată cestiunea ere- tructor şi încă de alţi doi domni din Alba- ciale a Austriei, care era tocmai întrunită
sulei sub pretext de-a veni în aju­ tană şi-se reeunoscă de necesară Iulia. Preotului ’i s’a spus, că străinul, de în Viena. Petiţiunile acestea cuprindeau
tor locuitorilor strîmtoraţî, se şi-le numirea principelui grecesc George ca postulate de drepturi, ca desfiinţarea cen-
care i-a fost milă şi l’a găzduit în casa sa, surei şi libertatea tiparului, libertatea în-
depărteze. America înse nu numai, guvernator. Intre Berlin şi Peters-
l’a pîrît, că a primit dela el (dela străin) trunilor, garda civilă, constituţiune cu forme
că nu voescs se facă acesta, ci din- burg se face în privinţa acesta un o scrisore revoluţionară dela Liga română.
potrivă îşî sporesce numărul năilor, schimb de vederi şi se speră, că parlamentare, ministeriu responsabil, libei’-
er consulul ei Lee stă neclintit în Rusiei îi va succede se înduplece pe Gendarmii şi cei ce veniră cu el si- tatea confesională, desfiinţarea privilegiilor,
Havanna, capitala insulei. Mai mult, Germania a-o sprijini. La învoirea liau pe bietul preot se le dea din fundul pă­ libertatea comereiului ş. a. ş. a.
mântului scrisorca aceea,, despre care densul O petiţiune cam de acelaş fel făcură
un Congres ţinut la Waschington a Austro-Ungariei inse nu se aşteptă
votat un împrumut de 50 milibne cei din Petersburg. încât privesce nici idee nu avea, ba au început se-i scormo- şi studenţii, şi în diua de 13 Martie 1848
dolari, care l’a pus la disposiţia gu­ Franeia şi Anglia, aceste puteri sunt nescă tote scrisorile, archiva parochialâ, patu­ în loc de a ş’o înainta dietei prin o de-
vernului pentru înarmări Tote aces­ învoite cu candidatura prinţului rile cu, ha,inele din ele etc., der după ce n’au putaţiune, s’au dus cu toţii urmaţi de mai
tea sunt presenmele isbucmrei unui George. Rămâne acum, ca şi Sulta­ aflat nimic, au luat protocol despre cele multe mii de locuitori şi au pătruns în
întâmplate şi s’au depărtat, rămănend, ca şalele adunării făcând un sgomot înfrico­
resboiu între Spania şi America, nul se fiă în cele din urmă convins,
preotul să mai fiă acum citat şi la judecă­ şat. Deputaţii rugară poporul şi pe stu­
pe care o descoperise la 1492 Co- că numai pe acesta cale se va pute
lumb sub domnia lui Ferdinand ca­ resolva cestiunea Cretei. toria de cerc, unde va fi înfăţişat cu străi­ denţi să le dea timp a desbate cererile lor,
tolicul şi a Isabelei de Aragonia. nul amintit, care se vede, că nu este de­ mulţimea înfuriată înse pretindea să i-se
cât un spion unguresc de cea mai ordinară deie la moment resoluţiune. Un membru al
*
specie. dietei vădând, că n’o pote scote la cale

tineri şi mai bătrâni la arme; vestea, răpirii în drepta şi în stânga cu sabia-i uriaşe şi IV. preună cu tovarăşii săi de suferinţl şi de
Brandei au schimbat veselia şi petrecerea dela înaintând iute ca para focului, ca un bour Căutarea şl găsirea Brandei. nevoi, Humă şi Gramen. Suntem datori
curte, în dolih; tinerii boieri şi cu tinerii înfuriat, în potriva prinţilor Români, fără acum să vedem, ce au făcut ei, pe unde
Sihastrul Coma îşi împlinise cu sfinţenie
ţărani s’au Întrunit într’o ceată, căreia i-au a prinde de veste, că Tătari sei cădea gră- au mers, unde au ajuns, unde au poposit.
dat numele de Branda sub conducerea lui merll, loviţi do securile şi armele cetaşilor datoria de creştin şi de bun Român, el împli­ După ce fugarii au plecat din bor­
Bogdan, pe acâstă câtă a Brandei pe al Români, încât de odată se simţi singur în nise dorinţa lui Kaliman, se dusese în Mara­ deiul Rebecăi şi s’au înfundat in desişul
44
cărei steag era scris „Branda o vădu pă­ mijlocul cetei române, voi s’o croiască la mureş, făcuse cunoscut lui Bogdan şi Dragoş codrilor, neavând ca ţintă decât ţiciâul
zitorul, ce aduse veste lui Haroboe, că po- fugă înapoi după ajutor, der Molda, căţeua cele întâmplate eu Branda, isbutise a scula muntelui Piou, au mers dile şi nopţi fără
teraşii au prins pe Branda, au găsit’o, o lui Dragoş, deprinsă la venătore de urşi şi pe toţi Românii în potriva Tătarilor, îşi odihnă, au dat de-a dreptul şi n’au cotit
ajunse ţinta; căci căpetenia lor, Haroboe,
aduc; n’a înţeles păzitorul, că ceata ce se de bouri, se repedi la iea calului, pe care pe cărări ori poteci pănă ce au ajuns la
fu ucis de RomâDî.
apropia nu era de Tătari, ci de Români, călăria Tătarul şi i zădărnici fuga; căţeaua polele doritului munte, unde stânei colţu-
cari venise în numele Brandei să fugărescă fu tîrâtă în fuga calului până în apa, ce Acu veni la bordeiul Rebecăi să po- rose şi îngrozitor de mari stau rostogolite
din aceste părţi pe pustiitorii Tătari. curgea prin apropiere, unde Haroboe se vestescă lui Kaliman isbînda săvârşită, veni de cutremure din deal în vale şi trăsnite
O pătură grosă de ceţă îulesnia apro­ opri o clipă spre a o ucide, căci nu-i lăsa împreună cu Dragoş şi Bogdan, cari aflară de desele fulgere.
pierea cetei românesc!, care de-cdată se calul sS mergă în fuga mare, însă fu ţintit dela Kaliman şi Negrilă mântuirea Bran­ In acel munte, într’o pesceră adâncă
dei din Romidava şi fuga ei împreună cu
încăerâ la luptă cu horda tătărescâ răsnită de o săgeată a unui arcaş de munte ro­ şi de nimeni străbătută, aflau scăpare nu­
Gramen şi Humă la muntele Pion, în pes-
prin munţi spre căutarea Brandei. Luptă mân şi Tătarul cădu. LJn alt Român sbura mai femeile pribege, căci bărbaţilor nu le
cera Docbiei, de frica Tătarilor.
crâncenă se dădu, Tătarii, fiind răsleţl, ca vântul în mijlocul rîului şi-i tăia capul; Bogdan, cum audi aceste mărturisiri, era iertat a călca în acea pesceră, unde
cădeau cu ghiotura pe câmpul de luptă, căţeua murise, fiind pălită râu de Haroboe locuia Docbia fata lui Decebal, prefăcută
purcese în partea locului spre Pion cu bă­
căci nu se aşteptau la o lovitură aşa de gros- capul cu coiful cel încornurat al Tătarului în stâncă, după cum se povestesce în acele
trânul pusnic lângă el şi cu o câtă ds voi­
nică din partea Românilor. In focul aprins fu pus într’o lance pe malul apei. Dragoş părţi. Pe lângă statua zînei Dochiei făcâ-
nici să-şi găsâscă miresa.
al luptei sosi şi Haroboe; se spăimântâ ridica o biserică pe locul învingerii şi numi tore de bine şi dătătore de ajutor femei­
când văcju mulţimea Românilor înarmaţi în acel loc Bourenii, pe care îl dărui ostaşului Am povestit, iubite cetitor, cum s’a lor nenorocite şi fugărite de barbari, trăia
potriva Tătarilor; sună din cornu-i de ce a omorît pe Haroboe. Aici nu târdiu, depănat vremea ca aţa pe mosor iute şi tot-dâuna câte o bătrână sihastrâ ce îngri-
aramă, umplu văzduhul de urlete şi stri­ se făcu un sat ce este şi adl şi se chiamă degrabă în lupte crâncene între borda de jia de nenorocitele, ce căutau scăpare în
gări, încât cetele sale, râslăţite prin văi şi Bourenii, în susul apei, care fu numită Mol­ Tătari a lui Haroboe şi cetele românesc! pesceră acestei mântuitore.
rîpî, într’o clipă fură la faţa locului îm­ dova, după numele căţelei lui Dragoş, omo- de sub conducerea lui Bogdan, şi am lă­ In vremile, de cărl vorbim, trăia
prejurul stăpânului lor, care se arunca, ca rîtă în luptă pentru stăpânul seu, în sat pe Branda, rătăcind prin munţii cutre­ acolo o sihastră cu numele Nona. Ea avea
uu leu, în tabăra româneseă, făcând măcel acâstă apă. ieraţi de urşi, lupi, cerbi şi căpriore, îm­ o cerboică îmblândită, ai cărei pui trăiau