Page 21 - 1898-03
P. 21
,8 azBta“ iese în H-care t
si îftsmSi Afcusiie pemrn Austro-Ungana:
ţi»ta v a s* %'t, 80. Pe un an 12 fl.. pe şese ioni
6 fl„ pe trei luni 3 fl.
Ssrixr - ! -iii»ţeţdnl& «e *a
•.V-.K\nt%s. — SSlM&WiMlipW» eu s» N-rii de Oumlneoi 2 fl. pe an.
Pentru România si străinătate:
msERATK s« pttaaeise la AfSrţ:!-
B<atraţ!»»s ta Braşov ţi îa as* Pe un an 40 frânei, pe şese
taâtiralo Blrsurl in khsm(«?!: luni 20 fr., pe trei iuni 10 fr.
In Txbbh : X. îhtkes, JkiKriik K-rii de DuroJnoo» 3 frcnol.
Aha Ui, Rvilalf Mita, 4. Oţrnlilj Se prennmâră la tdte oflcteie
tînohfolgox; Anton Opptlii. poştale din Intru si din aiarâ
Dîiiîwoer, în Hadapenta : 4. V n la dd. aoiecton.
‘inldbsrf/trs, £r.luUin B*rnaS; în iinameani ţoîtn Biasor
Snouresoi: Ajentt flota», i Bas* adminiatraţiunoa, piaţa mare,
ouztaie de Hoam»tuo; ta 3ata* tfirgnl Inului Nr. 30 ataşiu
'onvt,: Xaroiyt <& laebmmn, I.: pe un an 10 fl., pe şese
Preţul liuorţîunliar: o şarjă luni 5 fl., pe trei luni 2 fl. 50 or.
gaîmond po e <sol6nă fi cî. şt Cu dusul ta oasă: Pe un an
SOor. tio.bmi pentru o pabii- ■A- ZT tt l :lzzz_ 12 fl., pe 6 luni 6 fl„ pe trei luni
PnblioMl mai ibm dnţ*& 8 fl. Un eaemplar 5 or. v. a.
tezifă si Învoială. său 16 bani. Atftt abonamen
Eaciarae pe pagm» a 8-n o tele cftt şi inserţiunile sunt
veriă 10 ev. afin 80 bani. Ui 00 ■ M a se plăti înainte.
Nr. 51. Braşov, Vineri 6 (18) Martie 1898.
Temporisarea. federalism moderat, ca singurul mij bleme din cele mai grele de desle- lor statului, cât şi intereselor poporului
loc de a resolva cu succes marea gat, între carî cea mai capitală şi german.
înăuntrul monarchiei dualiste problemă a egalei îndreptăţiri na decisivă este problema încheierii Tot în Viena s’a ţinut alaltăerî o con-
se întâmplă ac[î multe ce trebuie se ţionale. pactului cu Ungaria. ferenţă a comitetului partidei marilor pro
dea de gândit ori cărui om cu 6re- De s’ar adeveri acesta, încercarea De-i va succede contelui Thun prietari din Moravia, care, după desbaterl
care pătrundere şi prevedere. In ge n’ar fi nouă, căci ea s’a făcut mai se ajungă la vr.’un resultat printr’o seriose, a declarat, că se alătură la decla
neral însă, nu se pote 4ice, că eve întâiu la 1872 sub ministeriul Ho- delăturare provisoriă şi vremelnică raţia şi punctul de vedere al marilor pro
nimentele se desfăşură cu rapidi henwart. De ce a trebuit să trecă a dificultăţilor, ârăşî se va mai prietari boemi. S’a accentuat mai ales
tate. Din contră, omul primeace im alţi două-4ecî şi cinci de ani şi să amâna, pbte timp îndelungat, desle necesitatea resolvării pe cale parlamentară
presia, că deslegarea marelui proces se amâne atâta timp resolvarea ces- garea definitivă. a cestiunei ordonanţelor de limbă. Confe-
de transformare, ce s’a inaugurat tiunei de împăcare între popbrele Causa egalei îndreptăţiri naţio renţa s’a ţinut la baronul Chlumetzky
prin epocala mişcare de acum 50 Austriei, pentru ca acum bmenii de nale — acâsta e învederat — nu
de am merge destul de încet. stat să reia din nou firul întrerupt? pbte învinge în monarchia nostră,
Căuşele sunt învederate. Intre Din simpla causă, că presiunea po 4ecât numai printr’o schimbare ra Sporirea flotei rusesci. Din Pe-
cele interne este în rândul întâia liticei dinafară şi, mai lămurit vor dicală a sistemului în ambele state tersburg se telegrafeză, că admirabil flotei
rusesc! marele-duce AlexandrovicI Alexis,
complicaţia întregului aparat dua bind, a alianţei cu Germania, a spul austro-ungare.
a făcut cunoscut marinei ucazul Ţarului
list, care esercită un efect retardiv. berat atunci peBte nopte planurile
Pe lângă acesta sistemul constitu lui Hohenwart şi acest ministeriu a referitor la sporirea flotei rusesci de res
imtă. La ucaz este adausă şi o ordinaţiune
ţional însu-şî e de aşa, încât după trebuit să cadă tocmai în 4iua când Contele Thun şi partidele. separată în care se cjice, că împăratul a
natura lui, mai ales în state cu po- se simţia mai tare şi mai mult sus
poraţiune poliglotă, cum e şi al nos ţinut de încrederea monarchului. Ministrul-preşedinte Thun îşi continuă primit forte graţios memoriul ce i l’a îna
intat marele duce Alexis asupra disposiţiu-
tru, face de se lungesce vorba mai Şi dâcă acum, după câte s’au şi acum pertractările cu preşedinţii clubu
mult decât ar fi pote folositor păr svonit, ministeriul de faţă Thun va rilor din parlament. Despre resultatul aces nilor, ce sunt chiămate a ridica flota ru-
ţilor litigante. trebui să temporiseze şi el, şi nu va tor pertractări se va da semă într’o confe- sescă de resboiă la rangul flotelor străine,
er la urmă a însemnat pe memoriu aceste
Tote aceste momente interne, fi în stare se întreprindă ceva serios renţă, ce se va ţine Sâmbătă. In şedinţa cuvinte; „Dumnedeu să binecuvinteze şi
— la carî se mai adauge şi marea în direoţia federalistă, — acâsta de comitetului esecutiv al partidelor din drepta, să încoroneze cu succes acâstă mare operă
neegalitate între posiţia de fapt şi sigur că nu va fi a-se mnlţămi atât va raporta asupra resultatului pertractări a sporirei flotei nostre pentru binele şi
de drept a diferitelor popbre din temerei de oposiţia, ce ar face-o Un lor Jmvorslii. mărirea Rusiei“.
u
monarchia năstră, între carî decurg gurii, carî văd în oiî-ce esperiment „Politih din Praga scrie, că Cehii
luptele naţionale, sunt însă covârşite de natură federalistă un pericul nu nu pot considera de concesiune numirea
de efectele mari şi apăsătbre ale si numai pentru dualism, ci şi pentru unui vicepreşedinte din sînnl lor. Foia Serbarea de 15 Martie în Budapesta
tuaţiei esteriăre asupra mersului des- naţiunea lor, ci mai vârtos înrîurirei cehă elice mai departe, că în împrejurările
voltării dinăuntru. raporturilor esteribre, carî pretind o actuale, abia decă se pote spera restabili şi studenţii români-
Să nu mai vorbim de cei de mai mare menageare a germanis rea stărilor normale in parlament. In raportul, ce-1 face „P. Lloyd“
dincoee de Laitba, din fericitul re mului în Austria, decât pbte să fiă Comitetul electoral a partidei marilor despre serbarea 4’l°i de 15 Martie
gat unguresc, care de un şir de anî admisibil din punct de vedere al proprietari constituţionali din Austria de în Pesta, se găsesce şi un capitul
înebee nu mai iese din festivităţi şi resolvărei cestiunei naţionalităţilor. jos a ţinut şedinţa sub preşedinţa contelui întitulat: „Studenţii serhî şi români“.
jubilee de tot felul, de bine ce he Peste câte-va 4>le se va des Coloredo, în care a luat următorea ho- Aici se spune mai întâiu, că o
gemonii lui se simt aşa de siguri chide parlamentul din Vieua şi tărîre: / parte a tinerimei universitare sâr
faţă cu popbrele aservite, sub scu atuncî vom vede, care este marşruta Partida ia la cuuoscinţâ intrarea lui besc! şi românesc! (?) s’ar fi alăturat
tul milionelor de baionete ale triplei noului guvern. Dr. Bărnreithcr în cabinet şi părerea ei la serbarea naţională ungurescă, şi
alianţe. Să ne înfăţişăm numai enor Erăşî se va începe jocul dela este, ca acestă intrare, întâmplată sub con că vre-o 80(?!) dintre ei s’ar fi în
mele greutăţi, ce le-a întâmpinat par început şi cestiunea, ce interesâză diţiile cunoscute, nu altereză nici într’o făţişat şi la statua lui Petofi, iuând
tea de dincolo a monarchiei în urma mai mult acum, este, decă guvernul privinţă punctul de vedere al partidei. Co parte la încununarea ei.
influenţei beterogene ce a esercitat’o Thun, cu caracterul său de minis mitetul dă espresiune speranţei, că soli ..P. Lloyd“ îşî continuă apoi
constelaţia politică din afară asupra teriu de coaliţiune, va reuşi să facă daritatea alianţei marilor proprietari con raportul astfel:
procesului de consolidare interibră. pe Germani a renunţa la continua stituţionali va face posibilă conlucrarea cu „Acest pas al studenţilor universitari
Se 4^6) ministeriul de faţă rea obstrucţiunei. celelalte vederi apropiate, prin ceea-ce ac a stârnit generală mulţămire în cercul mul-
austriac Thun are planuri, carî în Şi decă ’i va succede acesta, tivitatea parlamentară va merge în direc ţimei, care sărbătorea. Precum aflăm, acestă
ultima analisă tind a introduce un i-ar rămâne încă mulţime de pro ţia, care va corăspunde atât pretensiuni- parte a tinerimei universitare, a decis nu-
FOILETONUL „GAZ. TRANS.“ — Ce este acolo'? Cine-i ? — întreba Baealin cu soţii săi din deputaţiă nea acestei întâlniri putea să atârne mult.
o voce liniştită de după uşă. grăbiră a-se întorce la camaradii lor şi Impresia fu cât se pote de bună.
dl) — Voluntari noi, Exelenţă! după câteva minute figura lui Cernaiev — Intr’adevăr — esclamară unii —
apăru dinaintea casei. Era cu desăvârşire minunat om ; astfel ni-l’am închipuit...
In odaiă păşi un bărbat de vârstă
Pagini din istoria reşboinhi schimbat, nu se vedea nici urmă de oboselă
mijlociă, de statură potrivită şi de-o figură Din casă eşiră câţl-va oficerl rusesci
slavo-turcesc, robustă, care părea a fi forte obosit de la el. Ca şi când ar fi crescut dintr’odată, şi sârbesc!, veniră şi ostaşi de unde-va, se
umblet. Purta o manta militară desfăcută ochii lui străluciau înaintea acestor omeni începu o viuă conservaţiă. Apoi voluntarii
(Naraţiune, de G. Veririgen.)
i . . ■ > ' cu epolete de general. Avea păr scurt tăiat veseli şi plini de prav, cari strigau sgomo- merseră să mănânce, să se incuartireze şi
(Urmare.) tos: „să trăiţi Exelenţă ! w
şi brun, cu barbă mică, ochi mici simpa să privescă în jur.
Voluntarii aleseră pe câţl-va dintre tici, încâtva blăjini, c’un cuvânt tip curat — Mulţămsc, mulţămesc pământeni
ei şi-i împuterniciră să vorbescâ în numele rusesc. Impresia generală,. ce-ţl făcea, era lor — aţi venit în ajutorul meu ! dise ge IX.
lor cu comandantul superior. Intre aceştia că este om închis. Astfel era individul, neralul cu ton sincer şi vesel. Trimişii voş După ce se odihni puţin, Baealin
erau şi Baealin cu Rapin. Şeful statului care devenise cel mai popular în Rusia şi tri mi-au spus, că voi nu voiţi să vă îm- merse din nou, spre seră la cuartirul co
prăsciaţî, că voiţi a forma o armată de mandantului superior. II mâna acolo o cu-
major se duse unde-va şi un ofioer, după în Europa. El era un soldat resignat şi cu-
o lungă convobire cu ei, li-a dat întrare în ragios, comandantul cruciaţilor de-acolo, pe sine stătătore. Eu mă învoesc — fiă după riositate forte firescă, afară de acesta tre
odaia de aşteptare, ce era mobilată cât se care nu-3 supăra încă calumnia şi rău cum doriţi! Noi vă vom conduce numai buia să predea lui Cernaiev şi scrisorile
pote de nepretenţios. Tînărul adjutant, care tatea. la vre-un corp de armată... încă odată vă aduse din Petersburg. Mai ales una trebuia
purta barbă rară şi alesa în două părţi şi mulţămesc, amicilor! Acum trebue să vă să i-o predea neamânat.
Păşi cu blândeţe spre voluntari, dând
care făcea impresiunea unui craiadon din odihniţi, îneurând veţi ave destul de lucru. Cu ocasia acesta Baealin n’a fost pri
mâna cu fiă-care. Le adresa jcâte-va cu
Petersburg, moţăia pe un scaun de lângă vinte binevoitore şi neînsemnate ; dâr îna Voiu da ordin, să fiţi aşedaţî câte se pote mit de adjutantul, ci de Komarov, şeful
feresţră. inte de a-le pronunţa, părea că le caută. mai bine... decă vă va merge rău — să statului-major, care s’a purtat forte amabil
La intrarea voluntarilor îşi deschise nu vă plângeţi. cu el şi aflând ce voiesce, a mers fără amâ
ochii şi sări să-i întâmpine. Acesta ca şi Când Baealin raporta, că corpul lor Bunăvoinţa, cu care rosti aceste cu nare la generalul. După câte-va minute
e compus cam din 200 de omeni, faţa lui Baealin fu chiămat.
oficerul de stat-major, pe care îl întâlniseră vinte simple, privirea sa viiă şi acel ceva
Cernaiev se însenina.
în drum, aveau aerul de omeni forte în- indescriptibil, simpatic şi confident, ce se Cernaiev l’a primit în odaia sa de
creduţî în sine. Ţinuta acesta, ordinul- — De ce nu mi-aţi spus mie înainte, reflecta din ochii lui, produse un mare efect lucru, din care o uşă mică ducea spre
u
„Takova , care nu putea să lipsescă, peste de ce nu m’aţî încunosciinţat ? Etă-mă... asupra voluntarilor. Dela prima întâlnire odaia de durmit. Intrega locuinţă a coman
tot nu corespundeau esteriorului său. Voiţi eşi îndată să vă v ă d . . . cu comandantul superior şi dela impresiu dantului superior consta din aceste două
