Page 22 - 1898-03

Pagina 2. GAZETA TRANSILVANIEI J- Nr. 51—1889.

mai înainte cu câte-va dile, ca punând la presentaţiă de gală, „anul 1848". Der şi ţionale, ordonând tot-odată, ca în 11 Apr. cjecl de ani au fost şi soldaţi, vor primi
o parte orî-ce consideraţia laterală se se aici „patrioţii" şi-au dat în petec. Deore- să se ţină serviciu divin în tote bisericile amândouă medaliile.
alăture din totă inima la serbarea renas- ce capela n’a voit să cânte dela început din diecesă, er şcolele de-asemenea se aran-
cerii libertăţii. Intr’un restaurant elegant pănă la fine tot numai „Kossuth-nota", geze serbări patriotice. Circulara episco­ Stîrpirea şorecilor. Dela. oficiul vice-
din capitală se ţinu o consultare, la care „patrioţii" s’au înflăcărat grozav şi au în­ pului e ţinută înti-’un stil şi spirit radical şpanal primim spre publicare următorele:
Pe teritoriul comitatului Braşov încă tot
luară parte mai mulţi universitari şerbi şi ceput se facă un scandal, încât representaţia naţionalist; ea a făcut între Unguri o im­
români, unul sas, mai mulţi funcţionari şi nu s’a putut ţine. presiă forte bună, mai ales fiind-câ epis­ se află şorecl în număr destul de mare.
un honved dela 48. In decursul consul­ Aşa au prăsnuit aici strănepoţii din copul atinge corda cea mai plăcută a lor, Fiind-că tocmai acum e timpul cel mai po­
tării au luat mai mulţi cuvântul, între cari viţa lui Arpâd-Levi diua de 15 Martie. pledând pentru „serbări“ Mult mai mare trivit pentru a stîrpi şorecii, d-1 vice-şpan
un Român cu numele Pintya, un Sas, Iulius * serviciu ar fi făcut însă episcopul Bubics al comitatului Braşov, Dr. Iekel, a dat un
Ludvig, un proprietar Mihael Schier, şi Din vieţa socială a Românilor de aici credincioşilor săi, decă ar fi căutat să-i circular cu data de 15 Martie n. c. tuturor
amintitul honved dela 48. Aceştia în dis­ am să amintesc seratele literare, ce le aran- facă a înţelege, că între poporele culte ser­ oficielor notariale şi antistiilor comunale.
cursuri înfocate au dovedit cât de râu lu- giăm în fiă-care Sâmbătă. Pănă acum ele bările naţionale nu constau în spargerea In acest circular se arată avantagiul stîr-
creză aceia, cari ar voi se întunece sărbă­ au succes întot-deuna bine şi ne causeză o de ferestri şi în provocarea de scandale şi pirei şorecilor tocmai în timpul de faţă şi
torea libertăţii prin contra demonstraţiunî. distracţiă plăcută. insulte la adresa cetăţenilor paclnici de provocă comunele, ca cu ajutorele pănă
Sub impresiunea acestor vorbiri au decis, Studenţii universitari saşi încă au altă limbă. acum folosite, să stîrpescă şorecii. Mai de­
că vor lua parte la sărbătorea regnicolară arangiat o serată musicală, la care am parte d-1 vice-şpan dice, că ar fi practic,
şi că vor ruga prin telegraf 'reuniunea ro­ participat şi noi Românii în număr frumos. Preot maghiar în România. Episcopul decă antistiile comunale ar da un premiu
mână din Viena „România Jună", să pro­ Colegii saşi ne-au primit cu multă afabili­ Dessewffy dela Cianad a trimis la Brăila de fiă-care şorec, ce l’ar prinde.
cedă asemenea". tate, discuţiile între ei şi noi au fost forte pe preotul Augustin Pacha din Timişora Arbori pentru plantare. Suntem rugaţi
Atâta „P. Lloyd". Remăne acum intime şi convenirea peste tot a contribuit pentru ca pe catolicii maghiari de-acolo a aduce la cunoscinţa publicului, că la
a-se constata, decă din întreg ra­ la strîngerea legăturilor de prieteniă îm­ — cari se dice a fi în număr de vre-o oficiul forestieral din loc se vor vinde în
portul de mai sus corespunde ceva prumutate. 3000, fără de-a ave însă preot — să-i spo- primăvara acesta 9425 molitfl dela 8 — 10
adeveratei stări a lucrului. Acesta Sincer. vedescă şi cuminece din incidentul s-lor ani cu 50 cr. suta (3 fi. miia); 1600 brad!
sărbători ale Pascilor. Pacha, care şi în
înse eete o datoria ce incumbă ti- albi dela 4 — 6 ani cu 60 cr. suta (4 fi. miia)
anii trecuţi a fost trimis pe la Pasc! în
nerimei noatre universitare din Peşta. şi 4100 melezî (Lărche) dela 8—10 ani cu
Numai din partea ei putem se fim SOIRILE DILEI. România, va petrece de astă dată acolo 60 cr. suta (4 fi. miia). Toţi se află pe
lămuriţi asupra adeveratei stări a 5 pănă la Rusalii. — După ce în BucurescI muntele Crucurul cel mare şi cumpărătorii
— 5 (17) Martie. esistă o archiepiscopiă catolică, cum vine
lucrului. Şi pănă atunci ■. însă, ne au a îngriji de transportarea lor. Mai sunt
luăm voia să ne îndoim mult în cele Români, cari serbeză cu Ungurii. In episcopul dela Oianad să îngrijescă de tre­ a-se vinde la casa pădurarului de pe „Podul
Aiud s’a sărbat diua de 15 Martie cu mare buinţele sufletesc! ale catolicilor unguri
înşirate de „P. Lloyd". De s’ar fi Creţului" 1200 melezî de 8—10 ani cu 60 cr.
aflat în adevăr 80 de studenţi ro­ alaiu „Budapesti Hirlap" ne spune, că a dela Brăila? suta, seu 6 fi. miia.
mân! şi şerbi atât de păcătoşi, cari făcut ,o plăcută impresiă, că dimpreună cu Noi principi. „Wiener Salon" confirmă
să deserteze în tabăra celor cu 15 Ungurii au serbat şi Românii gr. catolici. Cei ce doresc a-şî procura bucate în
„Dinaintea bisericei gr. cat. elevii şcolei ro­ scirea, că din incidentul jubileului de 50 de cantităţi mai mari o pot face acesta cu
Martie, „P. Lloyd" desigur, că nu
mâne şi credincioşi români steteau în spalir ani ai domniei Majestăţii Sale, monarehul va înlesnire, adresându-se la d-1 Gcorge Ză-
s’ar fi mărginit a ne vorbi numai
şi aşteptau pe Maghiarii, cari au Intrat în ridica la dignitatea de principi doi conţi nescu în Braşov (firmă vechiă şi biue cu­
de eroul „Pintya". austriacl şi doi din Ungaria. Tot acestă noscută). D-sa furniseză din România po­
Dăr ăc’ aşa! Ca să fiă amăgită biserică sub conducerea primarului cu steg na­ foie scrie, că nu e imposibil, ca tot cu rumb (cucuruz) în cantităţi mari (deci de
străinătatea, raportorul lui „P. Lloyd" ţional unguresc. Au întrat şi Românii sub
steg unguresc". Atât ne spune foia ungu- acea ocasiă primarii oraşelor Yiena şi Bu- vagone), calitate bună şi-l vinde cu preţuri
îşi face plăcerea de a înfăţişa pe
râscă. Decă adevăr grăesce, atunci nu pu­ dapeşta să fie numiţi baroni. moderate. Serviciu prompt. Informaţiunl
acel Pintya, care păte şi el esiscă prin scrisore.
numai în fantasia lui, ca şef al unei tem decât să desaprobăm acestă atitudine Diplomaţi în grevă. Membrii diploma­
cete de 80 conjuraţi pentru liberta­ a „Românilor gr. cat" din Aiud, cari as­ ţiei turcesc! au ajuns la sortea puţin de
tea ungurescă. Pe aceştia ii mai tace cultând de sfaturile amăgitorilor şi rău voi­ invidiat, ca se se pună şi ei în grevă. Di­ Teatru. ErI seră trupa de sub direc­
torilor nemului nostru, s’au făcut de rîs
să părte grijă şi de „contra demon- plomaţii turcesc! adecă nu-şl primesc plata ţiunea d-lui Leo Bauer a jucat pentru prima
a
straţiunile" Românilor, când de aşa şi batjocură chiar înaintea străinilor. deja de 15 luni. Porta i-a asigurat mereu, oră opereta „ Waldmeister , a căreia musică
ceva nici pomenire n’a fost. Nici că Demonstraţii cu spargere de ferestri că îndată-ce Grecia va plăti despăgubirea este compusă de Johann Strauss. Acesta
s’a vorbit vre-odată între Români în Peşta. Cu ocasia sărbării cjilei de 15 de răsboiu, le va plăti salariile. Diplomaţii operetă în trei acte este soră bună a cu­
de o demonstraţiă contra serbării Martie în Peşta, o mare mulţime de inaşî, au aşteptat mult, însă vădend acum, că noscutei şi mult agreatei operete, datorite
unguresc! dela 15 Martie, ci numai aceluiaş compositor „Fledermaus". Aceleaşi
calfe şi social-democraţl au făcut o demon­ din suma despăgubirei de răsboifi unele
de aniversarea din partea Români­ straţia cam grosă. Au început dinaintea dintre marile puteri pretind părţi însăm- melodii plăcute şi pline de-o veselă vioi­
lor a proclamării libertăţii lor. Acăsta localităţii clubului 48-ist în strada Baros şi nate, aşa încât pentru ei nu va mai ră­ ciune, aceleaşi valsuri simpatice şi încântă-
este însă o mare deosebire. au continuat în strada Iosif, unde au spart mâne nimic, s’au hotărît ca mai bine să-şî tore. Libretul este mai viu şi mai inte­
cu pietri ferestrile caselor. Mergând apoi părăseseă posturile, decât să se cufunde resant decât îl întâlnim de obicei îi la ope­
pe strada Kerepesi au provocat un sgomot mereu în datorii. retele din dilele nostre. Mult efect a făcut
De9a CItisiu» infernal pănă ce au ajuns în strada Karolyi. reuşitul trio din actul al doilea, în care a
v Medalia comemorativă se va împărţi escelat domnişora Josefina Makesch, fărme-
Cluşiu, 15 Martie. Aici i-a surprins poliţişti călări, cari i-au
împrăsciat. 0 altă cetă de patrioţi de stradă nu numai în armată, ci una şi funcţiona­ când cu jocul şi cu cântarea ei publicul.
Adî erăşî a fost mare tămbălău între rilor de stat din incidentul jubileului de 50 Aplausele au fost sgomotose şi îndelung
au devastat edificiul poştei principale.
Ungurii de aici, ca în toţi anii la diua de ani de domniă ai monarchului; ea va fi repeţi te, aşa că trio a trebuit să fiă repe­
acăsta. Un episcop maghiar pentru serbările pregătită din bronz. Pe o parte va sta in­ tat. Forte brav au susţinut ansemblul cu
Serbarea a culminat in spargerea unui maghiare. Episcopul Sigismund Bubics dela scripţia : Signum menioriae 1848—1898, er d-şora Makesch, d-nii Laube şi Gerhardt.
numer mare de ferestri de-ale locţiitorilor, Caşovia a adresat, din incidentul cjilei de pe altă parte chipul domnitorului. Cele două Damele Austerlitz, Vilma Szegheo (prima
cari n’au voit să ilumineze, apoi bătăi şi în- 15 Martie, o circulară cătră credincioşii medalii vor ave aceeaşi formă şi nu se vor cântăreţă, care a intercalat o prea frumosă
căerărî „patriotice" pe strade. săi, prin care îi îndemnă să serbeze dilele deosebi decât în pantlică. Funcţionarii de romanţă, ce a cântat’o cu multă duioşiă)
Sera la teatru avea să se dea o re- de 15 Martie şi 11 Aprilie, ca sărbători na­ stat din Austria, cari în cei din urmă cincî- au fost asemenea la înălţimea rolului lor.

odăi. Mobiliarul era îmbrăcat tot cu piele Cernaiev şi-a poftit ospele la cină, Bacalin asculta cu atenţiune, şi multe rat pe de-asupra capului, mi-a procurat
şi consta din scaune simple, dintr’o canapea invitare, pe care acesta, din diferite cause, din vorbele, scirile şi părerile auclite le afla o adevărată plăcere. Adevărat, însă că nu
şi o masă rotundă, lângă care lucra gene­ o primi cu plăcere. A urmat apoi o reco- destul de necopte. Peste tot el nu se pri­ tote. i
ralul. Cernaiev era erăşî cel vecină — ni­ mandaţiă şi mai măgulitore. Bacalin i-a cepea la lucruri militare; se găsea într’o Bacalin însu-şî doria lupta, doria să
mic nu rămase în el din comandantul, care plăcut generalului, care aflase în el pe omul lume cu totul nouă, necunoscută, la care audă şueratul glonţelor deşi sciea, că ele
deşteptam soldaţi atâtea simpatii pentru sine. cultivat, cu bună crescere şi modest, de mai înainte nu s’a gândit nicl-odată V cu nu-i vor procura tocmai plăcere. Asculta
Pofti să şâdă pe Bacalin şi luâ în aceea generalul i-a declarat, că vor afla cu care a întră în atingere cât-va timp în deci cu atenţiune.
>
primire scrisorile ce i-le aduse. plăcere un loc pentru el în statul-major, urmă ţine a fi încă lucru imposibil. Cer­ — Da, trei luni de viaţă ca acesta —
— Ah! dela N. N.! dise generalul, fără considerare, decă a mai fost seu nu naiev însă i-a recomandat să rămână în nu e lucru de glumă. Mirosâ şi d-ta pra­
recunoscând manuscrisul vechiului său amic, soldat... statul-major! — l’ar fi interesat să scie, ce vul de puşcă, apoi vom vorbi! esclamâ
o rudă a lui Bacalin. Rupse plicul, trecu Bacalin mulţămi de graţiositate, der ar pute el .să facă aici, neavând ideiă des­ adjutantul, golindu-şl paharul.
cu ochii repede peste rândurile din cai'I a refusat hotărît ofertul. • Singurul lucru, pre nimic. Der nici c'ar fi cu putinţă să Nu toţi cei din jurul mesei erau atât
primi unele informaţiunl. ce-1 doria, era — să ,se lupte. studieze ceva numai aşa dintr’odată ; sciinţa de viteji. Erau şi omeni serioşi şi activi
— In caşul acesta nu te voiii desfătui, acesta militară, ca orî-ce sciinţă, reclamă
— Da, da, mă bucur! dise cu voce între ei. Aceştia erau însă indulgenţi; nu­
tare strîngând mâna lui Bacalin. — Se ve­ dise generalul. O Domne! De ai sci, ce ocupaţiă lungă şi conscienţiosă... mai cu greutăţile şi disordinele, ce se iveau
dea că se miră mult, că acest om de lumea mare lipsă de omeni am... Bacalin, vorbind cu adjutantul despre necontenit — provocate nu atât de greşe­
Nu sfîrşi proposiţia şi şi începu să
mare, care pe lângă acesta n’a mai fost noutăţile şi viaţa din Petersburg, şi rea- lile personale, cât mult 'de împrejurări —
mediteze, er faţa lui esprima tristeţă şi în­ mintindu-şl involuntar cercul său pe cared
nicl-odată soldat, a venit pe jos din Bel­ nu se puteau împăca.
grijire.
grad pănă aici. Conversaţia lor era între­ uitase deja, îşi, făcea reproşuri şi cu ru­ Cel mai serios, mai bărbătesc şi mai
ruptă la tot momentul: când Komarov, Fură chiămaţî la cină. Intrară în odaia şine şi tristeţă trecu în revistă multe mo­ sincer membru al societăţii, sta aprope ne­
când adjutantul veneau înăuntru. îndărătul de mâncare, unde se adunară mai mult de mente pierdute din viaţa sa trecută. Nu mişcat fără a dice o vorbă — asculta con­
uşei se audia sgomot, aşa că însu-şl gene­ trei-decl de omeni. Cernaiev presentâ pe era vr’o imoralitate, nu — ce avea să şi-o versaţia şi faţa lui devenea tot mai poso­
ralul, cerându-şl scuze, eşi pentru a afla ce Bacalin câtor-va ofiţeri, şi-şi ocupa locul. reproşeze... Der, Dumnedeule, ce viaţa de morită.
se întâmplă. Etă însă, că sună ora 9, şi Cina fu modestă, dâr gustosă. Vinul nimic, ce urît năucitor...
totul se liniştesce. Din momentul acesta, a fost destul de rău şi nu prea mult. Cu — Da, tout cela est bel et bou — clise In sfirşit se ridica şi salutând se duse
în odaia lui de dormit. După stăpânul casei
după regulament, nimănui nu-i era iertat tote astea mesenii se purtară destul de întrerumpându-1 adjutantul, cu o pronunţiă
să între în odaia comandantului superior sgomotos. Numai Cernaiev era tăcut, rar nu tocmai corectă. Der acum lucrul stă cu începură să se resfire şi ofiţerii.
fără de-o causă deosebită şi ponderosă. Sol­ adresa vr’unuia din meseni câte-o vorbă totul altfel, alte sunt datorinţele, alte plă­ . y (Va urma.)
datul de pază opria pe orl-cine. scurtă. cerile ! Primul glonţ turcesc, care mi-a flue-