Page 23 - 1898-03

I
l
Nr. 5 1 — 1898 GAZETxA TRANSILVANIEI Pagina 3.

D-l Adalbert Minich, 'ca Timoleou, a fost „trista apariţie că cliua de 15 Martie se pentru ţinerea întrunirilor nostre şi pentru „Cosmopolis Revistă internaţională.
14
11
corect în joc şi în cântare. Ca joc a pro­ serbeză numai prin vorbe, er nu şi prin buna păstrare, organisare şi întrebuinţare a (In trei limbi). Anual apar 12 broşuri â 1
14
dus însă cel mai mar© efect fără îndoielă fapte (La Arad prin „fapte s’a sărbat — a preţioselor nostre colecţiunî. fi. 50 cr. (A. Hartleben’s Verlag in Wicn.)
d-l Alfred Fischer, ca profesorul de bota­ Red.) Sfîrşi dâr esclamând: „Să făptuim In decursul anului trecut Academia Primirăm tocmai acuma broşura pe luna
u
nică Erasmus. Nu se putea înfăţişa acest odată, să fim bârbaţî! (bună eră ca Ara- Română a avut ocasiune să-şî manifesteze Martie 1898 a acestei interesante reviste
rol mai reuşit şi mai comic, decât l’a în­ danii! — Red.) adânca recunoscinţă ce portă Majestăţii internaţionale în trei limbi cu următorul
făţişat d-sa. Publicul l’a şi distins prin Decă nu ni-ar fi scump spaţiul, am Sale Regelui, Augustului Preşedinte de cuprins:
aplause dese şi îndelungate. In genere re- pute să continuăm cu scoterea la ivelă a onore şi Protectorului instituţiunii nostre, In limba germană: Im neuen Leben
presentaţia a fost vină şi a făcut cea mai ăstorfel de eserciţii mentale evreo-maghiare. pentru simţemintele Sale de înaltă bună­ (W. Dietrich). Zur Kritik des socialisti-
bună im presiune asupra ascultătorului, vă- voinţă şi de vie solicitudine. Astădî, când schen Zukunftsstaats (Adolph Wagner). Na­
clend cât de bine şi-au studiat toţi actorii deschidem sesiunea în acest frumos local, poleon I. und Preussen (Max Lenz). „Zu-
rolurile. — Astădî, Joi sera se va da „(7a- JPentru literatura poporală ro­ ne aducem aminte, că îl datorim mai ales kunftsstaatliches": Zwei offene Schreiben
(Rudolf Sohm, Eduard Bernstein). Politi-
u
valleria rusticana operă în 1 act de Mas- mână. Comitetul despărţământului IV Lui, care urmăresc© cu atenţiune neador­ sches in deutscher Beleuchtung („Ignotus ).
11
cagni şi „Eine Vcreinssclmester“ comediă în- (Sibiiu) al Associaţiunei, în urma unei pro­ mită activitatea şi progresul nostru.
In limba englesă: Out of the Cage
tr’un act de Langer. puneri a d-lui Dr. JE. Cristea, care pro­ Decisiunea luată la 27 Martie 1890, (F. W. Robinson). Odes in Contribution to
punere a fost primită din partea adunărei
de a se publica într’un corp cuvântările the Song of French History: The Revolu-
• ; j ; > .. . . generale a acelui despărţământ împreună rostite de Maiestatea Sa la diferite oca- tion (George Meredith). Notes on Flogel’s
Din beţia şovinismului. cu un adaus făcut de dl Dr. V. Bologa : siunl în decursul gloriosei Sale domnii, a History of Comic Literaturo, edited by H.
adreseză un călduros apel cătră inteligenţa fost adusă la îndeplinire. Publicaţiunea a Buxton Forman (S. T. Coleridge). The Li-
Cu ocasia serbării rlilei de 15 Martie română şi mai ales cătră cărturarii dela apărut cu ocasiunea clilei de 10 Maih, ani­ terary Movement in Germany (John G.
în Pesta, în t6te discursurile, cari s’au ţinut sate pe cari îi rogă să adune şi însemne : Roberston). Naples (Arthur Symons). The
de cătră deputaţi, diariştî, preşedinţi de „a) tote proverbele române, pe cari versarea intrării Meiestăţii Sale Regelui în Maker of Lenses (I. Zangwill). The Globe
capitala Sa. Ea portă titlul de Trei-cţecl de and the Island (Henry Norman).
reuniuni etc. firul roşu l’a format di- le cunosce, fiă că le-au aucjit imediat din ani de Domnie a Iiegelui Car ol I. 1866— In limba francesă: La Ressemblance
vinisarea lui Kossuth, — una fiiului, ci gura poporului, fiă că le-au aflat scrise şi 1896, şi cuprinde, în 2 volume, de 76 cole, (Jean Rameau). La Question Sociale (Paul
a tatălui. Toţi oratorii şi-au dat silinţa cea sciu, că ocură în graiul Românului de din- tote cuvântările Suveranului până la 31 Deschanel, Vice-President de la Chambre
14
mai mare a-1 scote pe Kossuth „semidenu coce de CarpaţI; „b) precum şi idiotismele, Decembre 1896, mesagiile cătră Corpurile des Deputes). Les Cahiers de Montauban,
14
şi „uriaş , încunjurat de garda acelor „hon- cari formeză espresiunî aforistice, specifice legiuitor© şi alte documente relative la publies par Henry Lapauze (J. A. D. In­
vedî-martirî , cari „au răscumpărat cu sân­ şi sunt totodată podobe ale limbei, ca d. e. gres). Le Patriotisme corse du Lieutenant
11
14
gele lor libertatea, egalitatea şi frăţietatea „fuge mâncând pământul , „duce cânii la funcţionarea statului român, puse în ordine Napoleon Bonaparte (1785 — 1789). I. (Ar­
11
thur Chugeut). Lettres Inedites â Gustave
cronologică şi legate prin enumerarea eve­
(Sic!) apă", e un „cască gură , „dă cu bardă în d’Eichthal, publiees par Eugene d’Eichthal
11
Un orator a cdis, că revoluţia maghiară lună etc. Atât proverbele, cât şi idiotis­ nimentelor politice principale din ţâră şi (John Stuart Mill) Revue du Mois (Fran-
14
din afară. Lucrarea este ornată cu două
din 48—49 a restuit numai o parte a „im­ mele să se noteze după alfabet şi întocmai portrete ale Maiestăţii Sale Regelui, cu cis de Pressense).
14
periului maghiar — dând să se înţelegă după cum au fost audite dela popor, es- A d n e x : Notiţe literare şi dramatice.
11
că completarea acestui „imperiu va fi pro­ plicându-se eventualele espresiunî, care nu portretul Maiestăţii Sale Reginei, cu facsi­ Revista foilor periodice (nemţesce, engle­
blema viitorului. se află în folosinţă generală ori esplicân- milele jurământului rostit la suirea Sa pe zesc© şi ffanţuzesce.)
Când unul dintre oratori a citat cu­ du-se, decă se scie, chiar şi provenienţa tron de Principele Carol în 10 Maih 1866 *
vintele lui Kossuth, prin cari cerea dela idiotismelor şi a proverbului întreg, ase­ şi al actului de încoronare ca Rege la 10 Archiv pentru filologia şi istoria de
Maiii 1881. La începutul acestei publica-
împăratul Ferdinand să dea Ungurilor un menea să se noteze şi localitatea, unde s’a ţiuni am tipărit o introducere, care a fost T. Cipariu. Doritorii de-a ave acest preţios
rege tiuăr în persona archiducelui Francisc colectat. Colecţiunile făcute să se espedeze cetită în şedinţa publică a Academiei dela archiv îl pot procura dela Administraţia
Iosif, rege, care să resideze permanent în împreună cu subscrierea colectătorului, la 9 Maifi. diarului nostru complet (dela anul 1867—
Buda, din gurile tuturor asistenţilor isbucni adresa d-lui secretar Dr. Elie Cristea în Si­ 1871/2). Preţul pentru un an singuratic
strigătul: Aşa este, regele se locuescă în Buda! biiu pană cel mult la înălţarea Sântei Cruci Potrivit decisiunii dela 27 Martie 1890, 3 fi.; pentru toţi patru anii 12 fi. trimis
Şi acest ^strigăt s’a înălţat după ce c’un a. c. acestă publicaţiune a fost presentată, în franco.
moment mai înainte miile de asistenţi stri­ Apelul,' din care ni-s’a trimis şi nouă semn de omagia şi de recunoscinţă, Maies­
gară : Binecuvântată se fiă memoria lui Kos­ un esemplar, e subscris de d-l I. Papiu ca tăţii Sale Regelui, în diua de 10 Maifi, de
suth ! director şi Dr. E. Cristea ca secretar. — cătră membrii Academiei aflători în capi­ ULTIME SOIRI.
Un student vorbi în numele tinerimei tală, cari au mers în corpore, împreună cu
Iniţiativa luată de comitetul despărţămân­ Delegaţiunea d-vostră, ca să salute pe In- Paris, 16 Martie. In faţa eveni­
dicând: Vorbesc în numele întregei tinerimî
tului sibiian al Associaţiunei e fără îndoelă mentelor ce se petrec în Asia orien­
din Ungo,ria şi jur, că vom lucra pentru din cele mai salutare şi ar merita nu numai temeiătorul Regatului român.... tală s’au luat t6te măsurile, de a-se
egalitatea tuturor, ca stegul sfinţit la 48 să să fiă sprijinită cu căldură din partea preo­ ^Va urma.) face pregătiri pentru mobilisarea ma­
fiă dus la ţintă! ţilor şi învăţătorilor noştri, der să fiă imi­ rinei. Se (Jice, că toţi admiralii au
La rând veni alt vorbitor, arătând Bal internaţional în Predeal. Suntem
tată şi din partea altora. primit ordin, ca în timp de 24 ore
14
că ce doresce „naţiunea în 15 Martie rugaţi a da loc următorei încunosciinţărl:
se sosescă aici.
1898. El dise: Pretindem independenţa de­ Ou ocasiunea balului, ce se va da în Pre­
plină a Ungariei; sufragiu universal, cassarea Academia Română deal Sâmbătă în 7 (19) Martie a. c. de că­ Paris, 16 Martie. După cum anunţă
14
camerei magnaţilor, ştergerea privilegiilor, Sesiunea generală din anul 1898. tră funcţionarii punctului Predeal, va cir­ „Aurore , în t.6te porturile şi arse­
preoţesc!, militare, apoi ştergerea titlurilor cula un tren special între Braşov şi Predeal, nalele Franciei domnesce o viie ac­
rangurilor şi ordinelor, precum şi pedep­ Raport asupra lucrărilor făcute în anul care va fi gratuit pentru acele persone, tivitate. Flota francesă de resboiu
sirea abusului ce se face prin purtarea lor. 1897-98. cari vor voi să visiteze acest bal. Trenul se pregătesce de mobilisare. Toţi
Dinaintea statuei honveclilor s’a făcut Domnilor Colegi! special va pleca din Braşov Sâmbătă la 4 admiralii au fost chiămaţî la Paris.
o mare manifestaţiă cu strigăte de „Eljen Sesiunea generală deschisă astăcll este ore 20 min. după amiacll şi se va reîntorc© Pregătirile acestea, se cjice, stau in
a fiiggetlen Magyarorszâg ! (Trăeseă Un­ a 32-a adunare generală a acestei institu- din Predeal a doua di Duminecă la 5 ore legătură cu împărţirea Chinei, operă
14
garia independentă!) şi cu cântece. Aici ţiunî. Aducendu-ne aminte modestele ei în­ şi 10 m. dimineţa. la care flota francesă va sta alături
socialiştii au cântat Marseilesa. ceputuri, nu putem să nu simţim o adâncă cu cea germană.
Săra s’a dat un mare banchet, la care bucurie, vădend desvoltarea ce a luat So­ Petersburg, 16 Martie. Ţarul a
ScirT din România.
au participat şi câţl-va honvedî dela 48. cietatea Academică şi posiţiunea înaltă ce primit ier! în audienţă serbătorescă
La acest banchet a toastat şi faimosul ocupă astădî Academia Bomână în mişcarea — Mai multe fete din comuna Cucu- pe trimisul estra-ordinar chines Hsu-
rector Ilerceegh dicend, că Ungurii trebue culturală a nemului nostru. Mijlocele, din tenl, judeţul Iaşi, ducându-se la o prietenă Csing-Cseng.
să-şî aducă aminte de ceea-ce se diceaodi- ce în ce mai mari, cari s’au pus la dispo- a lor din sat, s’au apucat să se joce, în-
nioră, că „Extra Hungariam non est vita, siţiunea ei prin generose şi patriotice do- cuind în casă pe un băiat, anume Florea Londra, 16 Martie. Pe septemâna
11
si est vita, non est ita . Pentru ca acâsta naţiunî, îi permit să dea recompense în­ Daraban. Florea voind să descue uşă, a viitbre se aşteptă proclamarea inde­
să potă fi adevărat şi adî, Ungurii au ne­ semnate pentru lucrări literare şi sciinţifice, vîrît prin uşe ţeva unei puşti vechi pe care pendenţei insulei Cuba. Americanii
voie de doi factori: umanism şi patriotism. ajutore numărose pentru studii. Colecţiu­ o găsise în casă; atingând însă cocoşul, se pregătesc serios de resboiu. Ei
Umanismul îşi află espresiunea în statul nile Academiei constituesc astăcjî un ade­ arma s’a descărcat şi alicele au lovit în au cumpărat dela Brasilia doue mari
naţional, în unitatea naţională; patriotismul vărat tesaur naţional şi în jurul lor s’a piept pe o fată, care tocmai atunci se du­ năi pancerate.
într’aeeea, ca patria asta se fiă maghiară! organisat cu încetul o muncă sciinţifică sese să-i deschidă uşa. Nenorocitul flăcău,
Ei bine „umanismul şi „patriotismul care, mai ales pe câmpul istoric, merge speriat de ce a făcut, a dispărut din co­ D I V E R S E .
14
păturei jidano-maghiare dela care aşteptă crescând. Ast-fel instituţiunea nostră îşi în- mună, dâr a fost prins şi arestat. Fata e
d-l rector fericirea Ungariei, s’au arătat deplinesce din ce în ce mai cu folos me­ forte grav rănită. Ce vorbesc pietrile ? Un diamant, ce
în cel mai strălucit mod la Arad, unde pa­ nirea sa înaltă, de a înainta cultura româ- — Comisiunea de remontă, care a fost sfcrăluce pe degetele unei copile gentile,
trioţii de moda nouă au bombardat cu nescă, îndrumând-o prin seiinţă pe calea în Caucasia, a cumpărat 3000 de cai pen­ dice: Sunt şi voitt rămâne credinciosă!
pietri ferestrile institutelor românescl. Ma­ progresului trainic. tru cavaleria şi artileria română. Rubinul cjice: pâlpăe focul în inima mea,
nifestarea acestui fel de patriotism lasă Presentându-vă acum al 14-lea raport e focul amorului! Smaragdid, cu luciul său
mult de dorit, ce-i drept, încât privesce asupra lucrărilor anuale ale Academiei şi verde însemnă: te invidiez! Safirul,, cu eo-
L e psa ftis r * ă »
umanismul adevărat. Der să nu se uite, încheiând ast-fel al doilea period de 7 ani t lorea sa albastră, ca şi când s’ar ruga.,
11
că „patrioţii d-lui rector au voit pote să al însărcinării, ce aţi bine-voit a pune asu­ „Şcola Modernă", ce apre la BucurescI spune: Nu fii nemilos, iubesce-mă, nu mă
realiseze c’o oră mai curând vechiul pro­ pra mea, simt o vie mulţumire de a vede sub direcţiunea d-lui A. Lupu-Antonescu, lăsa! Mărgăritarul plânge astfel: Nu mă
verb „Extra Hungariam .. . arătând în adunarea nostră generală întrunită în noul are următorul sumar: Instrucţiunea fetelor lăsa! Pentru ce ai devenit infidel? Berilul
u
acelaşi timp lumei culte europene pe ce său local. Colegul nostru d-l Spiru Haret, de Radu Cercel. — Cestiunea orarului, de laquamarina, petră scumpă verde-albastră)
cale voesc ei să înfiinţeze „statul naţional ministrul cultelor şi al Instrucţiunii pu­ D. — Cestiunea ortografiei, de Ec. St. şi Topazid cu colorea sa palidă însemnă:
unitar şi „imperiul necomplet® maghiar. blice, a continuat pe calea arătată de pre­ Călinescu. — însemnătatea şcolelor profe­ Te invidiez, pentru-că eşti mai frumosâ,
11
Nu mai puţin caraghiosă a fost vor­ decesorii săi, d-nii Th. Rosetti şi Petru sionale, de N. Ştefănescu. — Modificările mai bună şi cu calităţi mai distinse decât
birea altui orator, care în beţia şovinis­ Poni, dând Academiei ajutorul necesar d use programului cursului primar urban, mine! Opalul însâmnă un amor fericit.
mului dise, că la 48 „Ungurul a condus pentru terminarea instalaţiunii sale. S’a de Colnicul — Educaţia fetelor şi eredi- Amethistul, cu colorea sa violetă, însemnă
pe tote celelalte naţiuni de cultură ale îndeplinit ast-fel o veche dorinţă a nostră atea, după M. Guyot, de Traducător. — un amor fără speranţe şi Turchizul cu co­
11
Europei . După el îndată se ridica unul de a ave un local potrivit cu trebuinţele ScirI şcolare. — PublicaţiunI. lorea sa vânătă însemnă necredinţă.
mai straşnic şi furios de mâniă sbiciui acestei instituţiunî, un local îndestulător *