Page 25 - 1898-03
P. 25
1
Ssfiisliia, AiafoMua, „Saien’ iess ii ns-tare iii.
ţi fmmii Abanameiiia psatrn Ansiro-Uagails:
I hrmcv- jteţ-î mm $?« ?3. Po ud an 12 fl.. po şose ioni
6 li., po trei luni 3 fL
Homari toHuo-y^nt an •*.
— S&mxKttAş&i && *.- N-rii de Dumlnooâ 2 fl. pe /m.
'Q.'îiaiofe. Psntn EoiaâDia si străiaăiaifi:
I882J?AT£ .*10 piftnuuie in Aflw!- Po nn an 40 franol, po qbao
alatratlvne ic Tsim)o ? bî î». .i*. luni 20 fr.. pa trei iuni 10 fr.
■aAfaiiaio 3!?okî-! S» «;m;r-!u"î r
tn Viaca: Jf. !hw>, llxnnth H-rii de Duminecă 3 franol.
JekalBk, Ruor.lf Sivut, J.. Oftptlila Se prenumără la tite oScitii
HfftOhfolKor; /«toii Oupsltk, J, pcţtfUe dm intru ai din aisră
Sumimer, in 3ndnreăt»: A. V. si la dd. ooioocori.
toidhtrgiry, Stktttfa Urmai; in i^".animnl min âraso*
Suourosoi: Ă.stru* <Iatw>, Sr.ti- administraţiunea. piaţa mare,
sniBaie de Koumaci»; ic Ham» tărgul Inului Nr. 80 etagiu
eîH^.: Karoi#» <& Lvhnann, I.: pe un an 10 fl., pe şăse
Preţul iBserţlHtillar: a jţsri», luni 5 fl., pe trei luni 2 fl. 50 or.
sarmond pe o ooidnă S as. ţi Cu dusul în casă: Pe un an
SOor. timbre pantsa o putu- 12 fl., pe 6 luni 6 8., pe trei luni
cars. Pnblioăîi mai deoo (învii 8 fl. Un esemplar 5 or. v. a.
N.vifă oi Învoială. său 15 bani. At.ftt abonamen
2®ciamo pe piigîr.a r, fl-s o tele cât şi inserţiunile sunt
oeriĂ 10 o*, sou 00 bani. a se plăti înainte.
Nr. 52. Braşov, Sâmbătă 7 (19) Martie 1398.
Organismul statului bolesce. mului şi a comunismului sistemul Nu este acâsta un semn, că în ţământului nostru vor pute să înţelâgă pro-
actual de guvernare şi c|ice, că în adevăr organismul statului ungar e cederea d-lui Virgil Oniţiu. Nu credem însă,
S’a făcut mare velvă din partea contra acestui sistem, care însem- cuprins de o bolă grea? că vor pute să înţelegă şi procederea co
ungurescă, cu aşa clisa serbare a li neză dictatura liberalismului, par mitetului central, care în caşul de faţă nu
bertăţii la 15 Martie, der simte orî tida poporală maghiară tinde la o stă în consonanţă nici cu firea lucrului şi
şi cine, că totul e mai mult silit, reacţiune prin restabilirea religiosi- Ds ale despărţământului I. al nici chiar cu statutele.
că lipsesce însufleţirea. taţii. Numai când creştinismul îşi va Asociaţiunei. După statute, comitetul fiă-cărui des
44
Cine se se mai înfierbenteze redobândi suveranitatea în Ungaria Braşov, 6 (18) Martie. părţământ se alege de „adunarea cercuală .
pentru principiile de libertate, ega se vor pute combate relele de as- E lucru firesc deci, că numai înaintea aces
litate şi frăţietate, când putem cjice, tăcjî cu succes. pilele acestea membrii despărţămen- tei adunări pote să-şi dea demisiunea. Prin
tului I. (Braşov) al Asociaţiunei vor primi
că lumea ungurăscă, car8 deţine pu Următorul vorbitor din aceeaşi cipiul, că comitetele despărţămintelor au să
un apel, prin care sunt invitaţi la o „adu
terea aici ia noi. trăeace acjî mai partidă, Anton Mocsy, continuă tema răspundă direct şi nemijlocit numai man-
nare de reconstituire, a despărţământului I.
numai din despreţuirea şi călcarea despre creştinism, ca singurul mijloc (Braşov) al Asociaţiunei , pe dina de Du danţilor, cari l’au ales, reese clar şi din
14
acestor principii. contra bblei socialismului ce se la- regulamentul vechii! şi din statute nouă
minecă 15 (27) Martie e. Apelul este sub
Cât de pnţin armoniază frasele ţesce din partea Jidovilor. El se scris de d-1 Virgil Oniţiu, ca „delegat al ale Asociaţiunei. Comitetul central are nu
bombastice despre marile izbenc}! plânge în contra tirăniei ce o eser- comitetului central al Asociaţiunii. mai dreptul de control şi de aprobare. La
44
ale libertăţii în Ungaria cu adevă cită Jidovii, cari în Budapesta au din contră sistemul electoral ar fi cu totul
rata disposiţiă a spiritelor între Un ajuns se fiă mai mulţi, decât în totă Primind acest apel, membrii, cari mai de prisos şi comitetele de cerc cu direc
guri — ne mai vorbind de cei-lalţî Francia şi Englitera. Ei influinţeză ales în urma adunării generale dela Fel- torii lor s’ar pute numi direct de cătră co
— se vede, şi din vorbirile, ce s’au guvernul, domineză pressa şi o aser diora rămăseseră cu impresiunea, că des mitetul central.
părţământul nostru este „la culmea chiă- Se nasce deci întrebarea, decă corectă
ţinut alaltă-erî în Camera ungară vesc intereselor lor de rassâ. Acusă 44
cu ocasiunea desbaterii legii budge- guvernul, că aplică prea mulţi Evrei mării şi că în fruntea lui stă un comitet este seu nu procederea comitetului central
44
tare pentru 1898, ce s’a început în în oficii publice; arată cu date sta din cele mai „brave şi active , vor trebui în caşul de faţă ? Noi credem, că nu, ba
acea c|i. tistice, că elevii jidovesc! în scâle fără îndoâlă se rămână surprinşi, vădându- suntem de părere, că acestă procedere
se învitaţî la o adunare de „reconstituire“ a creâză un cas de precedenţă, care ar pute
Au vorbit mai întâiu doi de se îmulţese înfricoşat ş. a. ş. a. despărţământului, pe care ei îl scieau nu
putaţi din sînul partidei poporale Acest vorbitor a terminat cu numai constituit, der mulţi dintre ei mai să aibă chiar urmări fatale pentru despăr-
maghiare. Acestă partidă este încă asigurarea, că nu vrea se facă anti credeau pote, că desvoltă o „activitate ţămintele Asociaţiunei.
mică la numer în Cameră, dâr cu semitism, dâr se luptă împreună ou lăudabilă , cum s’a fost accentuat în ra Să ne închipuim numai, unde am
44
atât mai numeroşi sunt aderenţii ei partida lui în contra esploatătorilor portul comitetului central cătră adunarea ajunge, decă comitetelor de cerc, ori direc
în ţâră, mai ales printre catolicii evrei. Ungaria trebue se devină generală de astă-vară a Asociaţiunei ţinută torilor lor li-ar sta în voiă de-a se sus
unguri. ârăşî creştină. Cine va emancipa în Mediaş. trage ori şi când dela răspunderea, ce-o
datoresc celor ce i-au ales, lăsând tote
Primul vorbitor, contele I. Zichy, înse — esclamă el — pe creştini
Pentru înţelegerea lucrului vom spune, baltă şi dându-şl demisia la comitetul cen
a constatat apatia, de care sunt cu de sub tirania Evreilor?
că delegarea d-lui Virgil Oniţiu şi însărci tral, cum s’a întâmplat în caşul de faţă?
prinşi „părinţii patriei“. El vede în- Majoritatea, firesce, a primit narea d-sale cu „reconstituirea s’a făcut Şi să ne închipuim ce ar fi, decă s’ar ad
14
trensa simptomul b6lei mortale a acestă esclamare cu ilaritate. Un în urma demisionării d-lui protopop Vasile mite, că comitetul central pote trece cu
parlamentarismului. Majoritatea a- deputat evreu a asigurat, că p6te fi Voina din postul de director al despărţă buretele peste acest principiu al responsa
prbbă tot, ia tot la cunoscinţă ce-i numai o singură politică maghiară mântului nostru. Despre acesta am aflat bilităţii şi peste situaţiunile create în des-
propune guvernul. corectă în cestiunea acesta, nu ca numai din procesul verbal al şedinţei dela părţăminte pe basa lui?
Apatia parlamentului pentru ile jidovismul se fiă cu forţa tăiat din 3 Febr. a comitetului central, publicat în Etă o cestiune, pe care întrunirea con
galităţile ce se comit la alegeri şi corpul naţiunei ungare, ci din con numărul mai nou al „Transilvaniei . In vocată de d-1 Oniţiu va trebui s’o resolve
44
pretutindeni, nu pote surprinde pe tră se fiă contopit cu ea. acest proees verbal cetim adecă urmă- înainte de tâte!
nimeni, decă va avâ în vedere, cum Şi pe când se vorbesce ast-fel torele: Der abstragend dela persona directo
41
s’a plămădit „voinţa naţiunii din în dietă, pressa jidano-maghiară aţîţă „Vasile Voina, protopop în Braşov, rului, în fruntea despărţământului acestuia s’a
acele misteriose milione, de care a mereu „naţiunea alcătuitbre de stat eu data 15 Ianuarie a. c. demisionâză din ales un comitet de şepte persone. Decă direc
44
vorbit deputatul Rohonczy. Pretutin în contra naţiunilor nemaghiare şi postul de director al despărţământului I. torul a demisionat, n’a demisionat comitetul.
deni numai demoralisaţiă, mituire şi se folosesce chiar de „serbarea li (Braşov). Conclusul comitetului central nu face nici o
(Conclus:) „Se ia spre scire. Cu
corupţiune. bertăţii spre a le suspiţiona şi acusa noua organisare a despărţământului se în- amintire de comitetul despărţământului. Se
41
Aşa caracteriseză numitul vor de nepatriotism. Er majoritatea, care credinţeză ca delegat d-1 Virgil Oniţiu, di înţelege ore, că decă demisioneză directorul,
44
bitor starea de astăcţî- E). face res aprobă t6te şi votâză t6te câte i-le rector gimnasial . demisioneză întreg comitetul? Şi decă nu,
ponsabil şi pentru lăţirea socialis presentă guvernul, aplaudâză. Din rândurile acestea membrii despăr ce-i cu acest comitet?
FOILETONUL „GAZ. TRANS. 44 nici măcar ţinutul surprindător de frumos, însărcinarea acâsta era grea şi forte peri- Bacalin mergea înainte precaut pe ţăr
ce incunjura tabăra, n’a băgat în sâmă nici culosă — de tote părţile podul era pâclit mul rîului. Noptea era luminată de lună
(12) incomodităţile, nici lipsurile vieţii aces de Turci, de baterii şi de sentinele. şi liniştită. Aerul umed era străbătut de
teia... Bacalin se întrista, când îşi gândi tote miros de iarbă, se putea audi ciocanul fau
Pagini din istoria resbomhi In decurs de 4 ŞÎ mai bine, acestea. Decisiunea lui însă nu s’a clătinat. rilor şi glasuri de nopte. Ţărmul, care era
ece
slavo-tnrcesc. el îşi însuşise astfel de obiceiuri, cari con El fără îndoială ar fi putut remânâ liniştit crescut cu stuf, in clina preţipiş spre apă,
vin numai omenilor bogaţi. El n’a putut la trupă, deorece se oferiseră destui. Dâr pe celalalt ţărm să întindeau sămănăturl de
(Naraţiune, de G. Veririgen.)
trăi fără de aceste obiceiuri, şi dâcă vre era timpul să facă şi el ceva! păpuşoii!. Dâr âtă aprope, forte aprope
(Urmare.)
unul din ele suferea scădere, el se irita şi Mersfei’ă încă eu la primul post sclipia un mic foc. Bacalin sciea, că acest
X. avea cea mai rea disposiţiă sufletâscă. al cordonului de pază, âr când s’a întune foc pote să fiă forte blăstămat pentru el.
Trecură trei clile. Totul era liniştit. Acum însă a trebuit să-şi uite tote obiceiu cat, au trecut peste el. Ei, dâr cine se încă deee minute, şi putea vedea şi audi
Turcii nu se mişcau. Ei făceau peste nopte rile acestea, de multe-orî nici nu putea să mergă mai departe ? Toţi nu pot merge, e tot ce se întâmpla în unele părţi ale ta
în tabăra lor focuri puternice, cari neli se spele şi îmbrace în ordine. Bacalin însă lipsă ca doi sâu trei omeni să se furişeze berei inimice. Umbra tufelor acoperea pe
nişteau armata serbâscă, din când în când nu numai că nu suferia în urma acâsta, şi strecore mai departe fără sgomot, aşa Bacalin, dâr totuşi el se întinse de-alungul
se audia câte-o puşcătură; dâr pănă dimi- nu numai că nu se irita, ci din contră se ca nici un sunet se nu turbure liniştea în iarbă şi astfel se tîrî mai departe, dând
neţa nu s’a întâmplat nimic deosebit. simţi a satisfăcut atât cu trupul, cât şi cu nopţii. înlături cu mâna iarba de dinaintea lui.
Câta voluntarilor noştri a fost împăr sufletul. — Merg eu! clise Bacalin c’un fel de El se cutremura la sgomotul produs de el
ţită, ce-i drept, la o brigadă, dâr pentru Şedea cu câţl-va camarad! într’o co temere şi însufleţire tot-odată. însu-şî. Sciea, că cea mai mică greşâlă, cea
asta i-s’a lăsat deplină independenţă. A libă miserabilă, îşi arangiâ cum-va un pat, — Şi eu cu d-ta, şi eu! se audiră mai mică neatenţiune pote face capăt vieţii
bivuacat lângă Deligrad, s’a înarmat după care consta aprope numai din plaid-ul său, câte-va voci. lui. De-odată înlemni aprope de tot de
reeerinţă şi aştepta primul semn, ca să se dâr pentru asta în cele două nopţi dintâiii Au ales pe Bacalin şi pe Fedorov. Ei spaimă — simţi, că-i vine să tuşâscă şi că
apuce de lucru. durmi dus. Noptea a treia a trebuit să-i şi-au depus armatura, ce ar fi putut se-i nu va ave forţă să-şi reţină tuşea. Noptea
Bacalin n’a seiut cum au trecut dilele. aducă impresiunl nouă. Se decise se ia parte conturbe şi să-i trădeze. însă, ca şi când i-s’ar fi poruncit, era atât
N’a avut timp să facă observaţii şi studii. la recunoscerile de nopte. Unul pleca spre drâpta, altul spre de mută şi liniştită, şi el numai c’un minut
Iu locuinţa comandantului superior n’a mai Planul era, a aprinde podul inimicului stânga. Soţii lor rămaseră pe loc, ca la cas înainte audi clar paşi unde-va în apro
intrat nicî-odată, nu putea şi nu Yoia să se de peste Murava, şi astfel trebuiau^să facă de nevoiă să le sară în ajutor, deşi acâsta piere... Şi blăstămata tuse îl ispitia nein-
intereseze de nici o noutate, n’a observat o recunoscere a posiţiei armatei duşmanului. era aprope imposibil. vingibil.
