Page 26 - 1898-03

i
Pagina 2. GAZETA TRANSILVANIEI Nr. 52—1889.

Aici în Braşov n’are nimeni cunos tul nostru, poliţia Săsoilor (bahszdsz-renddr- când se va publica bugetul cheltuelilor conscient lucreză înpotriva lui; este un fel
cinţă despre aceea, că ar fi demisionat în­ seg) a atacat ungurimea, care cânta cântece Statului grecesc. de chiază rea şi trebue să luptăm din pu­
tregul comitet, ales în Ianuarie 1895 şi patriotice şi în faptă a atacat şi lovit pe Vorbesce apoi de abusurile adminis­ teri să o nimicim".
întregit la adunarea din Feldiora. Cum vine un om tînăr, care striga: trăescă regele! traţiei în Dobrogea, în judeţul Brăila etc.
*
der comitetul central se trecă la ordinea S’au făcut mai multe arestări şi miliţia a Se ocupă apoi de cestiunea de portofolii mi­
4ilei peste comitetul despărţământului, ca împrăsciat pe paclnicii cetăţeni. Oficiâsa nisteriale, de intrigele, ce s’au făcut pentru In şedinţa dela 4 Martie s’au ales noii
şi când n’ar fi esistat nici-odată? „O. E." se declară adl în acestă cestiune doborîrea guvernului aurelianist ş. a. vicepresidenţl. Au fost aleşi d*nii Dimi-
Der nici pentru membrii despărţămân­ şi declararea ei arată mai bine cât de fără După un incident, d-1 Fleva vorbesce trescu-Iaşi şi Y. lepurescu. Minoritatea a
tului nu este şi nu pote fi indeferent, decă tact, în ce mod contrar legii, mojicesc şi despre aceea cum se laudă guvernul me­ votat alb, având 59 buletine albe faţă cu
după un period de doi ani şi mai bine de bădăran s’a purtat poliţia din Braşov. Acestă reu cu încrederea regelui şi a majorităţii, 102 voturi ale majorităţii.
activitate ori neactivitate, de care se tracteză sdravănă corporaţiune stă -în serviciul Sa­ şi întrebă: „Credeţi ore, că majoritatea In aceeaşi şedinţă s’a primit şi demi-
siunea secretarului C. Gr. Vernescu şi în
aici, aceia, în cari şi-au pus încrederea şi şilor de acolo şi e invederat, că numai din acesta, care susţine acum pe d-1 Sturdza
cărora li-a încredinţat conducerea despăr­ causa însămnătăţii sărbătorii s’a pus în con­ şi care a susţinut tot aşa de bine pe d-1 locul lui s’a ales d-1 I. St. Brătianu.
ţământului şi a muncei pentru cultura na­ flict cu ungurimea. A trebuit să întrevină Aurelian, nu va susţine tot astfel un alt După aceea a vorbit d 1 Yasilie Las-
ţională a poporului, dispar dinaintea lor însu-şî fişpanul Maurer, şi putem spera, că cabinet? Ba da domnilor, majoritatea cu car sprijinind interpelarea d-lui Fleva.
ca o nălucă, fără a-le dice măcar „nopte vitâzul yflalcszdss* locotenent de poliţiă îşi care vă lăudaţi, d-le prim-ministru, e a
bună“. Ei au dreptul să câră dare de semă va primi pedepsa meritată pentru acâstă orl-cărui guvern, nu a d-vostră“. Sjp ania şi America.
dela comitetul ales de ei. Cum va pute infamiă. In primul rând îşi va primi pe­ „Der mai este un factor, cu care gu­
11
răspunde acesta însă, decă comitetul cen­ depsa pentru-că a recuirat miliţiă contra vernul se laudă: încrederea Regelui . Pro- Isbucnirea unui răsboifl între Spania
tral îl face de-odată neesistent, absolvându-1 paclnicilor cetăţeni jubilanţî“. testeză în contra încercercării de a ames­ şi Statele-Unite ale Americei s’ar păre
astfel de orl-ce răspundere? teca Corona în luptele politice de partid. inevitabilă. DepeşI sosite din New-York
1»
Am relevat acestea numai pe scurt, Nu regele a chiămat pe d-1 Sturdza spun, că foile americane asigură, că săp­
u
Etă acum ce scrie „Alkotmany tot
ca membrii să fiă măcar încâtva orientaţi despre demonstraţia de Marţi: In Braşov la guvern, ci partidul naţional liberal, şi în tămâna viitore America va recunbsce in­
când vor primi apelul d-lui Virgil Oniţiu. asemenea au avut’o de furcă cu tinerimea diua când partidul nu va mai voi, dânsul dependenţa insulei Cuba. Dâcă acesta se
Avem însă şi alte multe de cfis, decă în sanguinică. Naţionalităţile de acolo nu se va trebui să plece. va face într’adevăr, atunci Spania va tre­
adevăr e vorba de a da despărţământului M. S. Regele voesce să aibă două bui să declare răsboifl Americei.
prâ însufleţesc pentru cântecele lui Kossuth.
nostru un avânt serios. partide puternice de guvernământ, ca atunci Deocamdată atât Spania, cât şi Ame-
Pentru-ca se se încunjure un scandal mai mare,
poliţia n’a permis să se cânte pe strade, când unul guvernâză, celalalt să facă con­ sica se pregătesc serios de răsboifl. Spa­
Mobilisarea flotei francase. Scirea, ce însă lurmuitorii au dus lucrul pănă acolo, că trolul. Ei bine, d-lor, aşa cum e partidul niolii cred, că miliţia nord-americană nu
am adus’o ieri despre mobilisarea flotei fran­ s’a u recuirat 12 soldaţi. . . . Demonstranţii liberal astădi, este el un partid pe placul se va pute măsura cu armata lor.
cese, o aflăm confirmată în tote diarele, ce aceştia vestesc acum, că au cântat „himu- Regelui? Nu, fără îndoială. Şi nu e departe E sigur, că isbucnirea răsboiului ar fi
ni-au sosit adl. Telegrame din Paris spun, usz“-ul şi au strigat: „trăescă regele!“ Ei vremea când Suveranul, desgustat de cele nespus de păgubitore pentru comerciul
că prefectul marinei din Brest a declarat bine, Braşovenii sunt cu mult mai leali, ce se petrec, va retrage încrederea cu care uriaş al Americei. Spania pote să-i bom­
ar
unui 4^ ist, că nu e vorba de-o mo- decât să nu le fi plăcut strigarea: „trăescă te tot laucjî, d-le Sturdza. bardeze tote porturile ţărmurului răsăriten,
bilisare generală a flotei, ci numai de eser- regele . Şi se va întâmpla acâsta d-lor, cât cari, ca fortăreţe, sunt forte negligeate.
u
ciţii de mobilisare, pentru care scop se va de curând, căci ce sortă pote să aibă o ar­ Având conscienţa acestei situaţiunî
spori flota de nord. Activitatea febrilă a mată condusă de recruţi şi sprijinită de nefavorabile, America îşi sporesce năile de
arsenalelor, dise prefectul, se esplică aşa, Din Camera română. mercenari? răsboifl c’o grabă estra- ordinară. Dela Bra­
că acum, când e sigură votarea budgetului Contra cuvântului mercenar se ridică silia a. cumpărat deja două năi mari de
pentru marină, trebue să se începă lucră­ Marţi in 3 Martie d-1 N. Fleva a con­ în majoritate sgomotose proteste. răsboifl; afâră de acesta mai stă în târg
rile cu mai mare energie. La eserciţiile de tinuat cu desvoltarea interpelării sale asu­ Voci: E o insultă, ce ni-se aduce. Nu şi cu alte staţe americane în ce privesce
mobilisare sunt chiămaţî numai soldaţii pra politicei generale a guvernului. suntem mercenari! cumpărarea de năi. America-nordică şl-a
marinari concediaţi, er nu şi reservele. După-ce a recapitulat cele spuse în Se produce un tumult înfricoşat. N. întărit cu torpilori intrarea portului New-
Scopul mobilisării este constatarea, că la şedinţa precedentă, interpelatorul ajunge Fleva vre se se esplice, der ’i este impo­ York şi tote insulele, începând dela Florida
cas de răsboifl cât timp s’ar recere pentru la conclusiunea, că „guvernul actual este sibil. Cei din majoritate nu vor să-l as­ pănă la insulele-Tortuga, cari stau faţă
11
provederea flotei cu victualii, cărbuni şi o negaţiune a principiilor liberale . Sub el culte. In fine se suspendă şedinţa. în faţă cu Havanna. De aici apare evident,
arme. In cestiunea mobilisării se va face o domnia legilor a ajuns o farsă. Numai de La redeschidere d-1 Fleva declară, că că America voesce să facă Cuba teatru al
interpelaţiă în cameră. când vorbitorul a făcut interpelarea, gu­ n’a vrut să vateme pe nimeni din adunare, răsboiului, ori cel puţin centrul lui, ca cu
vernul a comis două ilegalităţi. Una e de şi decă cineva se simte atins de vr’un cu­
natură a-1 aduce înaintea curţei de cassa- vânt rostit de dânsul, e gata să facă re­ ajutorul resculaţilor să nimicescă pe Spa­
Demonstraţia din Braşov ţiă: suspendarea ilegală a alegerei din tractări (Aplause). nioli pe insulă.
America are însă şi avantage faţă cu
şi pressa maghiară. Huşi. După acesta dice, că d-1 Sturdza se Spania. Situaţia ei financiară ’i dă posibi­
Pressa maghiară face mare sgomot în A doua ilegalitate este aceea cu pro­ crede infalibil şi că a întrat în partidul litatea să-şi acuire tot de ce ar ave lipsă
jurul demonstraţiunei ungurescl dela 15 cesul Zappa. Pe când se înfăţişa în recurs liberal pentru a declara luptă făţişă prin­
acest proces între Statul elen şi cel român, pentru răsboifl.
Martie din Braşov. Tote diarele, ce le pri­ cipiilor liberale şi democratice. Apoi finesce
11
apare în „Monitorul Oficial un decret, declarând, că cei din gruparea liberală opo- Secretarul de stat pentru marină al
mirăm acll din Budapeşta publică un co­
w
municat „semi-oficios , care e plin de nea­ prin care Statul elen este autorisat a primi siţională vor stărui să dobore guvernul „de Statelor-Unite nord-americane a făcut în
devăruri şi mistificări asupra celor întâm­ succesiunea. acolo unde se menţine prin ilegalităţi, prin clilele din urmă declaraţia, că America tre­
plate Marţi sera. Se susţine între altele, că Decretul acesta coincide cu apariţiu- corumperl de consciinţe, prin tot ce e per­ bue să se pregătescă serios de răsboifl,
nea în proces a unui nou advocat al moş­ mis şi nepermis . deşi se speră încă într’o evitare a lui. Billul
11
organele poliţiei „au bătut pănă ce au
sângerat * pe mai mulţi băeţl dela 14—16 tenitorilor, un membru al majorităţii. * de apărare naţională primit în Congresul
1
ani, şi că numai întrevenirii fişpanului Avocatul Statului nostru rămâne ui­ Urmeză discursul d-lui P. S. Aurelian, dela Washington este un avertisment la
Maurer este a i-se mulţămi, că nu s’au pro­ mit, căci el, în urma apariţiei acestui de­ care s’a asociat la interpelarea d-lui Fleva. adresa Spaniei — dise secretarul, America
voind să-i spună prin primirea acestui bill,
dus încurcături mai mari. cret, nu mai avea nici un rol. D-sa cjice, că causa stărei anormale este că e capabilă a-şl apăra interesele sale.
u
„Magijar Ilirlap publicând comuni­ Cât a costat pe Statul grecesc acest „că ne-am îndepărtat dela organisaţia de­
catul amintit dice în introducere între al­ decret şi apărarea avocatului despre care mocratică şi liberală a partidului; că e
tele : „Precum ni-a comunicat coresponden­ am vorbit, se va vede numai peste un an, ceva ce rode acest partid ; e cine-va care

Bacalin îşi acoperi faţa cu palmele depărtare lătra un câne. Se dădu cu totul Acesta îi veni atât de neaşteptat şi’l Un sentiment necuprins cutremura
şi se pleca de tot la pământ. Tuşi slab, în prada acestei situaţiunî deosebite şi pănă spăriâ aşa de tare, încât înmărmuri şi nu-şî de-odată pe Bacalin — spaima şi groza îl
tîmpit — der a tuşit totuşi. Un fior rece acum ne mai esperiate — gândurile şi im- putea mişca nici un membru al corpului. părăsiră şi’n locul lor simţi o ură înfrico­
îi străbătu întreg corpul. Nu s’ar fi mişcat presiunile i-se încrucişau c’o celeritate es- Simţea numai cum părul i-se face măciucă şată'şi o nespusă putere. S’aruncâ asupra
din loc nici cu-o liniă şi abia luându-şî traordinară, cufundându-1 într’un vis bizar, în cap. Figura sta cu o lăture spre el şi-i Turcului şi-l strînse de gât cu amândouă
respir începu să asculte. In tote părţile din care n’ar fi vrut să fiă deşteptat. veni atât de aprope, încât cu tot întunere- mânile, ce se încleştaseră adânc în el. Aşa
era tăcere, numai faurii băteau cu cioca­ cul putu s’o observe bine... nu mai era în- se vede, că de durere şi spaimă, uu putea
nele şi între tufe, tocmai de-asupra capului, Dâr cu tote acestea era timpul să se îndoielă, înaintea lui sta un Turc. să se apere, deşi uşor i-ar fi fost să rănescă
reîntorcă, căci rămânând aici, vedea că nu
o pasere da din aripi. va scăpa cu nici un preţ de pericol, tre­ Ce fel de Turc, în ce chip şi de ce pe Bacalin cu hangearul — amândouă mâ­
Trecură două trei minute.... Se tîrî nile fiindu-i libere.
mai departe. Etă, acum apare ceva întu­ buia deci să se folosescă de momentul de a venit aici? Se pote, că numai ecă aşa, Bacalin nu mai sciea ce face; capul
s’a depărtat dela post pără de nici o ţîntă
linişte când odihneau încă baionetele tur­
necat. Era podul. Culcat la pământ, Baca-
cesc!. şi s’a aşedat între tufe, ca să privescă ce­ îi fierbea şi în acesta încordare supremă
lin îşi luâ ochi anul şi începu să privescă rul înstelat; ba pote a fost chiar trimis şi el tot mai tare îşi încleşta mânile în gru­
prin el şi să-şr însemne cu băgare de sâmă Bacalin începu deci să se reîntorcă el pentru a face recunoscerl — cine scie! mazii Turcului. Mai târdiu nu-şî putu da
tote amănuntele. A trebuit să dea încet la pe aceeaşi cale tîrându-se prin ierbă. Um­ semă cât a durat acesta... După ce s’a re­
o parte tufişul, ca să potă observa bine si­ bra tufelor n’o mai afla acum suficientă... Bacalin nu-şî puse întrebări. Numai cules, Turcul nu se mai mişca.
tuaţia podului şi bateria de tunuri. Cufun­ luna lumina puternic şi viu. Se urcă pe un moment dura acestă resonare. el n’avu
dat în esaminare îşi uitase cu totul de pe­ ţărm tot cu aceeaşi precauţiune. Etă, că timp fisic să se gândescă. Cu faţă îngrozită Abia putu să-şi oblescă degetele şi
ricol şi consciinţa lui îi reveni numai după nu mai e departe cordonul de pază, cam şi cu ochii înholbaţî privi la Turc. uitând de orî-ce pericul o luâ la fugă îna­
ce îşi reîmprimâ în memoriă amănuntele la cincl-cjecî de paşi. Liniştea nopţii era Der Turcul pote că şi mai tare s’a inte spre cordonul de pază. Groza ce o
terenului. şi mai puţin turburată şi mai sărbăto- spăriat de Bacalin. Vădând pe omul, ce se simţi în momentul când a dat fără de veste
rescă... frunza nu zuzue, pasărea nu se peste Turc, era nimic faţă de ceea ce se
Punându-şî ochi anul erăşi în buzunar, tîra pe lângă el, vădând faţa lui îngrozită,
voi să se întorcă îndărăt fără amânare, mişcă pe ramuri, faurul nu bate cu cioca­ nici el nu putu să scotă nici un cuvânt şi petrecea acum în sufletul său.
nul. Dând la o parte încet-încetinel iarba începu să tremure în tot trupul.
der găsi, că va fi mai bine să aştepte şi I-se păru, că e vrednic de ură şi dis­
să se reculegă niţel. Stătu nemişcat cam şi crenga, Bacalin era cu totul cufundat El însă e armat, are puşcă pe umer] preţ — energia de mai înainte făcu loc
cinci minute, ascultâudu-şî bătăile inimei şi în muncă. er Bacalin numai un hangear... încă o clipă panicei şi-l silea se fugă, ca şi când l’ar
privind la cerul înalt şi înstelat. Domnea De-odată, fără de veste, la doi paşi — şi el va striga, atunci periculul va fi goni toţi dracii infernului...
încă tot liniştea de mai înainte, numai în dinaintea lui apare o figură omenescă. iminent. De-odată s’aucli o puşcătură. De sigur,