Page 27 - 1898-03

Nr. 52—1898. GAZETA TRANSILVANIEI Pagina 8.
/
SOIRILE BILEI. într’un coteţ mortă, având răni grave la Pentru Academia Română Ion Ghica V a r i e t a t e .
j cap şi pe trup. S’a pornit cercetare. a fost un adevărat părinte afectuos. Ales Naufragiul vaporului „La Champagne .
u
— 6 (18) Martie. membru la 1874, înaltele lui calităţi au fă­ In luna trecută vaporul de persone
Tifusul în Bucovina. „Patria" scrie, că cut, ca să fie de îndată ales Preşedinte, şi
u
Societatea politică „Concordia“ a Ro­ un pericul iminent ameninţă Bucovina prin frances „La Champagne a naufragiat în
mânilor bucovineni va ţine Luni în 16(28) isbucnirea tifusului causat de fome. După în acâstă calitate a condfis timp de mulţi drumul său spre New-York. Un oficer al
Martie o adunare generală estra-ordinar, fiind ani lucrările Academiei. El a organisat mo­ acelui vapor istorisesce următorele despre
o scire oficidsă, acestă bolă a şi isbucnit destele servicii de atunci ale acestei insti­
la ordinea dilei următorele trei puncte: 1) în comuna Şubraneţ. Din partea oraşului nenorocirea întâmplată în mijlocul mării:
w
darea de semă a comitetului despre acti­ Cernăuţi încă s’au luat măsuri pentru a tuţiunî şi le-a pus pe bas ele, pe cari pănă Vaporul „La Champagne a plecat în
vitatea societăţii; 2) espunerea situaţiunei împedeca desvoltarea acestei epidemii. astăc}! sunt în continuă desvoltare. Prospe­ 12 Februarie din Havre, ca săjtransporte 400
politice; 3) propuneri eventuale. Se dă ritatea Academiei se datorâză fără în­ de persone la New-York. Mare a fost spai­
■mare importanţă acestei adunări, dela care Serbarea dilei de II Aprilie. In şe­ doială impulsiunii date ei de Ion Ghica. ma în New-York, când s’a aflat, că vaporul
•se aşteptă o clarificare a situaţiunei şi o dinţa dela 16 Martie n. camera din Buda­ Membrii Academiei au asistat în cor- a întârdiat 2—3 dile, ba nici după 5 dile
orientare a Românilor bucovineni, atât în peşta a primit şi la a treia cetire proiectul pore la trista ceremonie a înmormântării, n’a sosit la locul destinat. Nici măcar un
ce privesce nouăle alegeri pentru dieta de lege despre declararea dilei de 11 Apri­ care s’a făcut la GherganI. Colegul nostru vapor din Hamburg seu Brema nu s’a în­
u
•ţării, cari au să urmeze la vară, ori cel lie ca sărbătore naţională ungurâscă. d-1 Nicolae Ionescu primise însărcinarea de tâlnit cu vaporul „La Cliampagne , deşi
mult în tomnă, cât şi în privinţa organi- Administrator protopopesc pentru trac- a face cuvântarea funebră în numele Aca­ acesta plecase cu o săptămână înainte de
sărei din nou a partidului lor. demiei. Timpul rău l’a împedecat, şi de celelalte două, având ca să facă aceeaşi cale.
tul gr. or. al Alba-Iuliei a fosţ numit din
aceea d-sa a rostit cuvântarea asupra lui In sfârşit la 16 Februarie a sosit la
Resuitatul Congresului studenţesc din partea Consistoriului archidiecesan din Si- Ion Ghica în întâia şedinţă publică a Aca­ New-York vaporul unei societăţi olandeze
Budapeşta. „Peşti Naplo“ ne spune, că biiu d-1 Florian Rusan, paroch în Alba- demiei după diua înmormântării, la 9 americane, numit „Rotterdam“, care avea
Congresul regnicolar al universitarilor ma­ Iulia-Maerl, fiind dispensat dela acestă Maiă. pe bordul său câţî-va oficerl şi matrozi ai
ghiari ţinut clilele acestea la Budapeşta, n’a obisitore sarcină d-1 protopop al Abrudului La 15 Septembre a încetat din viâţă,
vaporului „La Ohampagne“, cari au fost
.avut alt resultat, decât — provocări la P. Popovicî, care a fost însărcinat până la Sebeşul-săsesc în Transilvania, Alexandru scăpaţi.
duel între studenţi, din causa disputelor acum cu administrarea acestui tract. Roman, membru al Academiei dela înfiin­ Aceştia spuseră, că vaporul, pe care
vehemente între ei. ţarea ei, fiind dintre cei numiţi la Aprilie au fost ei, a naufragiat în 17 Febr. la 4
Visita principelui Bulgariei la curtea
rusescă se va face — după cum anunţă o 1866. El a fost unul dintre fruntaşii cei ore d. a. In apartamentul, unde se afla
Instalarea noului protopresbiter al Ha­ mai luminaţi ai Românilor de peste Car-
ţegului, d-1 Tit Vespasian Gheaja, fost pa- telegramă din Petersburg — în Maiii a. c. paţl, atât ca bărbat politic cât şi ca pu­ maşina, s’a audit o mare detunătură.
roch şi spiritual la institutul corectoriu din Principele va merge împreună cu princi­ blicist. Dela 1862 pănă aprope de calele Pasagerii cuprinşi de spaimă au alergat cu
•Gherla, s’a săvîrşit în 15 (27) Febr. c. In­ pesa Luisa. lui din urmă, Roman a fost profesor de toţii pe bord, der căpitanul vaporului i-a
stalarea, după cum ’i se raporteză „Tele­ Soţia căpitanului Dreyfus, după cum limba şi literatura românâscă în Universi­ liniştit cjicând, că numai maşina s’a stri­
grafului Român", s’a făcut cu mare pompă. spune „Sidcle* din Paris, a adresat o seri- tatea dela Budapesta. El a luat o parte cat, vaporul însă e întreg. Căpitanul a an­
sore cătră ministrul Lebon, în care îl rogă corat aprope de ţărmii Finlandei nouă,
Demonstraţia în Timişora. Din Timi- să-i permită a împărtăşi sortea bărbatului forte însemnată — precum cu toţii seim — sperând, că-i va scăpa vr’un vapor din si­
^ora se anunţă, că cu ocasia sărbării dilii la întregă activitatea Academiei, partici­ tuaţia critică, în care se aflau. Intr’acestea
său pe insula Dracului. Pănă acum însă ea
de 15 Martie s’a făcut acolo o o emonstra- pând la tote adunăi’ile generale anuale. însă se slobodi pe mare o negură desă,
n’a primit răspuns la acestă scrisore, ce a La 28 Octomvre a încetat din vieţă
ţiă din partea tinerimei şcolare contra fiş- Lac ’ dresată ministrului în 28 Februarie care făcu, ca călătorii să perdă speranţa.
panului, care n’a arborp' naţional un­ colegul nostru Gheorghe Chiţii. Bărbat în­ In dimineţa cjilei de 18 Febr. la ,8 ore s’a
n. Conform legilor de stat franeese dorinţa zestrat cu o vastă şi temeinică cultură şi
guresc nici la casa comitatului, nici la lo­ lăsat pe apă o luntre, în care au plecat
ei nici nu se va pute împlini, deore-ce ele
:
cuinţa sa. Câte-va su.e de inşi T*r ntre caii opresc, c femeia unui deportat să-şi potă condus în totă activitatea sa de vii sim­ 3 oficerl şi 9 matrozi, ca să aducă ajutor.
se amestecase şi plebe din oraş pretins i îxrma • * ul în exil. ţăminte patriotice, el a adus ţării servicii La 5 ore după aşedarea nostră într’o luntre
arborarea stogului. Ne făcândn .-sa pe voie v însemnate, ca bărbat politic şi ca conducă­ dice unul dintre cei trei oficerl din luntre
tor al Ministeriului Instrucţiunii publice.
-demonstranţii s’au dus dinaintea (’batrului, ‘2 Pentru orăşeni, funcţionari, etc. cari au — prin negura desă am aucjit fluerătura
unde au rupt tote afişele nemţt h între ocupaţiunî sedentare sunt prafurile Seidlitz El a introdus învăţământul limbei române unui vapor. Noi strigam din tote puterile,
aie lui Moli cel mai bun remediu prin efec­ în şcolele secundare ale ţării, a cultivat cu
•strigări de „abzug“. Aici îi surprins,. ->oî: dâr nu ne-a audit nimeni. Vaporul erăşl a
tul lor la regular ea mistuirei. O cutie 1 fl. predilecţinne filologia şi a publicat o serie
ţi a şi-i împrăsciâ. se pote căpăta dilnic prin poşte de cătră far­ de studii forte apreţiate, mai ales asupra fluerat, der după sunet se tot depărta de
macistul A. Moli liferantul curţii din Yiena. noi, pănă în urmă n’am mai audit nimic.
Predici. Poimâne (Duminecă în 8 cuvintelor de origine creştină în limba ro­
Tuchlauben 9. In farmaciile din provinciă să să Din nou am rămas singuri. Termome­
Martie v.) va predica în Biserica Sf. Nico- ceră preparatul lui Moli provăcjut cu marcă şi mână, în urma cărora, la 27 Iunie 1879, a trul era sub zero ; pe Jmare bântuia o fur­
,lae din Scheiă părintele Dr. Vasilie Sajtu. ssubscriere. fost ales membru al Academiei. In scurtul tună Jgroznică, încât în tot momentul ne
timp cât a putut participa la activitatea aşteptam să ne înghită valurile furiOse ale
Ordin de di pentru 15 Martie. O foiă
•ungurescă spune, că în cjiua de 15 Martie Academia Română acestei instituţiunî, Chiţu a întemeiat fon­ mării. Cum luntrea era aruncată de valuri
dul, care portă numele său şi care dela
li-a fost interdis în Peşta soldaţilor din ar­ Sesiunea generală din anul 1898. încoce şi încolo, încontinuu se umplea cu
mata comună, dela honvecţime şi elevilor Raport asupra lucrărilor făcute în anul hotărîrea d-vostră îşi aşteptă determinarea apă, pe care trebuia s’o aruncăm afară.
dpla Ludoviceu a umbla pe strade. Acesta, 1897-98. destinaţiunii. Astfel am mers pe mare cu luntrea două
în urma unui ordin de cji prin care chiar Johannes Japetus Smith Steenstrup a dile. De oboselă matrozilor li-se umflaseră
.şji oficerilor dela căpitan în jos li-s’a oprit (Urmare). încetat din vieţă la 8 (20) Iunie la Copen­ mânile şi piciorele, der pentru aceea totuşi
haga, în vârstă de 84 de ani. Naturalist
-fa-se arăta pe strade dela 7 ore sera, sub pe- Membrii Academiei. se supuneau poruncilor. In cele din urmă
distins, Steenstrup îşi asigurase un loc de
•depsă de o jumătate di arest de casarmă. Perderî mari a suferit Academia în ne-am împăcat cu sortea, ce cu toţii pre-
onore între învăţaţii acestui secol prin în­
anul trecut. Dela închiderea ultimei sesiuni simţiam, că are să ne ajungă.
Un omor înfiorător. Din Vârşeţ se semnate studii zoologice şi de paleontolo­ In 21 Febr. un matroz observa în
scrie, că un omor înfiorător s’a săvârşit pănă astădi au încetat din vieţă trei mem­ gie. Cercetările sale savante asupra faunei depărtare zarea dela lampionul unui vapor
bri: Ion Ghica, G. Chiţii şi Al Roman, un
dilele trecute în comuna PodgoranI, comi­ şi florei preistorice nordice şi studiul său Furtuna sbiciuia groznic undele mării, er
membru onorar: J. Steenstrup, şi un mem­
tatul Timişului. Preotul sârbesc din acea asupra „Schimbării generaţiunilor“ făci se noi eram cu totul obosiţi şi desperaţi. La
comună a plecat cu curatorul său la Timi­ bru corespondent român: St. G. Vârgolicl. din el o autoritate în sciinţă. strigarea însă: „Un vapor e aprope!“ cu
şora. La gară l’a petrecut şi nevastă-sa, Ast-fel, pe lângă locul rămas vacant în Ştefan G. Vârgolicî a încetat din vieţă ţoţii am căpătat putere şi curagiu. Vaporul
Secţiunea istorică prin încetarea din vieţă
care apoi s’a reîntors acasă. Când preotul la 29 Iulie trecut în plină vigore a vîrstei. înainta direct spre luntrea nostră, er noi am
a lui Al. Odobescu, s’au făcut alte trei
•se întorse acasă găsi locuinţa închisă. Des Bărbat învăţat şi distins profesor la Uni­ început se dăm semne cu foc, am slobozit
vacanţe, de a căror completare sunteţi che­
chiclându-o cu forţa văcju, că preotesa nu versitatea din Iaşi, VîrgolicI luase o parte rachete şi în fine am făcut tot ce am putut,
se află nicăirl. După cât-va timp o aflară maţi a vă îngriji. activă la mişcarea literară din ţeră prin numai să ne observe. Ne-am apropiat aşa
La 22 Aprilie trecut, câte-va dile după
numărose scrieri didactice şi alte publica- de mult de vapor, îucât prin negură se
închiderea sesiunii, s’a stins vieţa lui Ion ţiunî originale şi traduceri în versuri şi în puteau observa pe bord omenii, der înzadar,
Ghica. CâţI-va ani de-arândul am urmărit prosă, pentru cari, în 1887, fusese ales
că sentinelele turcesc! l’au observat, der el cu toţii cu adâncă durere scăderea sănă­ — vaporul înainta mai departe.
trecuse deja cordon şi ajunsese la cama- tăţii şi slăbirea puterilor acestui mare băr­ membru corespondent al Academiei, ale Gând vădurăm, că şi acest vapor, a
:radii lui, cari îl aşteptau. căreia lucrări le urmăria cu multă inimă. dispărut, eram cu totul desperaţi. Am gân­
bat, care, timp de peste o jumătate de se­
(Ya urma.) dit, că matrozii au nebunit; toţi ca nebunii
— Ce s’a întâmplat cu d-ta? De ce col, a desfăşurat o neîntreruptă activitate jucau în luntre, pănă cădeau jos ameţiţi.
ai fugit de-odafă, direct încoce aducându- în tote direcţiunile desvoltării, înaintării şi NECROLOG. Gavril Mate’u, paroch Era timpul suprem, când ne-am întâlnit
:ne şi pe noi într’o posiţiă critică ?... A fost înălţării patriei şi ale nemului. Alături cu u
gr. or. în Nadoşa română, a răposat în 12 cu vaporul „Rotterdam , care în fine ne a
•o nebuniă! De ce-ţi sângereză manile ? în­ neobosita lui activitate politică, sciinţa şi
Martie n. în anul al 74-lea al vieţei, al scăpat de mortea sigură.
trebară din tote părţile pe Bacalin. literatura au fost cultivate de dânsul cu In timpul acesta vaporul „La Cham-
50-lea al preoţiei şi al 34-lea al văduviei.
— Am sugrumat un Turc, — numai deosebită dragoste. Ast-fel Ghica era cu­ Despre răposatul ni-se scrie, că a fost un pagne“ a trecut prin multe pericule. In nop-
noscut nu numai în ţâră, der şi departe tea primă aşa furtună groznică s’adeslăţuit
atâta fu în stare să spună, abia stând pe preot meritat. Prin stăruinţa lui ş’a înfiin­
peste graniţele pământului românesc, ca un pe mare, încât ancora a fost smulsă şi va­
piciore, palid şi cu privirea sălbatică. ţat în comună biserică şi scolă nouă, şi
pătrundător om politic şi tot de-odată ca s’a îmbogăţit averea bisericei prin cumpă­ porul a devenit jocul undelor furiose, er
— Asta-i voinic! .Putem pentru asta unul din bărbaţii cei mai culţi ai epocei
-.să-i iertăm fuga pe câmp. rarea mai multor păduri. La înmormântare starea călătorilor era desperată. Vaporul
sale. Când a purtat condeiul s’a arătat un au oficiat preoţii Vasilie Duma din Jabe- era mânat de furtună spre sud 50 de mile
începură să-i pună întrebări din tote scriitor admirat de totă lumea nostră li­ pe di, apoi spre sud-vest. înzadar dădeau
niţa, Zaharie Mateih din Urisiul superior,
• păi’ţile. Curând însă s’au convins, că nu era terară. Ca economist, a pătruns în adân­ Nicolae Mateih din Chihei-iul superior, B. semne cu rachete, căci nu-i vedea nimeni.
în stare se vorbescă acum. Vădându-i es- cimile sciinţei, pe care a expus-o la înţe­ Scridon din Serbenin, Aurel Dumbrava din Tot ast-fel a mers acesta de Dumineca pănă
presiunea feţii, nu se putea îndoi nimeni, lesul tuturor într’un mod magistral. Scri­ Mercurea; în sfârsit MercurI noptea ob­
Habic, Val. Popescu din Beica maghiară,
că a sugrumat un Turc. Der ce se petre­ sorile cătră V. Alecsandri şi Convorbirile eco­ servară două vapdră. Unul dintre acestea
Nic. Radu din Telec şi Ieremie Pop de
cuse cu dânsul? De sigur, după ce a su­ nomice vor rămâne un monument de prima Hârşan din Chiheriul inf. La înmormântare numit „Roman“ s’a dus in ajutorul neno­
grumat pe duşman, a fost cuprins de groză ordine in literatura românescă. Tot ce er» a luat parte multă lume. — Dumnedeu să-l rociţilor ; au legat vaporul de al lor şi l’au
şi mai mare şi a fugit încoce peste câmp, cultură, sciinţă, literatură îl interesa în dus pănă în Halifax şi de aci călătorii s’au
odihnescă în pace !
ca un iepure. Iute au înţeles cum stă lu­ cel mai înalt grad. El a luat în mână di­ dus cu trenul pănă la New-York. In Ha­
D-na Rafila Morariu n. Mihailaş din
crul... recţiunea Teatrului Naţional şi, în câţî-va Bistriţa, anunţă încetarea din viaţă a tine­ lifax s’a făcut o colectă de 1000 dolari
(Ya urma.) ani, a dat acestei instituţiunî o vieţă şi un rei sale fiice Elena, întâmplată în 16 Mar­ pentru cei 9 matrozi, cari au plecat cu
avânt necunoscute mai înainte. tie n. c. — Fiă-i ţărâna uşoră! luntrea după ajutor.