Page 3 - 1898-03

Nr. 47—1898. GAZETA TRANSILVANIEI Pagina 3.
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - — — - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
cu plebea iritată, se ridica şi dise: „Noi că „Românii au un viitor". Apoi notarul, tomnă cu preţuri esagerate, seu dându-le post d: farmacist-şef la spitalul amintit.—
toţî vom merge îndată la împăratul şi-i vom despre care e vorba, a denunţat şi pe de esemplu acum o ferdelă, pentru ca la Un transilvănean. — Urăm I-lui Hâncu suc­
arăta tote rugăminţile VostreL preotul săsesc ca Sas ultraist dicend, că cules să capete două. Dâcă însă s’ar în­ cese mai mari în cariera
Numai decât membri dietei au şi ple­ el face să se scrie protocolele comunităţii tâmpla, ca culesul să fiă slab, atunci bietul
cat la împăratul între strigăte de bucuriă în limba germană. El şi Schunn au mai ţăran va rămâne înglodat pote pentru tot- Casă naţională ?n Ar<f|. Fruntaşii ro­
cum nu mai audise Yiena. Mulţimea tur­ fost denunţaţi, că agită în contra statului şi deuna. Preoţii şi alţi fruntaşi ai poporului mâni din Arad, împreună cu meseriaşii şi
bată însă nu se linişti, sparse uşile şi tote că aţîţă poporul, mai ales Schunn. Preotul li ar pute veni în ajutor adresându-se cătră cu poporul nostru de acolo, au luat Du­
ferestrile palatului dietei şi sfărrnâ tot ce mergând odată la fişpanul acesta i-a clis, băncile nostre, de cari avem în fiă-care mineca trecută hotărîrea să clădescă în
aflase prin salone. De aici escesele se stră­ că Schunn trebue să se ducă din comita­ ţinut. Acestea să procure apoi bucatele de Arad o casă naţională, în care să se ţină
mutară pe strade, unde poporul se adună tul Odorheiului, căci nu se portă cum se lipsă şi să le împartă între plugarii lipsiţi. tote convenirile, întrunirile şi petrecerile
cu decile de mii. Studenţii începură se cu­ cuvine unui cetăţen ungar. Prin acesta s’ar pute aduce mari servicii românescl. S’a ales o comisiune, în frunte
vânteze poporului. Comandanţii trupelor, In urma acestor denunţări s’a dus poporului strîmtorat, căci de-o parte ar cu d-1 Nicolau Oncu, care va ave să lu­
cari au fost trimise se păzescă ordinea, pro- vice-şpanul în comuna Drasu şi a ţinut un primi bucatele cu procente creştinesc!, er creze un plan în privinţa acesta. S’a ho-
vocară poporul se părăsâscă stradele, că la interogatoriu cu Schunn, adecă l’a luat la de alta în caşul, când la tomnă culesul ar tărît se se dea acţiuni de câte 5 fi., er
cas contrar vor fi siliţi se dea porunci a întrebare. Vice-şpanul cu jfisolgă birăul au fi slab, ar pute amâna terminul de plată banii adunaţi pe acestă cale se vor con­
se puşca. Poporul însă nu se mişcă din cercetat şi scola săsescă, a fost şi gendar- pe lângă o camătă numai de 8% şi aşa sidera ca împrumut, având a-se înapoia pe
loc, er studenţii îi cuvântau mereu. Atunci meriă în diua acâsta în comună. ţăranul n’ar fi espus de-a căde victimă în rând acţionarilor, der fără de interese. Clă­
se întâmplă, că soldaţii descărcară armele; Preotului nu i-s’a întâmplat nimic. mâna cămătarilor. Esemplu vrednic de ur­ direa, după ce se Yor plăti cheltuelile, va
câţî-va din popor şi studenţi cădură morţi, Der primarul satului a primit poruncă, să mat a dat în privinţa acâsta d-1 Aurel P. fi dăruită comunei bisericescl. Foile ungu­
er alţii fură răniţi. Acestă baie de sânge facă arătare la vice-şpanul, îndată ce se Barcianu din Orăştiă, care a fost dilele resc! sunt supărate foc şi caută să deştepte
nu băgă frică în demonstranţi. CâţI-va din va ţine o adunare fără permisiunea lui. acestea anume la Braşov ca să procure bu­ tot felul de bănueli, numai ca guvernul şi
ei ridicară cadavrul unui student ucis de Comuna Drasu stă der sub pază poliţie­ cate pentru ţeranii din părţile Orăştiei şi organele lui să zădărnicescă cumva planul
un glonţ şi-l purtară pe tote stradele mai nescă. Mercurei. După socotela d-sale, cu ajutorul Românilor Aradanî.
principale pănă în apropierea palatului îm­ băncilor române din Orăştie şi Mercurea
părătesc. s’ar pute împrumuta ferdela cu 1 fi. 15— Promoţiune. Vineri în 11 Martie s’a
Revoluţia acesta abia putu fi sufocată SOIRILE BILEI. 1 fi. 20 cr., care sumă va fi a se plăti făcut în marea sală festivă a universităţii
a doua cli. Ea a avut ca urmare, că împă­ 5 numai la tomnă. Unde poporul nostru se din Viena sub prea înaltul protectorat al
— 28 Februarie v. Majestăţii Sale împăratului promoţiunea
ratul Perdinand ordonă se se proclame li­ află în asemenea lipsă de bucate, fruntaşii
Dela comună. In şedinţa representan- de doctor în filosofiă a d-lui Harold Stei-
bertatea tiparului şi formarea unei garde să nu întârzie a se pune în înţelegerile cu
ţei oraşului nostru dela 10 Martie n. pri­ naclcer. Tînărul doctor este fiul fostului de­
naţionale, er a treia di, 15 Martie, a pro­ băncile, făcând asemenea fraţilor noştri
măria a propus alegerea unei comisiunl de putat al cercului Helhii (comitatul Braşo­
mis convocarea unei adunări de represen- dela Orăştie.
tanţl din tote părţile monarchiei cu scop 7 membri, care să facă propuneri, în ce vului. E. Steinacker).
de a compune un proiect de constituţiune mod să se serbeze din partea oraşului Bra- Sesiunea generală a Academiei române Un Almanach al învăţătorilor. D-1 Iosif
şov jubileul de 50 de ani a domnirei Ma- din BucurescI se va deschide Marţa viitore,
generală. Tot ca urmare a acestei mici re- Vclcean, învăţător român în Recţia mon­
voluţiunî, principele Metternich şi colegii jestăţii Sale. Protopresbiterul evangelic, în 3 (15) Martie. In sesiunea acesta, după tană, a hotărît să edea pentru anul şcolar
lui în ministeriu, s’au retras dela guvern, sprijinind propunerea şl-a esprimat dorinţa, cum comunică „Familia“, au să se ţină viitor un „Almanach portativ al învăţătorului
venind în locul lui contele Kolovrat. ca comisiunea să aibă în vedere cuvintele două discursuri de recepţiune: unul din român", care va cuprinde cestiunî crono­
manifestului, ce l’a adresat Majestatea Sa partea d-lui Preposit capitular din Blaşiu
la suirea Sa pe tron „cătră credinciosul Ioan M. Moldovan, preşedintele Asociaţiu- logice, genealogice, calendaristice, tipicale,
0 comuna saso-românâ sub pază popor săsesc din Ardei". A citat apoi un nei, er altul din partea d-lui Saligny, ales economice, poştale etc., cestiunî şcolare atât
poliţienescă- pasagifi, în care monarchul recunosce jert­ membru în sesiunea generală din anul pentru şcola de tote dilele, cât şi pentru
fele aduse de poporul săsesc pentru mo- trecut. cea derepetiţiă, statistica elevilor după ani,
„Kronst. Ztg“ aduce scirea, că co­ narchiă, pentru drepturile casei imperiale, religie, naţionalitate etc., şematismul am­
muna Drasu (Draas) din comitatul Odor- Succesul unui tîner ardelean. Din Bu­ belor metropolii a tuturor dieceselor gr.
tron şi stat şi le promite scutul prea înalt.
u
beiului se află sub ]Dază poliţienescă şi La propunerea advocatului Dr. Lurtz s’a curescI ni-se scrie : „Monitorul Oficial dela or. şi gr. cat., şematismul reuniunilor în-
acesta în urma denunţării notarului Io- primit ca cuvintele citate să fiă luate în 20 Febr. v. c. aduce scirea, că dintre opt văţâtorescî române de ambele confesiuni
hann Lurz de acolo. candidaţi la postul de farmacist-şef pentru etc. Apoi în partea literală diferite trac­
procesul verbal. S’au ales apoi în comi-
Poporaţiunea acestei comune, Saşi şi două locuri devenite vacante la spitalele tate religiose-morale, istorice, economice
siune d-nii senatori Alesius, protopresbite­
Români, sunt forte nemulţămiţl cu acest rul Oberth, presbiterul Hubbes, protopopul Eforiei din BucurescI, a reuşit întâiul d-1 pedagogice etc. etc. D-1 Velcean face apel
notar, din causa unor abusurî ale acestuia, Băiulescu, Dr. Flectenmacher, L. Miess şi V. Ii. Hâncu, care e numit definitiv prin la cărturarii români, cari ar voi să lucrede
comise în paguba lor. Deorece aceste abu- Dr. Lurtz. Comisiunea va fi presidată de decret regal farmacist-şef la spitalul de pentru partea literară, ca să-i trimită lu­
surî le-a constatat geometrul Frideric copii din BucurescI. D-1 Hâncu este unul crările pănă în 15 Mai n. c. cel mult.
cătră primarul.
Scbunn, ce se afla în serviciul inginerului dintre acei tineri ardeleni domiciliaţi în
de comassare Miiller din Reghinul săsesc, Să sărim în ajutorul ţăranilor! La România, cari numai onore fac compatrio­ Din dramele amorului. In comuna Hol-
ura notarului se îndreptă mai ales în con­ Braşov s’a făcut în tomna trecută şi în de­ ţilor lor de acasă. Studiile şi le-a făcut la boca, din judeţul Iaşi (România), s’a în­
tra acestuia si apoi în contra preotului să­ cursul acestui an un comerciu de bucate gimnasiul din Blaşiu, unde s’a susţinut prin tâmplat dilele trecute o dramă forte miş-
sesc Iohann Leohardt, care s’avea bine cu extra-ordinar, fiind aduse aici din România propriele sale jertfe şi a fost un student cătore. In acel sat este o fată tînără prea
geometrul şi ţinea parte poporului. mai multe mii de vagone de cucuruz, care eminent, venind în România s’a înscris frumosă. Frumseţea ei răpise inima a doi
In urma nemulţămirei poporului nu­ acum se transportă în alte părţi ale ţerei printre studenţii scolei superiore de far- flăcăi din sat, anume Gheorge Enea şi Ion
mitul notar şi-a cerut pensiunea. Pănă a pe unde e lipsă. Din mai mnlte comune maciă. După terminarea studielor universi­ Sofronie. Amândoi o iubeau cu pasiune.
i-se resolva cererea însă el făcu diferite din Ardeal au sosit la Redacţia nostră în­ tare şi obţinerea licenţei în studiile farma­ Din acestă causă tinerii se priveau cu ochi
denunţări contra lui Schunn. Prilegiu i-a trebări, cum ar putea să-şi procure mai cu ceutice, a fost primit în armata română ca răi şi cu năcaz în suflet, pilele trecute se
dat, că acesta a dis odată cu ocasiunea înlesnire bucate de aici, ca poporul să scape sublocotenent. La începutul anului acestuia, întâlnesc şi din una în alta se dau în vorbă
unei petreceri, de ce pun tot stegurl un­ astfel de ghiarele cămătarilor, cari profită după un esamen strălucit, a fost înaintat despre iubita inimei lor. O cârtă violentă
guresc! şi printre ele nu şi unul săsesc? de acestă situatiune strîmtorată a bieţilor la gradul de locotenent, er acum, eşind se născu întrejeei doi flăcăi. Atunci Gheorge
Schunn să fi mai dis odată la masă în birt, plugari împrumutându-le bucate, pănă la din armată, îl vedem ajuns în frumosul Enea scose un cuţit şi dă trei lovituri ri-

pe lângă dânsa. Acea cerboică purta, în­ statuă de petră, după a sa rugăciune spre peşteră alăturea cu a Dochiei, ce era lo­ înarmaţî pănă în dinşl şi înaintând spre
tre c6me o cruce ca semn de a ei îmblân- a nu căde de vie în mâna vrăjmaşilor ta­ cuinţa sa. Aci, dându-i de mâncare 6re- potecă. Gramen repeeji, cu a sa prascie, o
dire şi pe orî-ce străină, ce rătăcia p’acolo tălui său, îşi ridica gândul ia Dumnecjeul carl rădăcini şi ierbui’I hrănitore, precum piâtră colţurosâ drept în capul unuia din
o conducea pănă la pesceră. creştinilor şi al Românilor, carele a scos şi pome sălbatice, ce se fac pe acolo, fata Tătari, care căcju mort la pământ. Tot în
Fugarii Gramen, Humă şi Branda, din multe belele acestă ţâră şi ’i-se rugă, prinse puţină inimă şi începu plângând cu acel moment celalalt Tătar ţinti o săgâtă
istoviţi de neodihnă şi îndelungă căsătoria, ca mai bine să se prefacă şi ea în petră amar a-şî istorisi cu de-amănuntul al seu otrăvită drept în spatele lui Gramen. Humă
tot fugind prin prăpăstioşii munţi, se apro- ea Dochia, decât să cadă în mâna Tătari­ nenorocit pas din casa dragilor săi părinţi. se repedi cu o măciucă asupra Tătarului
piară de pesceră. Ajunseră la poteca ce lor, ce o urmăriau. Povestirea nenorocitei sale vieţi stor­ rămas viu, se luară la luptă, şi se luptară
d’adreptul ducea în pesceră, care era aşa Ostenită de atâta cale grea ce căl­ cea şirâie de lacrăml din vioii ochi, pe pănă ce amândoi se prăbuşiră în rîpa pră-
de aprope, încât s’ar fi vădut. decă n’ar case, de atâta neodihnă şi ademenită de sbârciţii obraji ai bătrânei pustnice. păstiâsă, ce era alături, încât pănă în fun­
fi fost dosită de groznice stânci şi bătrâDÎ murmurul pârâiaşului, ce, revărsându-se din „Taci, draga maichii, dise ea neferi­ dul văii amândoi s’au făcut în mii de
copaci. Se întâlniră cu ciuta ce păscea sînul stătu ei, şerpuia prin flori şi ierburi, citei fete, căci Dumnecjeul părinţilor noş- bucăţi.
iarbă verde de pe o îucântătore pajişte, şi adormi fata un som uşor pe stratul de „tri, care a încercat atât de mult pe fraţii In numărul viitor vom vede sfârşitul j
zărindu-i crucea dintre micele-i corne, în­ muşchi h. „noştri Români şi i a păstrat vecurî întregi povestii nostre.
dată le şi veni în gând, că sînt lângă Pe ând Branda îşi odihnia osele chi­ „prin nămolul litfelor străine, îţi va ajuta („Albina») I. N. CÎOCan.
pesceră. nuite de atâta trudă, veni Nona, sihastra „şi ţie să scapi de urgia păgână şi să-ţi
Humă şi Gramen se opriră lopulni acelor pustietăţi, şi vădând dormind la pi­ „vedi împlinită dorinţa, după atâta amar
spre pază. Gramen pe costele unei stânei ciorele Dochiei pe acestă frumosă nenoro­ „şi chin. ŞecJ.1 şi te odihnesce, căci Dum- Când pisica nu-i acasă şdrecii
din marginea potecii, er Humă la polele cită, nu-i strica somnul, ci şedea veghiând „nedeu e cu noi". jocă pe masă.
ei privegheau pe rând şi pândiau să vadă la capul ei, aşteptându i deşteptarea, spre Inserase de multişor. Nona aşternu (Amintiri, de 2 b.)
său măcar să audă, decă Branda a ajuns a o cerceta despre nevoia şi desnădejaea pe un mindir de iarbă uscată, o blană de
în pesceră şi ce face. ce a adus’o în acest pustiei. urs; pe ea se culca Branda şi aţipi un Eram cu 16 ani mai tînăr şi, fiind-că
Ea, mergând pe urma ciutei, se tredi Se trezi Branda din somnu-i ce-i mai somn de vieţă dătător; er Gramen şi Humă nici acum nu sunt bătrân, e lesne de pri­
de-odată în pesceră la piciorele Dochiei, potolise obosela, şi văcjând pe sihastră păzi au cu credinţă poteca, ca să nu se ceput, că pe vremea aceea eram tocmai în
cădu în genunchi, cuprinsă de spaimă şi lângă densa cu blândeţea şi cuvioşia oe îi străcora cine va în peşteră, unde dobân­ anii de tinerescă sburdălnicie, cu inima
de înfricoşare la vederea stâncilor, ce ste- erau zugrăvite pe faţă, se bucura că bunul dise sălaş stăpâna lor. plină de doruri şi dorinţl, cu capul plin
teau spândurate d’asupra capului său, ca şi Dumnedeu nici aici n’a părăsit’o, ci i-a Gramen priveghia de pe culmea stân­ de ideale şi... fumuri.
cum ar fi fost puse cu mâna. Privind c-u trimis o mângăere. Nona luâ de mână pe cii, Humă mai în vale. De-odată zăriră doi Crescut în libertatea şi plăcere^, ce o
ochii ţintă la fata lui Decebal, prefăcută în tînăra şi mâhnită fată şi o duse în o altă Tătari, din cei ce urmăriau pe Branda, oferă viâţa dela sate, mă simţiam străin şi