Page 30 - 1898-03

Nr. 53—1898. GAZETA TRANSLVANIEI. Pagina 2.

venitele statului) din 1898. Cu oca- privinţa acesta guvernelor, car! me­ temâna viităre independenţa insulei Fbia ungurescă „Allcotmâny de
44
siunea acesta mulţime dintre depu­ reu i-au giugiulit şi ocrotit cu tot Cuba, în care cas resboiul cu Spa­ acjî publică asupra acestor stări un
taţii, cari nu sunt mulţămiţî cu po­ feliul de favoruri, pănă ce în urmă nia nu se pote încunjura. articul din care estragem următâ-
litica lui Banffy, şi-au ridicat cuvân­ au ajuns, prin nouele leg! civile, se rele părţi :
*
tul împotriva ei. Deputatul Makfal- hă şi ei primiţi ca religiă cu drep­ Mai mult de 60% a proprietăţilor de
vay Geza cjise: turi deplin egale. Arată apoi cu De câte-va cjile se vorbesce eraşî pământ sunt îngreunate cu datorii. Clasa
„...Guvernul şi partida lui, care date, că dintre 58,157 elevi, cad au mult de cestiunea Cretei. Germania mijlocie a proprietarilor de pământ se rui-
ţine puterea de 81 de anî. n’a tăcut cercetat şcâlele medii din Ungaria şi-a retras corabia sa de resboiu, care nâză, emigrâză, devine proletară muncitore
nici un bine acestei ţerî. In loc de-a în 1896/97 — aprâpe 22°/ , adecă ancora în apele Cretei dimpreună
0 sâu domnâscă. Industria mică flămânclesce,
crea din Ungaria un stat de drept, 11647 au fost jidani; la şcolele co­ cu corăbiile celorlalte mar! puteri. industria mare nu plătesce dări; întreg co-
44
a creat stat de corteşî, apoi un stat merciale dintre 5072, jidan! au fost Corabia acâsta „Oldemburg a ple­ merciul şi finanţele, tote băncile şi cassele
poliţienesc. Aţi adunat — cjise el — 2537; dintre 4654 tinerî universitad cat din portul dela Canea, ducend de păstrare sunt în mâni jidovescî... Libera­
bani din isvâre ce nu se pot măr- dela universitatea din Budapesta cu sine şi pe cei 50 de soldaţi ger­ lismul a ridicat budgetul statului la suma
turisi, pentru a vă ticlui o majori­ 1402 sunt jidani. La tote academiile man!, cari dimpreună cu soldaţii ce­ colosală de cinci sute miliâne, âr datoriile
tate pe sprîncenă. Acum domnesce din Ungaria au fost în anul trecut lorlalte puteri aveau se susţină acolo statului le-a sporit cu miliarde; dările le-a
linişte, însă acesta e liniştea unui ţi­ de studii 6560, dintre car! catolic! ordinea. Prin pasul acesta guvernul urcat pănă la insuportabil, averea a dus’o
nut bătut de grindină. Cinstea a pierit 2682, greoo-catolicî 247. greco orien­ german a voit se arate, ca puţin îi pănă la pustiire şi execuţiile dărilor pănă
şi pretutindeni domnesce scandalul şi viţe­ tal! 263, ag. ev. 638, ev. ref. 1096, pasă de pacificarea Cretei, der mai la neumanitate şi revoltă. Prin despăgubi­
u
lul de aur . unitari 56 şi Jidan! 1576. Numărul mult, Germania s’a retras, fiind-că rea regaliilor proprietarii au fost jăfuiţl în
Un alt deputat, Horanszky, elevilor jidan!, cari au cercetat şcâ- nu vrea se aibă vorbă şi certă cu folosul visteriei statului, er bietul popor
cjise: lele superiâre, medii, elementare etc.„ Rusia, care vrea cu or!-ce preţ se-1 dat beţiei şi usurăriei...
„Mă cuprinde greţa, când pri­ a fost de 2095. Spuse apoi în ce facă pe prinţul George al Greciei Respectul legilor l’au nimicit prin căl­
vesc stările publice din Ungaria. măsură mare Jidovii ajung în pro­ guvernor al Cretei. Germania a fost cări de lege şi prin o guvernare nedreptă.
Aici domnesce cinismul, stricăciunea şi prietatea caselor şi moşiilor dom­ la început în contra candidării prin­ Administraţia e o corteşire şi o volnicie;
forţa. Miniştrii în faţa ţării sucesc gâ nesc! şi ţărănesc!, se sfîrşi cu cuvin­ ţului George la acest post. Vecjend autoritatea şi iubirea statului au perit. Li­
tul legilor in vig ore. Şi majoritatea tele lui Szeehenyi: „Da, emancipaţi înse că Ţarul ţine aşa de mult la bertatea este ruinată, dreptul poporului
aplaudă! Imoralitatea politică se plimbă pe Israeliţî, înse cine va emancipa ea, fiă pentru-că vrea se s’arate m u l ­ confiscat si constituţia falsificată în dietă
» >
desvelită, întreg sistemul nostru de pe Maghiar! de sub stăpânirea lor? 44 ţumitor faţă cu prinţul grecesc, care şi în ţeră.
guvernare se baseză pe forţă şi pe * l-a scăpat când cu atentatul contra Din punct de vedere naţional, Maghia­
manuarea defectuosă a legilor. Nici­ lui în Japonia, fiă că făcend pe prin­ rul a devenit un pribeg, ţera nostră prada
In partea de dincolo a monar-
odată nu s’a făut o politică mai rea ţul George guvernor al Cretei, are capitalelor străine, aici acasă am ajuns să
11
decât acum . chiei în Austria nu s’a petrecut ni­ de scop a da un ajutor casei dom- fim urgisiţi, în străinătate bunul nostru re­
mic mai de însemnătate săptămâna
❖ acesta. Noul ministru-preşed. Fran- nitbre grecesc! din Atena, ca se-ş! nume e în pierdere, nu mai avem putere
cisc Thun a avut pertractări cu con­ recâştige erăşî popularitatea ce-o per- a-ne împotrivi pericolelor ameninţătore.
S’a vorbit cu acesta ocasiă şi duse mai de tot în urma resboiului. Corupţi moralicesce, liberalii au des­
ducători! diferitelor partide, în care
despre cuceririle înspăimântătore, ce Foile din Berlin spun înse, că compus religia creştină şi instituţiile ei, ca
scop el a făcut călătorii şi la Fraga.
le face jidovismul în Ungaria. Deputa­ retragerea dela Creta a corăbiei ger­ s’o încătuşeze jidovismului şi necredinţei.
tul partidei poporale Antoniu Mocsy Acum se vestesce, că Lun! în 21 1. mane nu însemoeză, că Germania Pacea confesională e spulberată, pentru ca
44
cjise: c. se va deschide „Reichsrath -ul şi s’ar retrage tot-odată şi din concer­ se pescuescă în turbure şi să-şi susţină
aici noul guvern îşî va face cunos­
„Ungaria este ameninţată acjî tul puterilor europene, său că n’ar domnia.
cut programul. Foile din Vieua spun,
îc mare măsură de jidovism, care mai voi se conlucra în viitor la re- De ani de dile se face o adevărată
e de o miie de orî mai primejdios că declaraţiunils lui Thun asupra gularea afacerilor orientale. Numai gonă contra preoţimei„ aristocraţiei şi pro­
decât socialismul. Jidovismul a ajuns programului său vor fi scurte. Va dela conlucrarea ei la pacificarea prietăţii, decă aceste nu slujesc intereselor
acjî să tiă stăpân pe acestă ţâră, şi încunjura să vorbescă despre posiţia Cretei şi dela răspunderea pentru liberalismului. Şi dinpotrivă, şi-au ridicat
ce o ia în cestiunea constituţiei, se
dâcă Maghiarii vor să-şî mântuescă cele ce s’ar mai petrece acolo, s’a asupra capului lor social-democraţia prin
patria şi naţionalitatea, trebue c’o va declară însă cu privire la ordo­ retras Germania, pe cuvânt că are despoierl nemilose şi prin tiranisare fără
oră mai curând să se întârcă la basa nanţele de limbă date de Gautsch puţin interes la totă afacerea cre- inimă... Acesta este resultatul lucrării libera­
şi va spune, că guvernul a pregătit
evangeliei creştinismului. Sub gu­ tanâ. lismului şi a politicei liberale în Ungaria..
un nou proiect de lege privitor la
vernele unguresc! aşa numite libe­
limbă, care va ocupa locul ordo­ Celelalte două put9r! ale triplei Foia ungurescă sfîrşesce făcend
rale, s’a deschis Jidanilor tâte uşile, alianţe, Austro - Ungaria şi Italia, apel la toţî patrioţii sincer! şi ade­
şi au tăbărît ca un roiu de lăcuste nanţelor. Din tote părţile se aşteptă fiind mai interesate la ceea-ce se văraţi, se sară c’o oră mai cureud
asupra comerciului şi industriei creş­ să se vadă cum va guverna Thun petrece în marea Mediterană, nu şi-au pentru salvarea patriei şi naţiunei
tinilor. De atunci Jidanii şi-au câş­ şi ce măsuri va lua pentru restabi­ retras corăbiile din apele Cretei şi lor de ruinul total.
tigat mar! averi în paguba şi spre lirea stărilor normale în parlament
şi în stat. soldaţii lor vor rămâne în Canea
stricăciunea cetăţenilor creştini. A- * pentru susţinerea ordinei. Monarchia
cesta nu se va pute tăgădui. Pri­ nostră nu se pbte dăr gândi a face
mejdia, ce-i ameninţă pe Maghiar! Neînţelegerile ivite între Spania eeonomiă ca Germania, ci trebue Din România.
din acestă parte este cu atât mai şi America despre car! am vorbit şi De mai multe dile este în mare fier­
să-ş! ţină acolo corăbiile şi soldaţii
mare, că numai in Budapeşta sunt săptămâna trecută, au ajuns la punc­ bere camera română în urma discusiunilor
cu mari cheltuelî. Numai de n’ar
mai mulţi Evrei, decât în întregă Fran- tul, care face să se ciedă, că abia înfocate, ce le-a causat o interpelare a de­
rămâne fără folos aceste jertfe.
cia şi Anglia la olaltâ. Pe întreg ro­ decă se va putâ împiedeca isbucni- putatului N. Fleva asupra politicei gene­
togolul pământului trăesc acjî 7 mi- rea unui răsboiu între Spania şi Sta­ rale a guvernului.
liâne de Jidan!, dintre car! jumătate tele Unite nord-americane. Soirile Rodele guvernării „liberalismului^ In timpul din urmă au fost multe
sunt în provinciile polone ale Ru­ din urmă ne spun, că atât America, consfătuiri între conducătorii grupurilor
siei, altă jumătate în Ungaria şi cât şi Spania fac mar! pregătiri mi­ Cetitorii noştri au vecjut din cele partidului liberal naţional, adecă între Au-
Austria . litare. Americanii şi-au cumpărat o ce le spunem în Revista de acjî cum relianiştl seu Drapeliştî (aşa numiţi după
44
Mocsy arătă apoi în ce chip Ji­ mulţime de năi şi-şî orgaaiseză cu înşi-şî Ungurii se îngrozesc de stă­ diarul lor „Drapelul ) şi Flevişti (grupul
44
danii au ajuns stăpân! în Ungaria mare grabă serviciul maritim. Se rile, ce le-a produs domnia „libe­ d-lui Fleva) de-o parte, şi între majorita­
44
pe tdte terenele. Totă vina o da în cjice, că America va recunosce săp- ralismului în ţera acesta. tea sturdzistă de altă parte. Scopul a fost

inimă Român, Gramen, şi Branda, plân­ şi frumosă. Din nemul lui Bogdan au eşit Sabia domnului de Ferriol. Châteauneuf soia, că marehisul era un în­
gând pe al său mântuitor, împleti o cu­ alţi domni pentru ţâră, mari, viteji şi buni. căpăţînat de prima clasă, care de obiceiu
nună de stejar bătută cu floricele albas­ Aşa, iubite cetitor, au muncit cu su­ Novelă de F. v. Zobeltitz. făcea aceea, ce oprea obiceiul, legea şi eti­
u
tre numite nu mc uita , apoi udându-o I. cheta şi nu ceea ce într’adevăr trebuia să
v dori de sânge strămoşii noştri de au apă­
cu ale sale fierbinţi lacrăml, suspinând i-o rat acest pământ, pe care noi îl arăm şi Era în sera de 31 Decemvre 1698. In facă. Châteauneuf scia mai departe, că Fer~
puse pe mormânt. Nu trecu mult şi un mie sămănăm, străbunii noştri nu s’au lăsat a chioşcul ambasadei francese din Constan- riol numai pentru ace'ea a fost numit am­
schit de călugări se făcu aici, unde bătrâ­ fi amăgiţi de prieteni de prin prejur şi s’au tinopol, d-1 de Châteauneuf (cetesce: Şa- basador la înalta Portă, fiind-că luase parte
nul Negrilă, tatăl lui Gramen, îşi petrecu pus împotrivă le cu cuvântul şi cu arma tonof), fostul consul de pănă. acum, aran- ca comisar frances, la şepte răsboie în la­
în pace şi linişte rămăşiţa dilelor sale. de ne-au lăsat nouă, feciorii lor, acest pă­ giase o mică serată în onârea urmaşului gărul Sultanului şi al Marelui Vizir, şi de

Mirii Bogdan şi Branda s’au dus la mânt mănos şi frumos, dâr ne-au lăsat şi său, d-1 de Ferriol, marchis d’Argental. aceea ministrul francei? credea, că Ferriol
Boureni, unde au sărbătorit îndoită sărbă- grija să-l păzim cu al nostru sânge, ca Palatul ambasadei era iluminat pom­ în timpul acela şi a câştigat cunoscinţe
tore: a nunţii şi a libertăţii patriei străbune neatins şi nerăşluit, cu a nostră voie, să-l pos, er în salonele sale elegante se aduna destul de larql despre politica turcescă,
de barbarii, cari o cutreerase şi o pustiise în lăsăm urmaşilor noştri. o societate numărâsă. ceea ce nici decum nu era aşa, deore-ce
timp de sute de ani. Să ne iubim ţărîna, în care zac osele Ambii ambasadori, cel vecbiQ şi cel marehisul nicl-odată nu s’a prea interesat
Tătarii şi alte nâmurl străine, alun­ părinţilor noştri. nou sosit, şedeau într’un cabinet la o masă de diplomaţiă.
gaţi fiind de cătră Bogdan-Dragoş-Voda, Să ne învăţăm copiii să-şi iubescă că­ mică de lemn de abanos şi beau şampaniă. D-1 de Châteauneuf se sili der în ul­
îndată multă românime, prieteni şi casnici minul şi vatra, pe care au crescut şi mai Deore-ce d-1 de Châteauneuf trebuia să se tima ora a face cunoscute încăpăţinatului
de ai lui Bogdan, ehiămaţl fiind de cătră bine să moră pe câmpul luptei, decât s’o reîntorcă cât de curând la Paris, dânsul său urmaş mai multe obiceiuri, pe cari se
el, au venit şi s’au aşedat în pământul Mol­ vadă în mâna străinului. Să ne iubim ţâra ruga pe urmaşul său, se mârgă cu el în ca­ punea preţ în oalatul Sultanului şi a căror
dovei, pustiit de barbari. prin care sângele moşilor noştri a curs în binet spre a-i da câte-va informaţiuni in­ observare ar fi fost în stare ;a uşura înche-
Bogdan a domnit cu multă dreptate şiroie, apărând’o ca să fim vrednici urmă­ terne, cari numai între patru ochi se pu­ iarea unei legături mai amicale între cabi­
şi blândeţe câţl-va ani, dr după dânsul au tori ai lor. teau comunica şi Ferriol se învoi. netul Portei şi între ambasadiă. Marehisul
venit pe scaunul Moldovei, feciori şi ne­ Să vrem a urma pilda frumosă, ce Châteauneuf cunoscea pe urmaşul său asculta cu un surîs plăcut sfaturile ante­
poţi de ai lui mai multe rânduri de ur­ ne-au lăsat-o bunii noştri, şi vom pute. încă de mult şi ţinea de lipsă să-l facă cesorului său, beu şampaniă multă, îşi suci
maşi, sub cari toţi Românii s’au unit, au atent la mai multe lucruri, ce Ferriol tre­ mustaţele şi cjise în sfirşit eu un fel de
(„Albina».) I. N. Ciocan.
împoporat ca din nou acestă ţâră mândră buia să le observe în noua sa posiţiă. nepăsare: „Iubite Châteauneuf, sper că