Page 31 - 1898-03

Nr. 53—1898. GAZETA TRANSILVANIEI Pagina 3.

să se împace şi să se concentreze tote gru­ t6te reclamă, ca să ne afirmăm cu demni­ ' S’a ordonat a se face „ceroetare strictă . tarea „doinei lui Lucaciu . Şese dintre ei
u
44
purile la olaltă pentru a lucra în deplină tate în concertul de muncă culturală, oe-1 Yom vede ce va mai eşi şi din aoâsta unel­ au fost scoşi de sub acusă, doi însă au fost
armoniă. desvoltă Asociaţiunea prin complexul des- tire contra poliţiei din Braşov osândiţi la câte 50 fl. pedepsă în bani, sâu
părţămintelor sale. Ar fi o ironie prea cum­ 5 dţile arest.
înţelegerea însă nu s’a făcut din
causă, că nu s’au putut uni asupra condi- plită, ca tocmai acel despărţământ, care Şedinţa publică a studenţilor români 44
Subscrieri de acţii pentru „Bihoreana ,
ţiunilor. Urmarea a fost, că Aurelianiştii de sigur nu numai din întâmplare a fost din Braşov. Atragem din nou atenţiunea noua bancă românâscă din Oradea-mare, se
şi Fleviştii s’au decis a începe lupta în pus în şirul despărţămintelor la locul J., publicului român din Braşov asupra şedinţei mai pot face numai pănă la 25 Martie st.
contra guvernului, pe al cărui şef Dim. — dic, ca tocmai acest despărţământ să publice a societăţilor de lectură dela gim-
Sturdza îl învinuesc, că nu voesce sincera servâscă celorlalte ca esemplu, care nu tre- nasiul şi dela scola comercială română din n. După cum ni-se comunică, pănă acum
bue urmat. loc, ce se va ţinâ mâne, Duminecă în 8 s’au subscris forte multe acţii din tote păr­
împăcare şi că pune partidului numai beţe
în rote. Apelez deci la interesul, ce-1 portă (20) Martie, în sala cea mare a gimnasiului. ţile. Chiar şi în Braşov s’au subscris multe,
44
începutul precis la 3'/ ore p. m. Progra­ fiind generală covingerea, că „Bihoreana
2
In acest înţeles a vorbit d-1 N. Fleva, publicul român din Braşov şi jur pentru mul variat şi ales, pe care l’am publicat va ave un viitor frumos. O listă pentru cei
apoi d-nii Aurelian, V. Lascar, Costinescu propăşirea culturală şi literară a neamului deja, ne lasă să sperăm, că şedinţa de mâne ce ar dori să mai subscrie acţii se află la
imputând între altele ministrului preşedinte nostru, apelez la dorinţa, ce o are de-a a tinerilor noştri studenţi nu va rămâne cu administraţia cjiarului nostru pănă Vineri,
Sturdza, că în Gestiunea naţională a avut susţină rolul cultural şi literar românesc nimic îndărătul celor din anii trecuţi, la când subscrierile se vor încheia. O acţiă
o politică rea prin care a stricat mult al Braşovului, rol, care are un trecut glo­ cari publicul a aflat cele mai plăcute mo­ costă 100 fl., fiind a se plăti la subscriere
causei Românilor asupriţi. Vorbitorii amin­ rios de peste 300 de ani, şi-l rog să par­ mente de distracţiă. Nu ne îndoim, că şi câte 12 fl., er restul în rate. In statute e pre­
tiţi s’au mai plâns tare, că guvernul ticipe la adunurea de reconstituire a despăr­ de astă-dată şedinţa va fi bine cercetată văzut a se da acţionarilor înainte de tote
Sturdza a desbinat şi a discreditat partidul ţământului 1. (Braşov) al Asociaţiunei în nu­ din partea Românilor. — Pentru orientare un câştig de 5°/ , afară de dividende.
0
liberal naţional. Acusaţiunile ce s’au adus măr cât se pote de mare, aducând din pri­ suntem rugaţi a anunţa, că la şedinţă pote
sosul său acel obol, care din inimă şi cu Turburărî în Oradea-mare. Nici vestiţii
d-lui Sturdza, sunt grave şi se aşteptă cu lua parte orl-care Român, şi cei ce din în­
încordare ce va răspunde. drag se dă pentru înaltul scop urmărit de tâmplare, ori din erore n’ar fi primit invi­ oradani n’au rămas mai pe jos, decât or­
Asociaţiunea pentru literatura română şi tacii lor din Peşta, Arad, Cluşiă, Braşov
Tot din causa acestor frământări în cultura poporului român. tări speciale, sunt rugaţi a se considera etc. în arangearea de demonstraţiunl cu
sînul partidului naţional liberal ş’au dat Adunarea se va ţine Duminecă în 15 prin acesta ca invitaţi. ocasia sărbărilor unguresel de Marţia tre­
dimisia vice-preşedinţii Senatului şi ai (27) Martie a. c. la orele 3 după amâdl în cută. „Budapesti Hirlap ne spune, că o
44
camerei (toţi din grupul Drapelist) D-nii sala cea mare a gimnasiului român şi va Nu le tace de loc cinste. Nu seim dâcă câtă de „patrioţi" au spart mai bine de 500
P. Grădişteanu şi V. A. Ueechiă dela Se­ avă următorea ordine de cli: frica, ispita ori dorul după cine scie ce de ferestri. Judele de tribunal Kiss a fost
nat şi-au motivat dimisia declarând, că 1) Deschiderea adunării. 2) Numirea favoruri trecătore i-au făcut şi pe unii din­ ajuns de-o piatră, în casă, rănindu-1 la
nu-s mulţămiţî cu politica guvernului şi unui notar şi a unui cassar ad hoc. 3) în­ tre Româpl să serbeze dimpreună cu Un­ frunte. S’au făcut 38 de arestări.
mai ales cu purtarea lui în cestiunea na­ scrierea de membri noi şi încassarea taxe­ gurii cliua de 15 Martie. La Aiud, de pildă,
44
ţională. lor de membru. 4) Alegerea directorului şi protopopul gr. cat. — după cum spun foile „Românii espropiază pe Ungurî . In
unguresel — a săvârşit în acea cli slujbă dieta ungurâscă, după cum arătăm şi la
D-1 V. A. TJrechiă a mai c}is, că nu a comitetului cercual. 5) închiderea adu- dumnecjeescă în biserică, la care au luat
pote aproba visita oficerilor români la Bra­ nărei. parte şi Ungurii în frunte cu un stâg un­ alt loc, se desbate proiectul de lege despre
budgetul statului. Cu prilejul acesta un de­
şov. Nu e îucă timpul pentru astfel de de- Să ne vedem sănătoşi şi cât se pote guresc. N’au rămas mai pe jos nici unii putat ungur a dis, că Bomânii expropiază
monstraţiunl. înfrăţirea nu va fi cu pu­ de mulţi! Români din Arad, cari bag’ sema de dra­ pe TJngurî mai ales în Ardeal, unde 82,000
tinţă decât atunci, când guvernul maghiar Braşov, în 5 (17) Martie 1898. gul „frăţietăţii şi-au iluminat casele, er pă­ jugere catastrale sunt în mâna Românilor.
14
va recunosce legitimele aspiraţinnl ale Ro­ Virgil Oniţiu, rintele George Telescu, paroch gr. cat., a După părerea deputatului ungur multe pro­
mânilor de dincoce. „Noi nu putem face delegatul comitetului central făcut slujbă în biserică. Etă ce ne spune
al „Asociaţiunei pentru literatura română prietăţi unguresel au cădut în mâni româ-
14
nunţi pe mormintele conaţionalilor noştri , „Arad es Videke din Arad: „Dintre con­
u
şi cultura pop. român“. nescl.
adause d-1 Urechiă. fesiunile naţionalităţilor (Români şi Sârbi)
din Arad singur în biserica gr. cat. a Ro­
In locul vice-preşedinţilor demisionaţi Fenomen ceresc. Sâmbăta trecută un
s’au ales alţii noi şi lupta se continuă. SCIRILE BILEI. mânilor s’a ţinut servicifi divin. Preotul rar fenomen ceresc s’a arătat în Hajdu-
Guvernul Sturdza are acum în contra sa George Telescu n’a urmat esemplul preoţilor Boszormâny. Bolta cerului era senină şi
vre-o 60 de deputaţi din partidul naţional — 7 (19) Martie. gr. or. români şi sârbi şi în sărbătorea li­ sorele strălucia pompos. Cătră 9 ore a. m.
liberal. Ungurii şi poliţia din Braşov. Şoviniştii bertăţii a ţinut slujbă dumnedeescă. Intre de-odată se formară două curcubee admi­
dela putere au luat tare la ochi şi poliţia credincioşii lui abia decă a deşteptat mul- rabile cătră nord, cari se atingeau. Unul
din Braşov. £Nu mai pot de ciudă, că în ţămire acâstă faptă patriotică, deorece la dintre curcubee, care era mai viiu, încun-
sera de 15 Martie poliţia a oprit plebea serbare n’a fost nici unul de faţă. Afară de jurâ sorele, âr liniile celuilalt se pierdeau
A P E L membrii representanţei oraşului, au mai fost
ungurâscă de aici, ca să demonstreze. Nu în direcţiă contrară pe ceriu. Spre mâdă-cli
cătră publicul român din Braşov şi jur! vor să ţină semă, că nu şi-au cerut permi­ şi alţii din public, Români gr. cat. înse nici răsărit dela cel dintâiîi curcubeu şi la înăl­
siune, de-a umbla şi sbiera pe strade, şi unul (Onore lor! — Red.) Slujba a săvâr ţimea sorelui se formă un al doilea sore
Despărţământul I. (Braşov) al „Aso că au demonstrat în contra oraşului şi a şit’o însu-şl părintele Telescu G., "care prin (aşa numit orb) cu lumină mai puţin viie.
ciaţiunei pentru literatura română şi cul­ poliţiei cu strigări de „Abzug Kronstadt , acesta a făcut destul patriotismului*... Fenomenul acesta s’a putut vedea o oră
u
44
tura poporului român „trebue să între din „Jos poliţia! etc., ci foile lor susţin mor­ întrâgă.
w
44
nou pe calea unei rodnice activităţi , — ţiş, că poliţia a vrut să oprescă „manifes­ La temniţă. Iu 12 Februarie n. a in­
etă cuvintele, cu cari am primit mandatul taţia patriotică maghiară . trat în temniţa ordinară din Oluşiu învă­ Cei ce doresc a-şî procura bucate în
u
onorific dela comitetul central al „Asocia­ Mai mult i-a înverşiunat, că poliţia, ţătorul George Micit din Pintic. Păcatul cantităţi mai mari o pot face acâsta cu
44
ţiunei din Sibiiu, ca să reactivez despăr­ după-ce n’a putut birui singură de-a îm­ pentru care a fost osândit acest învăţător înlesnire, adresându-se la d-1 George Ză-
ţământul nostru. la două luni de cţile închisore este, că la nescit în Braşov (firmă vechiă şi bine cu­
prăştia mulţimea, a recuirat miliţiă, 12 sol­ noscută). D-sa furnisâză din România po­
Cuvintele aceste sunt întipărite ca o daţi cu un oficer, cari au curăţit locul 1894 ar fi strigat la o petrecere „Trăâscă rumb (cucuruz) în cantităţi mari (deci de
14
necesitate imperativă în inima fiă-cărui Ro­ alungând pe demonstranţi cu baioneta. Fiş- : şi cei de după uşile temniţelor . vagone), calitate bună şi-l vinde cu preţuri
mân de bine din acest unghiu al ţărei. Ve- panul a luat partea demonstranţilor şi foile moderate. Serviciu prompt. Informaţiunl
neraţiunea datorită trecutului nostru, deo- unguresc! sunt pline de laudă pentru el, âr Alte osende. La Târgul-Mureşului s’a prin scrisore.
44
bligamintele faţă cu posiţia nâstră în pre- poliţiei îi dau epitetul de „bakszâsz şi pertractat Sâmbăta trecută procesul celor
sent şi justele pretenţii, ridicate de viitori ti, ameninţă pe funcţionarii ei în tot chipul. 8 învăţători acusaţl cu agitaţiune ’prin cân­

s6
voiil pute eşi la cale cu ciorecosul acela — „Atâta ar mai trebui! Sabia se o frumseţă. Statura ei înaltă şi proporţio- ambasadorului. „Vechiule linguşitor!“ c}i
de pe tronul-lui Mohamed! 44 ţine de mine; de când eram de opt ani o nată se mişca graţios, âr nobilele trăsuri ea. „Credeam, că în decursul luptelor sân-
Châteauneuf se spăriâ când audi port. Nu mă voiii supune obiceiului, ci mă ale feţei sale erau forte viâie. Ochii ei în­ gerose, la cari ai luat parte, te vei fi în-
44
44
aceste cuvinte din partea noului ambasa­ voiă presenta cu sabia înaintea Sultanului . tunecaţi luciau veseli, âr pe buze i-se ivi ţelepţit .
un surîs trufaş, privind spre contele, care
44
dor. El voi să i dea un răspuns aspru, dâr — „Der, iubitul meu marchis. — „Te înşeli! adause d-1 de Châ­
’i-se închina.
se stăpâni şi clătină numai din cap. — „Iubite Châteauneuf, eu nu-mi las teauneuf. „Ferriol nu s’a schimbat nici
44
— „Ei, bunul meu marohis , conti­ arma nicl-odată!“ — „E mult, de când ne-am vădut decum, e chiar aşa de încăpăţinat, ca şi
36 mai înainte!
nuă el, „cu vorba d tale de „ciorecos* îmi pentru ultima 6ră, d le de Ferriol , ci' 44
44
Châteauneuf era nemângăiat* der ce
vine ceva în minte. Adevărat, oă este per­ era să facă ? Surise erăşl şi dise glumind: contesa, şi deşi surîdea, totuşi se putea — „încăpăţînat! Dumnezeule, sunt eu
mis a te presenta înaintea Sultanului în „Allah fiă cu d-ta, marchisule, eu cred, că observa în tonul ei un timbru dureros. într’adevăr încăpăţinat, ori am drept de
uniformă francesă, der totuşi e mai plăcut vei ave de-a suporta o luptă grea cu da- „Iţî aduci încă aminte de aceea di de a-ml apăra părerea proprie? In 2 Ianuarie
curţii, decă te presenţl în caftan turcesc. vară ce-o petrecurăm în parcul La Mo­
tinele ţărei, pănă când nu le vei fi obici­ trebue să predau Sultanului credenţiona-
Şi în altă privinţă, mai bine e a întră în traye, unde pluti am pe lac împreună cu
nuit încât-va...“ lele- mele şi darurile regelui. Pentru acâstâ
palat în îmbrăcăminte orientală, căci la frumosa Diana de Pateron, cum apoi de­ ceremoniă trebue să depun costumul fran-
costumul nostru se recere să ai sabiă, la — „Nu ml pasă de orî-ce luptă! Nu odată, mulţămită trufiei d-tale, îngusta ces şi să îmbrac caftanul turcesc. Ei dâr
caftan însă nu; astfel în caftan nu se simte mă supun, decât domnitorului şi capului barcă se răsturnă ?...“ nu se pretinde numai atâta dela mine, ci
lipsa săbiei obicinuite, cu care nu este per­ meu !!!“
44
— „Şi noi cu toţii cădurăm în apă , trebue să mă mai present încă şi fără sa­
mis a te presenta înaintea Sultanului. 44
— „Ei, ei, ce mândru! se aucli în cjise marchisul cu vioiciune. „O, scumpa biă înaintea urmaşului Profetului Moha­
Ferriol rîse cu hohot. acest moment o frumosă voce de alt. mea marchisă, crecjî că aşi fi putut să uit med, — fără sabiă, contesă!.. Se înţelege,
44
„Obiceiurile aceste!.. esclamâ el vo­ vre-una din acele ore plăcute, ce mi-a fost că mă opun unei asemenea înjosiri!’ 4
Ferriol privi cu surprindere în jur şi
ios. „Te rog, iubite Châteauneuf. d6r nu permis a-le petrece în apropierea d-tale?
apoi alergă înaintea damei, care apăru în — „Tot cel vechiă, am spus’o! es­
14
va pretinde nimeni în mod serios, ca eu momentul acesta pe pragul odăii înveci­ Şepte ani au trecut dela ultima nostră în­ clamâ contesa rîZend şi se aşeZâ pe cana­
44
să es din casă fără sabiă . nate. Acestă damă, singura soră a lui tâlnire, der pe d-ta şi acum te găsesc atât pea. „Bunul meu marchis, va trebui să te
de bine, încât a-şl pute crede, că de atunci
— „Sigur nu, dragul meu, numai cât Châteauneuf, văduva contelui La Motraye, de obiclnuescl încă cu multe lucruri în acest
11
trebue s’o laşi la o parte înainte de a în­ sigur, că nu mai era încă în primele rose ale n’au trecut, decât numai şepte chl® ’ stat, pe jumătate barbar, ceea ce la înce­
tră în sala de audienţă! a vieţei sale, dâr totuşi se putea încă numi Contesa atinsă cu eventaiul umărul put nu-ţî va fi pe plac! Spre liniştirea